410 matches
-
primii ! - Sailasi ne-a aruncat un zâmbet larg, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, și ne-a urat bun venit în Puvirnituq. imediat ne-au înconjurat vreo cinci câini husky cam scoși la pensie, care au început să se gudure pe lângă noi, dând din coadă, curioși și dornici de mângâieri. „Nu mușcă !“, ne-a asigurat Sailasi. Drept să spun, chiar dacă ar fi mușcat, n-aș mai fi simțit probabil nimic, după sperietura strașnică pe care o trăsesem. Ușurați, eu și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și coada în sus, în pozițiile în care fuseseră capturate, piei de caribou puse la întins, sănii, ski-doo-uri, jeepuri și chiar un pian cu câteva clape lipsă. Satul părea pustiu. Numai nelipsiții câini husky apăreau ca din senin și se gudurau pe la picioarele noastre, dornici de companie. Într-un sătuc pierdut în marele Nord sosirea unui grup de turiști nebuni constituie un eveniment despre care se va vorbi probabil tot restul anului. Sătenii abia or fi așteptând să se zgâiască la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
așeză, alături. Cățelul se duse la ea. Mușcă?, Întrebă. Nu. E tare cuminte, răspunse bătrânul. După care, adaugă: numai, dacă-i pui mâna pe coadă, se supără și latră, ferinduși-o. Lia-l mângâie, fără să-i atingă coada. Cățelușul i se gudură, se lăsă dezmierdat, angajându-se Într-o joacă nebună, cu fata. Lia nici nu observă când i se dezgoliră picioarele, ceva mai sus de genunchi, fusta, largă și lungă, alunecându-i pe margini. Bubu Întinse mâna, cu siguranță, și-ncercă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
prin metodele deductive. Acum se încingeau cele mai crunte partide de pocker și, când la sfârșitul schimbului, li se cerea să se înscrie cu câte o idee în registrul de idei al brigăzii, vardiștii formau numere de telefoane și se gudurau pe lângă gazetarii cei mai în vogă iar aceștia, derbedei, ziariștii ziariști cei mai în vogă, îi zeflemeau și le turuiau cine știe ce năzdrăvănie. Gaborii repetau cu nevinovăție tot ceea ce li se spusese, nimeni nu înțelegea nimic și presarii pleoștiți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Leagă cățeaua, moară neferecată ce ești! - Mucles! Dă-te-n cîștig! Glasurile se ascuțeau, pungașii vorbeau mai repede, înveseliți. Oboseala se lăsa în picioare. Soarele strecurat prin șipcile putrede ale șopronului le încălzea spatele. Un câine mare și lățos se gudura la picioarele lui Gheorghe. Treanță îi mângâia blana. - Da de soilit unde soilim și noi? întrebă Oacă. - Haideți cu mine, se ridică gazda, și-i urcă într-o șură de paie uscate, peste care erau întinse preșuri curate. Morți au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scurtă, verzuie de iarbă. Gunoiul zăcut sub zăpadă mirosea frumos a frunze putrede. Pământul negru și gras dospea. Cârciumarul își privi pomii. Le pusese fiecăruia câte un tutore de salcâm tare, de care legase cu rafie tulpinile crude. Câinii se gudurau la picioarele lui, căscau leneși, moleșiți. O toropeală neînțeleasă îl cuprinse. Auzi burlanele casei zuruind. Gurile lor de tablă aruncau în curte cocleala ultimei zăpezi de pe acoperiș, încet, urmele cerului se ștergeau. Nori albicioși călătoreau spre oraș și se pierdeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nemâncat. Ce să-i mai tihnească dumicatul? Degeaba trăgea nevasta de el: - Haide, omule, lasă, că n-oi muri dintr-atît! El, de loc, că numai Dumnezeu știuse cum strânsese banii să cumpere porcul. A patra dimineață, hop și cîinele! Se gudura, tîfîn-du-se cu burta pe zăpadă. Omul îl aștepta. Nu se mișca de loc. Vinovatul s-a apropiat tremurând. Grigore era făcut drojdie. Când i-a venit sub bocanci, -la lovit o dată cu sete: -Na! Javra a icnit, dar omul nu s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să se sfătuie cu dumneata... Tilică a înțeles, a clătinat din cap: - Bine, Florico. I-a văzut baba Mița împreună. Iute a chemat-o pe Chirița: - Ia te uită! - Ce-i? - Nici n-a putrezit Gogu bine, și Florica se gudură lângă frizer. - Ce să facă și ea, e încă tânără... Baba n-a mai spus nimic. Tăcea, cu privirile ostenite. Câte nu văzuseră ochii ei... 294 Stăpânul La o petrecere, când s-au mai liniștit presării, că-i iertase regele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Copiii erau trimiși după țuică. Muierile răsturnau ceaunele pe mesele mici, cu trei picioare. Băutura era tulbure și ardea când o dădeau pe gât. Zidarii mâncau dumicând, osteniți. Ciorba acră luneca până în măruntaie. Era caldă și bună. Lângă neveste se gudurau dulăii, așteptând oasele. Era ceasul sfânt al cinei. Se auzeau cântecele leneșe de seară ale cocoșilor. Spiridon spărgea câte o ceapă cu pumnul lui mare și negru, răsufla adânc, își privea cu dragoste băieții cei mici, întreba de Ene, apoi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
este de trebuință înainte și după aceea. Permite Umilirea de sine fără să se bage de seamă înaintea opulentului bufet al Realității. Și tot ce-i Propriu-Personal va fi costumat de către Oferta absolută. (EA-VEHICUL apare cu o tavă supraîncărcată, se gudură fără succes pe lângă EA, lovește furios în podea și dispare. EL dă peste cap un pahar de tărie) EA: D-voastră beți, ca de obicei, ca să vă faceți înțeles. Iar vreți să vă cufundați în Cercul d-voastră incolor, ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de o sensibilitate aparte semnate de același Victor Ion Popa, naive și duios anecdotice, cum le numește Gruia Novac undeva, referindu‐se la Societatea Academia Bârlădeană. Iată, de exemplu, versurile cu titlul „M‐a cunoscutʺ: „Avea iubita un cățel; / Se gudura pe lângă mine, / Și‐l depărtam încetinel,/ Căci drept vorbind, e o ru șine / Să‐ți faci de joacă cu‐n cățel / Când e iubita lângă tine, / Și are mijloc subțirel.../. Și am plecat... un an sau doi / Ș i‐au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mod flagrant incompetența. Dacă, Doamne ferește, o să-l calce pe prietenul meu vreun hoț, Boc, în loc să latre, o să sară pe el cu lăbuțele și chef isteric de joacă, o să-i tragă o limbă pe nas, după care o să înceapă să se gudure, ca și Bocul adevărat, pe lângă Băsescu, să i se-mpleticească printre picioare și să facă tumbe. Dar cazul acesta al prietenului meu, este un caz particular, mai ales că în curtea lui poate fi întâlnit vițelul Meleșcanu, care are niște
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
purta dintr-o parte în alta ca pe-o frunză... Deodată am zărit o luminiță. M-am apropiat de lumină. Era o casă. Câinele a mai lătrat de două ori apoi a venit la mine și a început să se gudure așa cum fac când sânt bucuroși și cunosc oameni. I-am dat o bucată de pâine ce o cumpărsem din Iași. După lătratul câinelui a ieșit un bărbat din acea casă și a întrebat cine e acolo. Câinele îmi dăduse putere
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
înecat. 3. Granițele marilor democrații La granița țărilor Uniunii Europene se află cele mai performante aparate de pază: în mod normal, nici un câine n-ar putea pătrunde ilegal în spațiul comunitar. Doar câinii din interior pot să latre, să se gudure și să muște acolo. Uniunea Europeană, asemenea Statelor Unite ale Americii, dispune de cea mai mare democrație de pe pământ. Nu există o șansă mai minunată pentru un cățel decât să se nască într-una dintre țările cu economie, asistență socială, învățământ și democrație dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
înecat. 3. Granițele marilor democrații La granița țărilor Uniunii Europene se află cele mai performante aparate de pază: în mod normal, nici un câine n-ar putea pătrunde ilegal în spațiul comunitar. Doar câinii din interior pot să latre, să se gudure și să muște acolo. Uniunea Europeană, asemenea Statelor Unite ale Americii, dispune de cea mai mare democrație de pe pământ. Nu există o șansă mai minunată pentru un cățel decât să se nască într-una dintre țările cu economie, asistență socială, învățământ și democrație dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
casă, apoi se crede că va urma vreo nenorocire. Cînd urlă cînele, face a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să vie oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în acea casă. Cînd ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă cînele pe păretele casei, femeii îi place alt bărbat. Cînd trage cînele pe nări (sforăiește) e semn rău, de moarte. Omul pe care-l latră cînii vrăjmaș* e răutăcios. Cînd ți-a tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la oamenii printre care trăise toată viața. Dacă foamea nu-l încearcă până atunci, măcar în ziua de deschidere a vânătorii sau în zilele următoare avea să dea, inevitabil, peste urma mea, avea să vină la mine, avea să se gudure fericit. Descoperind puștile, avea să i se alăture haitei, să vâneze pentru noi, să le dea o lecție celorlalți. A mai trecut o săptămână, și el tot nu apăruse. În fiecare seară, la Cafeneaua Sportivă, la ora când se servea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era cel mai blond dintre/ Noi. Știa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
va ieși la clăci după sărbători. Vara ei, Valonia, tocmai Își Încheia clinii cămășii ale cărei ornamentații erau alese În stative cu ajutorul vergelei, după moda mai nouă. Ursul, care era slobod prin ogradă, le Întâmpină vesel Încă de la deschiderea portiței, gudurându-se pe lângă Anuța. Sărea cu picioarele din față până la brâu, gata să-i dea jos traista În care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă era cald și cei doi frați ai Anuței, Sandu și Nuțu, erau dezveliți, iar țolul alunecase jos de pe ei. Badea Mitru dormea și el dus, sforăind de zor Încât Îl puteai auzi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sâsâie pe lângă zid, dar nici ele nu reușesc să pătrundă fiindcă tot zidul este stropit cu mir... Mă uit la cer. Mi se trimite un semn:răbdare, fiica mea, răbdare! Meditație Tentaculele lingușelilor nasc caracatițe; șarpele crescut la sân se gudură pe lângă dușman. Întotdeauna este bine să stai în banca ta. Ascultă sfatul meu: “apa trece, pietrele rămân”. Stare Singurătatea, un cântec din bucium. Ecoul ei, mătură în cale, bucuriile... Stare 1 Turțuri de gheață se scurg din ochi de atâta
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
în beznă sclipirile turnului bisericii și Apostol își iuți mai tare mersul. Casa părintească era scufundată în noapte... Când deschise portița, un dulău bătrân îi sări în cale, hămăind furios. Apostol îl domoli cu o șoaptă și câinele i se gudură la picioare, bătând pământul cu coa-da-i stufoasă, parcă i-ar fi fost rușine că nu l-a recunoscut mai curând... Zgomotul portiței și lătratul dulăului dezmorțiră casa întunecată. O licărire galbenă răsări în dosul unui geam, dispăru și se ivi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
decật ar fi trebuit să înțeleagă. Nu eram încă pregătită pentru dragostea lui. Am rămas singură la bucătărie, încercậnd să-l alint măcar pe Codiță, pisoiul de rasă, foarte atașat de Yon, care nu pierdea nici o ocazie de a se gudura lingușitor pe lậngă stăpận. Ce n-aș fi dat să fiu în locul lui Codiță!.. Dar Codiță nu ma băga în seamă, supărat probabil că-i nefericisem stăpậnul. Dintotdeauna am iubit animalele mai mult decật pe oameni, considerậndu-le mult mai sincere
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
i-aș întoarce spatele. În politică internațională nimic nou. Marile puteri continuă să tragă de perciuni țările mici, cu aceeași voluptate de altădată. Liderii lumii pot avea minte mai puțină, dar să fie barem sănătoasă. În jurul oricărei noi puteri se gudură alți neo țucălari. Politica înseamnă libertatea de a prosterna în fața idolilor pe care ți iai creat. Politica hrănește numeroși analiști bucali. Când este în călduri, politica face pipi pe viețile oamenilor. Multe opțiuni politice sunt stomacale. Cei care suportă greu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]