18,490 matches
-
că, în procesul investigației, analistul inventează mai degrabă sinele celui analizat, nu îl descoperă că pe un dat preexistent, obiectiv, în așteptarea unei lumînări explicative din afară. Ne-am aștepta, într-o astfel de carte, la o istorie critică a grupării psi, la detalii legate de apariția și evoluția discursurilor acestor discipline. Roșe promite la început o istorie critică, insistînd asupra cuvîntului critic, dar datele concrete pe care le furnizează sînt puține. Analiza lui nu are, din păcate, nimic din fascinația
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
o birocrație, ca formă de autoritate și dominație (arhive, dosare, fișe medicale, studii de caz - toate acestea reprezintă pîrghiile puterii în concepția lui Weber, și ele se regăsesc perfect în cazul disciplinelor psy). Dintre relativ puținele informații privitoare la istoria grupării psy pe care le furnizează cartea, una foarte interesanta se referă la dihotomia normal/anormal. Cine decide între ce limite un individ este, din punct de vedere psihic, normal? Granița între nebunie și sănătate mintală este fragilă, după cum arată Foucault
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
pe însușirile care diferențiază, adică mențin și dau valoare artiștilor originali și unei scolia. Iar cum Aderca accentua ădiferentierea personalitătiloră spre deosebire de însușirile comune ale unității de școală pe care punea accent sincronismul, teoreticianul ridică semnul întrebării asupra temeliilor ideologice ale grupării sburătoriste". Fapt care - ne putem imagina lesne - nu era decît o erezie sîcîitoare în vederile criticului patronal... Dar natură morală a lui Felix Aderca se manifestă nu doar în susținerea fermă a modernității, a universalismului, a preeminentei personalităților, în atitudinea
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
amîndoi de o vitalitate și de o vigoare ieșite din comun, Ion Dumitriu și Mircea Nedelciu au oferit în toți acești ani imaginea unei comuniuni legendare. Chiar dacă prietenia și solidaritatea sînt caracteristici de prim-plan ale optzeciștilor (a se vedea grupările în cenacluri și aparițiile editoriale colective), ceea ce i-a unit pe cei doi artiști este irepetabil prin autenticitate și prin profunzime. Între ei n-a fost doar o simplă prietenie care ține de practică socială și acel gen de solidaritate
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
Z. Ornea Nu s-a scris încă un studiu (o carte) despre exilul politic românesc de dupa 1946-1947. Erau, se știe, cîteva organisme aflate în rivalitate. Cea mai coagulata grupare politică românească din exil a fost aceea din jurul lui Al. Cretzianu, Gh. Niculescu-Buzesti, Const. Visoianu, Grigore Gafencu, care și-a făcut ascultat punctul de vedere la Conferința de pace de la Paris. Avea și fonduri, provenite, toate, din depozitul de bani
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
în diaspora (Hawaii) și al doilea, afirmat ca scriitor de frunte și chiar vice-președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Inițiativa înființării "Blocului" și a "Manifestului" sau aparține celor trei prieteni și colegi de facultate, urmărind un triplu scop prin această grupare, după cum se precizează în "apelul" adresat "talentelor tinere" din aceeași generație: "1) - de a strânge în mănunchiu toate forțele tinerești, sub semnul artei pure, având ca organ 'MANIFESTUL NOPȚII ALBE', mensual de mari transformări spirituale, care va apare de anul
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
cuprindea nume bine cunoscute mai tarziu: Ștefan Baciu, Maria Banus, Ovid Caledoniu, Boris Desliu, Mihai Chirnoagă, Ion Frunzetti, Const. Gheorghe, Magda Isanos, Radu Stâncă, George Vaida, Nichita Tomescu ș.a., care semnând adeziunea, acceptau "cu toata însuflețirea să ia parte la "Gruparea scriitorilor tineri", cu tot elanul și cu toate credințele, dăruite prietenește pentru "Manifestul nopții albe". În numele grupului de inițiativă, apelul era semnat de toți cei 3 prieteni, ori numai de unul singur, acesta fiind, deobicei, George Petcu. La vremea respectivă
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Ion Sugariu, Gheorghe Bumbesti ș.a., care îi trimiseseră și primele colaborări (găsite printre manuscrisele poetului). Toate aceste colaborări, coroborate cu amintirile și evocările lui Ștefan Baciu, transmise cu puțin timp înainte de a muri, dovedesc că George Petcu era sufletul acelei grupări a tinerilor scriitori de la sfârșitul deceniului al patrulea. Motiv pentru care poetul ialomițean trebuie evocat astăzi și așezat în rândul acelor tineri și talentați poeți care au dispărut prea de vreme. Fișa bio-bibliografică * Născut la 13 ianuarie 1917, în com.
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Al. Negura, în nr. 11/12, dec. 1936; Anchetă (Târgoviște), Familia (Oradea); * După moartea poetului, în Universul literar (iunie-iulie 1939), a apărut articolul "Dublă existența a lui George Petcu", semnat de Marin Cosmescu. Împreună cu Laurențiu Fulga, G. Petcu a inițiat "Gruparea scriitorilor tineri", ce urma să ia ființă la 1 ianuarie 1938, la care își dăduseră adeziunea și alți poeți: Maria Banus, Ovid Caledoniu, Ion Frunzetti, Magda Isanos, Radu Stâncă ș.a. Gruparea plănuise și editarea unei revistei: Manifestul nopții albe. Notă
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Marin Cosmescu. Împreună cu Laurențiu Fulga, G. Petcu a inițiat "Gruparea scriitorilor tineri", ce urma să ia ființă la 1 ianuarie 1938, la care își dăduseră adeziunea și alți poeți: Maria Banus, Ovid Caledoniu, Ion Frunzetti, Magda Isanos, Radu Stâncă ș.a. Gruparea plănuise și editarea unei revistei: Manifestul nopții albe. Notă: M. Cosmescu Delasabar, autorul prezentării și fisei bio-bibliografice, a fost coleg de facultate și de cămin cu George Petcu.
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Fiindcă ne temem să nu dăm o nuanță prea emoțională (lui nu i-ar fi plăcut), ne rezumam la cîteva pasaje de interes strict literar. Întîi, părerea lui Ovidiu Cotrus despre Cercul literar de la Sibiu, dinăuntru: înainte de a fi o grupare literară, era o grupare prieteneasca: "La Sibiu, noi nu eram un cerc literar cu statute: nu există președinte, nu există secretar, - eram un grup de prieteni care ne întâlneam zilnic, care rătăceam nopțile prin orașul de jos sau făceam plimbări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
nu dăm o nuanță prea emoțională (lui nu i-ar fi plăcut), ne rezumam la cîteva pasaje de interes strict literar. Întîi, părerea lui Ovidiu Cotrus despre Cercul literar de la Sibiu, dinăuntru: înainte de a fi o grupare literară, era o grupare prieteneasca: "La Sibiu, noi nu eram un cerc literar cu statute: nu există președinte, nu există secretar, - eram un grup de prieteni care ne întâlneam zilnic, care rătăceam nopțile prin orașul de jos sau făceam plimbări de ore întregi prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
posibilele amendări urmărite (publicația urmase un drum tot mai intemporal-doctoral, ajungînd a fi acaparata de studii de specialitate, cu o adresă foarte limitată uneori), această schimbare oglindește, într-un mod indenegabil, si reorientarea directorului sau, care s-a aliniat fățiș grupării "apolitice", în frunte cu E. Simion, pe care multă vreme o evitase. Peste noapte a devenit o stea de primă mărime din constelația în cauză. Schimbul susținut de amabilități din presă, aparițiile asociate pe micul ecran, sub ocrotirea mult-întelegătorului realizator
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
sfert din prețul cărții la care scrii. Iar faptul că recenziile lor par mai rele, nu are nici el nimic de a face cu feminismul. Criticii foarte tineri nu au prejudecăți de lectură. Nu cunosc personal autorii, nu aparțin nici unei grupări literare, se află doar față în față cu un text pe care-l citesc cu ochi proaspăt și despre care spun exact ceea ce cred, conform unei culturi literare temeinic însușite. Noua oglindă a COTIDIANULUI După despărțirea de Ion Cristoiu, despărțire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
cărora se pot încă desluși desenele fantaste ale vîntului medieval. Am constatat că între aceste ziduri venerabile pulsează, în actualitate, o viață a spiritului demnă de toată atenția. Alături de o robustă filiala a Uniunii Artiștilor Plastici, trăiește aici și o grupare de scriitori, dintre care nu mai puțin de 14 membri ai Uniunii noastre, așteptînd și ei momentul în care-și vor putea întemeia o filială proprie, avînd nostalgia unei reviste reprezentative, cu bătaie națională. Așa cum se întîmplă însă, nu o dată
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Ion C. Brătianu, a declarat în Camera Deputaților: "Suntem independenți. Suntem o națiune independentă." Ce-i drept, după reîntoarcerea din exil (și chiar în timpul acestuia) mai activi se vor dovedi a fi pașoptiștii munteni. Cei mai activi dintre ei fiind gruparea constituită în jurul lui I.C. Brătianu și C.A.Rosetti. S-au remarcat în luptele pornite împotriva domnitorului Al. I. Cuza care, prin tendințele sale cezariste (după modelul lui Napoleon al III-lea) și-a atras dezaprobarea și a conservatorilor și
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
căutat aderenți în Moldova. Dar acolo nu se găsea, cît de cît organizată, decît vestită "Fracțiune liberă și independența" în frunte cu cam impostorul Nicolae Ionescu, împotriva căreia s-a distins, în polemici răsunătoare, Junimea. Kogălniceanu nu se afiliase acestei grupări. Făcuse parte, ca și Brătianu, Rosetti, Ion Ghica din diverse guverne de la instalarea pe tronul țării a prințului Carol. Dar în iulie 1876, cînd s-a format marele guvern I.C. Brătianu după ce Externele încăpuseră pe mîna inflamatului Nicolae Ionescu, orator
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
să și răspundă la această incomoda (dacă nu hazardata) întrebare: Emil Manu crede că e Ion Caraion, mai ales după ce i-a citit postumele, Marin Mincu e convins că e Nichita Stănescu, "orice ar spune toate grupulețele sau găștile sau grupările", Mihail Gălătanu spune că "desigur, Eminescu", Alex. Ștefănescu optează cu îndrăzneala pentru un necunoscut care se numeste Mircea Bîrsilă, Simona-Grazia Dima iubește poezia lui Adrian Popescu, Dan-Silviu Boerescu se eschivează într-un nume generic, nouăzecistul, Gheorghe Izbăsescu spune de trei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
încolo încep frustrările marelui cărturar care socotea că, acum, după război, nu-i sînt recunoscute meritele mari din anii grei ai războiului. Ionel Brătianu devenise atotputernicul țării și cum N. Iorga nu înțelegea să intre în PNL, menținîndu-și mică să grupare politică (desfăcuta de A.C.Cuza) și eșuînd în încercarea de fuziune cu naționalii ardeleni (cu excepția unui moment puțin, de fapt, semnificativ), marele profesor era în viața politică dacă nu total un izolat, oricum o personalitate care se recomandă prin ceea ce
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Rolland, activ filosovietic (era căsătorit cu o rusoaica recrutata de N.K.V.D.). Prietenii francezi, mai toți, îl abandonează, unii scriind pamflete împotrivă-i, descriindu-l că agent al Siguranței. Din 1930 se află în România. Istrati era un însingurat, nimeni - cu excepția grupării de la Viață Românească - neacordîndu-i recunoașterea pe care o merită. A urmat o inutilă cură balneara la Mînăstirea Neamț, internat, apoi, la Spitalul Filaret. Jenă financiară începe să-l împresoare amenințător, editorul său francez reducîndu-i, tocmai acum, tantiema lunară pînă a
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
convorbire, paginile despre odiseea în exil a lui Emil Ghilezan, profesiunile exercitate în SUA, în Iran, pînă a se stabili la Romă, unde a rămas pînă la sfîrșitul vieții. De asemenea se definesc drept o contribuție mărturisirile despre disensiunile dintre grupările emigrației politice românești și dedesupturile lor deloc loiale. Dl Adrian Niculescu, bun cunoscător, ca istoric ce este, al epocii, știe să pună întrebări, să obțină răspunsuri, pe cele socotite importante relevîndu-le cum se cuvine. Păcat că, uneori, nu știe să
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
vremea, uitat. Dar încă din studenție, frecventînd Literele și Filosofia la București, a contractat amiciții cu colegii de generație, împreună cu care a fost un frondeur mereu inflamabil, cochetînd, ca toți ceilalți, cu ambianța literară a anilor treizeci, asociindu-se în grupări efemere precum "Corabia cu ratați" și făcînd multă larmă în jurul lor. Nu s-a alăturat, ca alți congeneri, de mișcarea extremistă de dreapta sau stînga, păstrîndu-se un democrat care știa să țină mijlocia. A mai publicat, în 1941, proza Sînt
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
și-a pus capăt vieții în inima Parisului, după ce s-a bucurat acolo de recunoașterea literară pe care o dorea și o merita cu prisosință". Deși deloc suprarealist, memorialistul l-a cunoscut bine pe Gherasim Luca (cofondator, în 1932, a grupării Alge, aceea care a tipărit foița cu numele organului sexual masculin care, trimisă provocator lui N. Iorga, a declanșat un imens scandal, terminat în justiție). Această grupare a fundat ultimul val suprarealist în 1944, care, avîndu-l în frunte pe reînapoiatul
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
suprarealist, memorialistul l-a cunoscut bine pe Gherasim Luca (cofondator, în 1932, a grupării Alge, aceea care a tipărit foița cu numele organului sexual masculin care, trimisă provocator lui N. Iorga, a declanșat un imens scandal, terminat în justiție). Această grupare a fundat ultimul val suprarealist în 1944, care, avîndu-l în frunte pe reînapoiatul de la Paris Gherasim Luca, îi prenumăra pe Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Paul Păun, D. Trost, Dan Faur ș.a. Gruparea a fost anihilată, de proletcultism, în 1947, Gherasim
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
declanșat un imens scandal, terminat în justiție). Această grupare a fundat ultimul val suprarealist în 1944, care, avîndu-l în frunte pe reînapoiatul de la Paris Gherasim Luca, îi prenumăra pe Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Paul Păun, D. Trost, Dan Faur ș.a. Gruparea a fost anihilată, de proletcultism, în 1947, Gherasim Luca părăsind din nou țara. Supraviețuitorii acestui ultim val suprarealist sînt, azi, Gellu Naum, la București, și Paul Păun la Paris. Clarificatoare, la urma urmei, este evocarea despre cei doi poeți a
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]