2,429 matches
-
un clan puternic peste care nu vei trece. --Băi, Pleșcane, nu mă speria tu cu clanul vostru. Nu știi că totul este de vânzare pe lumea asta? Care este prețul clanului? Cei trei izbucniră în hohote. Lui Pleșcan îi tremura gușa de atâta râs. Îi plăcea jocul. --N-ai tu bani să cumperi clanul nostru. În orice caz, trebuie să stai de vorbă cu șefu’. --Cine-i șeful vostru? Cei trei se uitară unul la altul, întrebându-se din priviri cum să-l
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
și al unei lumi, se construiește, nu se visează. Henri Nouwen Ana, fiica munților Vasile, prin capul căruia bâltâcâia rachiul, apăru iarăși printre prietenii lui de golit pahare, în birtul lui Nea Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul țigărilor de proastă calitate, fumate de către cei care o frecventau, în general țapinari, ori muncitori de la Societatea de prelucrare a lemnului
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata.Câinele urca scara și, apropiindu-se de el, începea să-i lingă mâna. Rămâneai fără mine, haiducule... și-l mângâia pe cap, lundu-l de sub gușă ca pe un copil drag. Bunul său tovarăș, simțind că-i adorat, se ridica în picioare, lătra scurt, ca în secunda următoare să sară treptele scării în fugă. Se repezea la poartă, unde văzuse o coțofană că se așezase chiar
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Vărsați, Curecni (între Cigirin și Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmerița, Șelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă Olviopol); Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădinița, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coșuri, Gușa, Șura-Bondureni, Buda, Soroca, Chișleac, Bursuci, Odaeva, Șura (lângă Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca, Grădinița, Sevărtaica, Belcauca (spre Ovideopol), Mălăiești, Floarea, Tei, Coșarca, Buturul, Perperița, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Vrei să-mi intri-n casă, După-al tău reflex?! Păi. de ești nervoasă, Am să-ți dau la plex! Viscolul îmi tunde Nărăvaș,ograda, Și nu știu de unde, Hop, vine zăpada, De mă mir așa, Ce-aveți voi în gușă Când la casa mea, Viforați în ușă ?! Referință Bibliografică: LA PLIC / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LA PLIC de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350114_a_351443]
-
nu știu când s-a terminat, că am fost trezit de ropotele de aplauze ale celor din jur. - Bis! Bis! se agita iepurașul. - Bravoo! Bravooo! tuna nea Martin. A intrat pe scenă și privighetoarea. Ce vis!... Nu triluri ieșeau din gușa ei, ci boabe de mărgăritar ce cădeau ușor, ușor, pe pământ, ca niște fulgi, și se transformau în lăcrămioare, albind pământul. Sau zburau prin văzduh, împrăștiind un parfum amețitor... Blânda lună albise și ea, lăcrimând amețită de trilurile privighetorii. Și
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
să te zbați și să încerci să te descurci onorabil, și de ce nu cu orgoliu și mândrie. Or noi ce facem, ne milogim, plictisim, enervăm frizand ridicolul si grotescul... Îi gâdilăm pe americani, pe nemți, pe francezi la subțiori, sub gușă, pe burtă... Ar trebui ca actuala președinție, actualul guvern, tot ce reprezintă factor de conducere și decizie la nivel de țară, să facă tot posibilul și imposibilul, pe plan național, în vederea redresării noastre socio-economică decât să se cramponeze în demersuri
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
cu desăvârșire. După mai bine de o oră pertrecută în voie, în aer liber, un glas răgușit le-a dat de înțeles că învoirea lor, din acea zi, a luat sfârșit. Nu însă și distracția. Fața comandantului lor devenise pământie, gușa i se umflase și totuși nu înceta să le reproșeze faptul că nu l-au ascultat. Au răspuns cu toții, cu seninatate, că nu au făcut altceva decât să execute comenzile comandantului de pluton, în fapt fiind numai una singură, fiecare
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
dreptate ! La câte fripturi am învârtit pe plită, dacă le serveam la un restaurant, doar cu bacșișul primit m-aș fi făcut om ! - Lasă că nici permisia primită nu-ți pică cu greu la ficat ! Bărbia bucătarului se umflă a gușă de bucurie, ochii îi sclipesc, mustața îi surâde. Devine apoi brusc serios amintindu-și ceva anume : - Bert ! Îți mulțumesc pentru ajutorul acordat. Salata ta de varză a avut parte cel puțin de aceleași aprecieri ca și friptura ! - Tu nici nu
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
și mie un suflet Că șforile astea Îmi taie toate oasele Și totuși Mă bucur Că suntem împreună În aceeași nostalgie CÂNTECUL PORCILOR - Vreți aurul din Roșia Montană? - Săpați cu gura porcilor, căpușa, Si duceți-vă drept în Iad, în gușa, Veninul din Manole, și din Ana - Și-n Tribunalul Morții, toata slana - Săpați cu limba. Că e jucăușa. Veni-v-ar Talpă Iadului, Mânușa - Și-o veșnicie, să-i gustați icoana. CÂNTECUL BĂTRÂNULUI Acum ani, doisprezece, plin de sănătate, Cu
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
de zare îți tulbură auzul cu țipetele lor E-atâta frumusețe Și-atât de mult alean În zborul lor Ce se repetă an de an când trec în stoluri maestuase scăldate de lumină: Cocori și berze, cormorani, ori pelicani cu gușa plină. Se lasă peste unde, albastrul îl ascunde când aripa-și desface, corabie de nea. Dar printre zburătoare Cât ochiul le cuprinde Nu-i porumbel de pace S-oprească-n țara mea. -------------------------------- Madeleine DAVIDSOHN Haifa, Israel 21 septembrie 2016 Referință Bibliografica: Madeleine
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
de-un enorm orgoliu: - În vechime, cu un gâgâit Roma am salvat, la Capitoliu! Cotcodac strident: - Știți, fără glume, Eu ar trebui să fiu regina! Spuneți, ce-a fost mai întâi pe lume Filozofic, oul sau găina? Un hulub din gușă ugui: - Nu aș vrea deloc să vă-nspăimânt, Fără porumbelul păcii-ar fi Doar războaie-atroce pe pământ. Unduindu-și gingaș mândrul boi, Cântă lebăda: - Sunt grațioasă! Țipă-apoi păunul: - Dintre voi, Eu sunt evident cea mai frumoasă! Vede bufnița sosind pe drum
REGINA PĂSĂRILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352297_a_353626]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului noi ca români am fost aici mereu stăpâni ( ei, aș! ) vorbe de poetași, de guvernanți cu gușă, burtă și chelie, de istorici fâsâiți, de cântăreți plătiți cu ora și de moșnegii veterani ( e drept că nu mai au habar, cu cine au luptat de fapt ) de vitejii revoluționari ce au acum certificate (e drept și cele avantaje
AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352329_a_353658]
-
al meu insista pe vremuri: „Renault se scrie, RENAULT se citește!”). Ce ne spune asta despre popoarele care vorbesc limbile latine? Nimic, firește. De ce oare atunci sunt admirate națiunile noastre pentru stilul direct, deschis, fără ocolișuri, acel „ce-i în gușă-i și-n căpușă”? V-ați întrebat vreodată dacă există vreo legătură între abundența vocalelor din italiană, spaniolă, română sau portugheză și modul în care sunt clasificate aceste popoare drept comunicative, gălăgioase, extrovertite? Și de ce nordicii, japonezii și chinezii, care
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
Radu. Dacă ați cunoaște-o... - Adevărat că aparențele înșeală întotdeauna!- confirmă Rodica. Și gata cu bârfa...Nu e frumos... - Așa...Spune-mi în față ce ai de spus...- se aprinse iară Elena. La mine știi cum e...Ce am în gușă, și-n căpușă, pe când ție îți scoate omul vorba cu cleștele din gură. - Nu vă certați, bate-v-ați... - Nu zice de două ori că nu mai avem mult...De nu ați ajunge la vorba mea.... Suntem aci... - Fredi, fii
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
La 5 februarie 1890 se recăsătorește cu locotenentul austriac Heirich Gareissvon Dollitzstum, cu care trăiește zece ani. La bătrânețe se urâțește, bântuită de boala Basedow, cu pomeții obrajilor proeminenți, privirea încețoșată, purtând haine închise la gât pentru a-și ascunde gușa. A murit pe 30 iulie 1900. Al noulea copil a fost Henrieta, ,,nefericita copilă”- cum o numește Eminescu. S-a născut în anul 1854 la Ipotești, din pacate oloagă din naștere, lovita de apoplexie, își duce viața pe lângă părinți, apoi
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
februarie 2012 Toate Articolele Autorului Lăsați-mă dar să vorbesc Teamă nimănui nu inspir Favoare sau chiar chilipir După cum e livretul livresc Am dreptul și eu la o glumă Când bat perceptorii la ușă Să-mi sară cu mâinile-n gușă Că fiscul mai vrea înc-o sumă Atârnă o funie-n pod La fel ca un semn de-ntrebare De-o groază de vreme că n-are Cine să-i facă marinărește un nod Și mierlele vremii se duc Odată cu stele
DAŢI-MI VOIE de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346679_a_348008]
-
clefetea el pârjolind din priviri cu oarecare fățuială perversă „relieful” interlocutorului”, ar fi nimerit a-l duce-n armonie și bună învoială. Dup-o-njurătură de-a lor de-ntâmpinare, un consemn din tinerețe, își deschise tolba nădufului ținut în gușă ca pe cine știe ce nestemată. - Înăsprit și pustiit din câte lua în piept, începu el plasând altuia „norocul” ce dădu buzna din senin în viața lui ștearsă, vericule Pană, îl luă la „bătut cuie cu palma” Niță, Nae al Nenicului se
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
cugulească nasturii, îi era foame. Ne-am întosrs în apartament și i-am amenajat pe balconul cel mic un cuib într-o cutie de carton căptușită cu cârpe. I-am dat pe cioc apă și lapte până când am simțit că gușa îi era plină. Apoi am plecat în oraș la treburile noastre. Până toamna târziu l-am hrănit, la început cu lapte apoi cu firimituri de pâine, și când penajul i-a crescut de luase forma unui adult i-am dat
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
să se ude. Apa curge, Fiindcă-i puf pe-a sa spinare, Puf e toată! Tot mergând prin curte-agale, Prin țărână, Ochiul să rotund și ager Se rotește Și descoperă deodată, Câte-o râmă... Iute ciocul își desface Pân' la gușă, Prinde râma cu-ncântare De un capăt Și-o târăște după dânsa, Jucăușă... Când pe-o parte, când pe alta, Că-i micuță, Ea într-una se dă-n leagăn Pe picioare Și învață-acum să meargă, ... O rățușcă! Referință Bibliografică
O RĂŢUŞCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355445_a_356774]
-
mai caută gură i s-a uscat de la atâta bolboroseala ai îmbătrânit femeie corpul tău nu mai are vigoarea de altădată tușești gafai transpiri respirația ta e șuierătoare ai riduri te-ai urâțit femeie își tot repeta ei în fața oglinzii gușa le atârnă burtă le atârnă de sub stratul de grăsime nici nu li se mai aude inima. fetele tinere sunt doar miei la tăiere în preajma ghilotinei bărbaților avuți în de toate mai puțin în dragoste bărbații îmbătrânesc repede de aceea își
CUM ŞTIU FEMEILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355561_a_356890]
-
fi om vedea ... și s-a stupit pre sine însăși cu neliniștea revelației de sine a gîndirii profunde: Ptiu, fi-mi-ar rima armonioasă și mizda gustoasă, nea Busuioace ... ia vin' mătăluță încoace! Și, zglobie că o găinușă, că ce-avea-n gușă avea și-n ușă, o clanță de babă cloanță, a scos din casă o măsuță pentru zece-cincisprezece persoane, pe care o închiria la mort, cînd deceda vreun cadavru, drept năsălie, și s-a pus pe juruințe și pe blestemății minunate
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
cugulească nasturii, îi era foame. Ne-am întosrs în apartament și i-am amenajat pe balconul cel mic un cuib într-o cutie de carton căptușită cu cârpe. I-am dat pe cioc apă și lapte până când am simțit că gușa îi era plină. Apoi am plecat în oraș la treburile noastre. Până toamna târziu l-am hrănit, la început cu lapte apoi cu firimituri de pâine, și când penajul i-a crescut de luase forma unui adult i-am dat
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
dac-ar vrea Căpșunarii să se mai unească odată, să scape țara de veșnicul pericol comunist, despre care am văzut, pe SITE-ul Antenei cu ocazia comemorărilor evenimentelor de la Timișoara, că doar domnul Gușă crede că nu mai există, din cauza gușii sale probabil, că noi, căpșunarii din străinătate, departe de casă, dar și de mediile de informare trandafiro-nțepate și crino-infestate, nu mai putem fi păcăliți așa ușor, chiar dacă și pe aici sunt „trandafiriști” care se mai înțeapă, ce-i drept, cu
C Ă P Ş U N A R U L de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355046_a_356375]
-
enervează, pe șine, pe lume. Cum nu are pe cine aruncă vina, îi vine în minte diagnosticul pus de medicul de familie. -Tiroida-i de vină!! Aproape că țipă, și duce mâna cu degete înmănușate până sub bărbie. Pipăie. Simte cum gușa-i palpita ... - Ca o inimă de porumbița... spune, în timp ce și-a ridicat privirea către vitraliul din care, Duhul Sfânt zboară fără aripi. Vitraliul, o lucrare de artă contemporană, în care artistul a adus în colaj și câteva fragmente de sticlă
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]