663 matches
-
-n vântul serii, foșnitor. Din când în când și-arată luminișul Un ochi de apă moartă. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf, sfâșietor de trist scâncind, Sau cai tătari, dând roată fără frică, Sălbăticiți, nechează pe un grind. Amurgu-mbracă Delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc, Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenușiu îl împânzesc. Vaporul taie noaptea șoptitoare, Și valul ce se-ntunecă-ntruna, Când cele cinci coline cresc în zare, De aur vânăt cum
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Povestea cuiburilor de stuf Eugen Jianu Dis-de-dimineață, când am sosit pe lac, am dat de un rățoi. Ochii negri jucăuși ca doua mărgele, priveau în sus și-n jos pe ape. Mulțumit de liniștea din jur se sui pe un grind îndreptându-se către o moviliță. Moș Vuia ne făcu semn să ne uităm bine. Acolo e cuibul. Rățoiul dădu cu ciocul stuful la o parte și ouăle se arătară verzui. Se vedeau foarte bine, deși mai înainte ai fi putut
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Delta Dunării, pentru a prinde meșteșugul pescuitului. Scârbiți de atâta pește și neavând cu ce să crească un porc pe lângă casă, localnicii cumpărau primăvara câteva zeci de godaci din târg, îi încărcau în bărci și îi abandonau pe câte un grind nelocuit. Mulți purcei mureau de foame, dar unii supraviețuiau hrănindu se cu rădăcini, pești morți, hârciogi sau ouă și pui de păsări. între timp se sălbăticeau, trupul li se acoperea cu păr țepos și negru, colții le creșteau și se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sălbăticeau, trupul li se acoperea cu păr țepos și negru, colții le creșteau și se ascuțeau. Formau haite costelive de porci mistreți, înnebuniți de foame, pe care pescarul îi vâna iarna, împușcându-i sau prinzându-i în năvoade întinse pe grind, pentru a ronțăi apoi, marinată în oțet, puțină carne tare și fibroasă. Dar cea mai ciudată vânătoare la care asistase graful era cea practicată de un trib din Ceylon, care nu folosea forța armelor sau șiretenia capcanelor. Indianul neînarmat hăituia
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Delta Dunării, pentru a prinde meșteșugul pescuitului. Scârbiți de atâta pește și neavând cu ce să crească un porc pe lângă casă, localnicii cumpărau primăvara câteva zeci de godaci din târg, îi încărcau în bărci și îi abandonau pe câte un grind nelocuit. Mulți purcei mureau de foame, dar unii supraviețuiau hrănindu se cu rădăcini, pești morți, hârciogi sau ouă și pui de păsări. între timp se sălbăticeau, trupul li se acoperea cu păr țepos și negru, colții le creșteau și se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sălbăticeau, trupul li se acoperea cu păr țepos și negru, colții le creșteau și se ascuțeau. Formau haite costelive de porci mistreți, înnebuniți de foame, pe care pescarul îi vâna iarna, împușcându-i sau prinzându-i în năvoade întinse pe grind, pentru a ronțăi apoi, marinată în oțet, puțină carne tare și fibroasă. Dar cea mai ciudată vânătoare la care asistase graful era cea practicată de un trib din Ceylon, care nu folosea forța armelor sau șiretenia capcanelor. Indianul neînarmat hăituia
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
undița de când e Dunărea; crapul de-acolo n-a învățat șiretlic. Mai adaoge dumneata că la colibă ai pe uncheșul nostru Mitrea Pescăruș. —A! trăiește acolo ș-un uncheș? — Da, domnule. De cum intră puvoaiele în bălți, el se duce la grindul lui, își repară coliba și-și cătrănește vârșele. Are și el niște sărăcii de vârșe. Am făcut, pesemne, o mutră oțărâtă. Aș fi preferat să fiu singur. —Trebuie să-ți spun îndată și asta, a adăogat Ștefan Gâdea, că acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
În jurul nostru s-au întins iar singurătăți și tăcere. Am plutit așa până ce uncheșul a prins a se pleca și pădurea de sălcii a început a fâlfâi lin. Pe fruntea mea fierbinte a suflat răcoarea. Atunci, la un mal de grind, am văzut alt spectacol nou. Vreo douăzeci de țigănuși se scăldau în nomol, luptându-se, la malul gârlei. Au salutat cu răcnete de entuziasm trecerea noastră, arătându-ne întreagă goliciunea lor de coloarea castanei. Unii întindeau o mână: —Mă, unchiule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fi socotit cu totul lipsite de cuviință. Copiii aceștia continuau însă, cu nevinovăție, un ritual al generațiilor. Ștefan Gâdea rânjea, pândindu-mă cu coada ochiului. Îndată după corul pe care îl închinau rudărașii soarelui de sânziene, au urmat poiana și grindul unde își întocmiseră satul meșterii de albii. Era o așezare de nomazi; cai, porci și vaci umblau slobod în jurul căruțelor. Coviltirele erau ridicate de pe draghini și așezate pe stâlpi. Pe lesele de subt aceste coviltire se aflau dormitoarele familiilor, ferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ucidă Gogu! Aoleo, Gogu mă bate! Pune talpă lată lângă talpă lată, trece gârla să mă bată. Fugire-aș de el, că pute ca lupu. Scârbi-m-aș de el ca de măgarul lui Calapod, care-a crăpat în capu grindului și trăgeau câinii de el. Bată-te un Dumnezeu și optzeci și opt de sfinți! Câți pași vei face, atâtea bube să-ți cășuneze... Sunt nevoit să mă opresc, căci imprecațiunea aceasta, după toate formele retorice, curgea repede și dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ajunse la intimitățile cele mai ascunse ale rudarului nevăzut, dându-le destinații uluitoare, barca noastră ieși în lumină. Raruca se opri. Obrazul ei luă o expresie blândă, ca și cum nu s-ar fi întâmplat absolut nimic. Se aplecă alene între spinii grindului, căutând o floare. Găsi un fir de ovăs sălbatic; îl culese și, îndreptându-și linia trupului, îl mușcă cu grație, scuipând ușurel într-o parte. — Vă duceți în colo? Ne întrebase privindu-ne puțin pieziș. Agreabil surprinsă și încurcată își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-l lămuresc; explicația era prea lungă. El a mormăit ceva și m-a privit strâmb, atribuindu-mi poate o parte din invectivele destinate țânțarilor. Mi-a spus Gâdea. — Aha! da’ el de unde știe? Am auzit-o și pe rudăreasă, pe grind, strigând că i-ar fi luat cineva banii. —Aha-ha! unul Gogu! —Precum spui. Uncheșul i-a atribuit și lui Gogu câteva din variațiile lui pe aceeași temă. —Apăi atunci își caută ea altul. Asta, domnule, e o muiere care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
acuma? Acuma sunt tălhar cu faimă. Avea câțiva tovarăși, oameni de prin satele noastre. Veneau la el: Neică Sandule, cârciumarul nostru a adus marfă. Altul: negustorul nostru a scos bani de la bangă. Își puneau obrăzare; ieșeau cu luntrea la un grind. Păleau unde trebuia. Se arătau cu putere și îngrozire. Dacă era nevoie, dădeau cu pușca. Încărcau marfa, încasau banii, erau perceptori. Se întorceau în baltă. Aveau un ascunziș la Călan, între plăvii. Franțuzeasca lui de ascunziș! Căile acolo erau încâlcite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
articulat apoi, după obiceiul vechi moldovenesc În Grițul și pronunțat Grițu. Probabil că n a fost intercalat mai târziu pentru a ușura și mai mult pronunțarea În română, dar asta nu fără o legătură cu diverse alte substantive comune (grinda, grindul etc.) aflate În uzaj la vorbitorii din locul meu de origine. — De unde ești de fel? - m-a Întrebat. Nu prea știu, am zis, dar tu de unde știi toate astea, ai făcut cumva filologia? — Pardon, sunt autodidact. Am dat la istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
am născut din seva unui măr crescut mai singur, parcă, pe Dunăre și Prut, idei tulburătoare pe frunte și-n răspăr mi se-ncurcau în ițe, în iarbă și în lut, mergeam pe valuri calde, pieream în vreun ciulin, pe grinduri violete mă aruncam nebun, pe suflete răzlețe pictam pâine și vin și zile trecătoare pe frunze de gorun, strigam, printr-o minune, la pietre și la cer, la zâmbete uitate în muguri de arin, strigam cu glas de apă pătrunsă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
am simțit două brațe vînoase care m-au cuprins pe la spate. - Mulțămesc, omule! M-am întors mirat. - Mulțămesc că n-ai zis nimic... După arături, pe șesul dinspre Siret se întindea un suhat cu pîlcuri de laptele cîinelui. Răspîndite pe grind, se vedeau trei gospodării din care una, înconjurată cu gard de răzlogi, își lăsase casa într-o rîlă. Lătrînd astmatic, dintr-o scorbură țîșni un cîine. Cîteva găini cu cocoș care se mira de noi ieșiseră pe imaș, în timp ce, în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mai văzuse de la încheierea colectivizării și de când se făcuse barajul în Baltă. Cele mai plauzibile povești erau că s-ar fi retras în casa lui Burtăncureanu, de la Cherhana, după ce-i inundaseră și lui conacul ce-l avea în Baltă, pe grind, dincolo de Ghiolul Negru de la Lintițaru. Acolo s-ar fi ascuns și Goncea, cu știința lui Burtăncureanu, la manevrele din decembrie 1989. Se mai spunea că pentru asta îl și luase Goncea pe Burtăncureanu pe lângă el, că știa multe, prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi în segmente cu grinduri înalte. Totuși, pentru arealul bazinului au fost preferate terasele superioare, inferioare și văile râului Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului, Racovei, Tutovei, Lohanului, Stemnicului, Bogdanei, Stavnicului, Jarovățului, Similișoarei, Similei, Crasnei, Iezerului etc. În consecință, gruparea pe distanțe mici și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului și o movilă din dreptul șoselei Vaslui-Crasna, s-a identificat o așezare cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii fragmentare. Amplasată pe platoul Albeștilor (200-300m altitudine), pe un promontoriu de forma unui grind, stațiunea a beneficiat de câteva sondaje (1976-1978) care au descoperit o locuință adâncită (cu ceramică în inventar) și o groapă de provizii (Gr. 1/1977), cu resturi cerealiere, din care s-au extras două loturi de semințe carbonizate; ambele complexe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sat, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1965; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 164, nota 1; Teodor 1997c, p. 108. b) La Grădinărie: pe un grind aflat în partea dreaptă a Râului Tutova, la aproximativ 2 km nord-vest de sat, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile IX-X. Cercetare N. Zaharia, 1959. Materialul aparține Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 146. 111. Simila (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Grădinărie: la 1,5 km sud de sat, pe un grind mai mare de pe dreapta apei Bârladului, la doar 150m de confluența acesteia cu Râul Simila, în grădina satului, s-au desfășurat săpături (1964) ce au indicat prezența unei stațiuni, din care s-au dezvelit trei locuințe, două având cuptoare din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diferite puncte ale teritoriului, aparținând acum localității de a cărei istorie ne ocupăm. Le vom prezenta pe scurt în ordinea identificării în timp și pe criteriul dispunerii în teritoriu. La Bucur, în partea de nord-vest a satului Tămășeni, pe un grind de 1-2 ha, grădini și loc de arătură, au fost descoperite bucăți de chirpic, provenit de la locuințe străvechi sau de la vetre de foc, zgură metalică rezultată, probabil, de la recipiente de redus minereu, un cui din fier pătrat în secțiune transversală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fructiere dacice, cu decor și fără decor, completează bogatul inventar arheologic prezent în acest loc. Ar mai fi de semnalat o mare cantitate de cenușă, ce se observă în diferite puncte din acest areal. Pe Boiereasca, odinioară a fost un grind, între timp aplatizat; de aici provin mici bucăți ceramice de factură dacică. Același tip de materiale poate fi întâlnit și pe partea de nord a plantației de salcâmi din marginea estică a satului Siliștea, ca și în alte numeroase puncte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe vetre diferite. Reputatul cercetător de la Institutul de Arheologie din București, dr. Eugen Comșa, a realizat o periegheză „de-a lungul terasei Bârladului”, între Drăgănești și Ivești, și i-a comunicat autorului, la 1 martie 1972, rezultatele cercetării: pe un grind, din dreptul Torceștilor, „din loc în loc se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din București, relata următorul aspect: „La aproximativ 1 km nord de digul (sic) de la Ivești (e vorba de terasamentul de cale ferată ce ducea la moara Torcești, n. I. S.) este o ridicătură scundă, ce se pierde în luncă. Pe grindul amintit, din loc în loc, se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]