623 matches
-
ce apare este un important factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Toate aceste modificări ale compoziției corporale ar putea fi prevenite printr-o nutriție optimă și exerciții fizice regulate. 52.1.3. Gustul, mirosul, senzația de sete Scăderea terminațiilor nervoase gustative și olfactive, precum și modificarea pragurilor gustativ și olfactiv fac ca persoana în vârstă să-și piardă interesul pentru mâncare, cu malnutriție consecutivă. La acestea se adaugă tulburările de vedere și de auz, care duc la izolare socială. Mesele luate în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
de risc pentru bolile cardiovasculare. Toate aceste modificări ale compoziției corporale ar putea fi prevenite printr-o nutriție optimă și exerciții fizice regulate. 52.1.3. Gustul, mirosul, senzația de sete Scăderea terminațiilor nervoase gustative și olfactive, precum și modificarea pragurilor gustativ și olfactiv fac ca persoana în vârstă să-și piardă interesul pentru mâncare, cu malnutriție consecutivă. La acestea se adaugă tulburările de vedere și de auz, care duc la izolare socială. Mesele luate în singurătate conduc la un aport alimentar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
vârsta. Vârstnicii, în general, răspund mai bine la restricția sodată, din cauza sensibilității lor crescute la modificările volemice și din cauza declinului progresiv al funcției renale. De multe ori, persoanele în vârstă au tendința de a săra excesiv alimentele, deoarece sensibilitatea lor gustativă la sare este redusă. În acest fel, consumul mediu de sare depășește de multe ori 10 g/zi. La persoanele cu sensibilitate crescută la sare s-a constatat o creștere a sodiului intracelular și a calciului liber intracitoplasmatic și o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați conform centromerilor Decodificarea genomului uman a permis realizarea de mari progrese în biotehnologie, antropologie și medicina judiciară. Culoarea pielii, ochilor și părului, fizionomia, înălțimea, preferințele gustative, talentul și multe alte caracteristici ale omului sunt moștenite. Mutațiile unei singure gene pot provoca boli severe, cum este fibroza chistică, boală recesivă a populației albe. Se cunosc până azi 1300 de diferite mutații ale genelor, aflate în permanentă creștere
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de către un alt simt, cum se întâmplă atunci când „văd“ acreala unui lichid; într-un astfel de caz acreala este accidental vizibilă, în măsura în care obiectul văzut este, spre exemplu, zeama de lămâie, acreala lichidului fiind percepută în mod direct doar de către papilele gustative. Cel de-al treilea și ultim mod în care putem spune despre un obiect că este simțit per accidens are loc atunci când obiec tul este perceput în mod esențial de către intelect: când văd că o persoană respira, merge, vorbeste, îmi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile percepute de toate cele cinci simțuri externe cu care este înzestrata ființă umană. De exemplu, ima ginea unei fripturi implică nu doar informațiile de factură vizuală, nu doar culoarea, forma, dimensiunea, ci și informațiile de factură olfactiva, tactila și gustativa, precum gustul, aroma și temperatura, toate încadrate într-un anume moment și într-un anume loc din spațiu. Așadar, ar fi reducționist și incorect că imaginea să fie înțeleasă doar ca imagine pictografica, așa cum am fi tentați dacă ne-am
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
avea rostul: la ce bun un simț intern care distinge între diferitele senzații externe? Dacă, pe de altă parte, luăm în calcul varianta (b) și considerăm situația în care avem capacitatea de a converti speciile sensibile auditive sau speciile sensibile gustative în specii sensibile vizuale, observăm că simțurile externe devin inutile: la ce bun să mai percepem parfumul florilor de mai dacă acesta ar ajunge oricum să fie transformat într-o frusta imagine vizuală? Ca să nu mai pomenim de situația de-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiecte ale unei puteri cognitive. Să presupunem că am în fața ochilor o prăjitură. Dacă obiectul cunoașterii mele este doar imaginea prăjiturii din minte, nu și prăjitură din fața ochilor, mai pot spune că există o obiectivitate a cunoașterii? Dacă am papilele gustative afectate și nu pot simți aroma de, spre exemplu, lămâie a prăjiturii, imaginea din mintea mea va fi altfel decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secund al cunoașterii, si anume imaginile care sunt mai apoi stocate în memoria senzorială. Aceste imagini trebuie înțelese, așa cum spuneam, nu asemenea unor imagini pictografice, ci într-un sens mai larg, asemenea unor imagini care cuprind și informații auditive, tactile, gustative etc. Între puterile cognitive și imagini se instaurează o relație cauzala, iar când spun asta am în vedere relația de asema nare dintre formele accidentale a care au un mod de a fi material și natural în obiectul extramental și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că libertatea de acțiune, de la cea mai fragedă vârstă, însemnă cunoaștere, explorare, achiziții noi pe toate planurile- cognitiv, social, afectiv, motric, lingvistic, înțelegem importanța ei. Iar dacă cel mic va cunoaște cu toate simțurile lumea înconjurătoare- tactil, auditiv, olfactiv, vizual, gustativ, putem fi siguri că a ajuns la un nivel ridicat de cunoaștere. Totul se va întâmpla însă sub atenta noastră supraveghere, pentru a fi evitate accidentele. Este minunat dacă putem noi, părinții, să-l lăsăm pe micuț să se murdărească
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
Gustul se apreciază prin degustarea probei, se gustă o cantitate de 5 g din proba de zahăr sub formă solidă sau lichidă, precum și circa 50 ml dintr-o soluție cu concentrație de minimum 10 %, preparată din zahăr, indicându-se particularitățile gustative. Verificarea opalescenței Într-un pahar cilindric de 60-65 ml se prepară cu apă fierbinte o soluție de 25% zahăr. După răcire, soluția se apreciază cu ochiul liber, prin transparență și se apreciază gradul de opalescență. Zahărul este ușor solubil în
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
cunoască caracteristicile produselor, să aibă simțurile exersate și să fie testați în acest scop. Persoanele care efectuează examenul organoleptic nu trebuie să sufere de afecțiuni ale organelor de simț sau de altă natură care pot influența aprecierile. Pentru refacerea sensibilității gustative se vor face întreruperi de câte 10 min., după examinarea a 4 probe, iar după fiecare probă se fac pauze de 2 min. Ca agenți de neutralizare la degustare se folosesc pâinea albă și apa caldă la temperatura de circa
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
artistul preferă lutul, bronzul, uleiul, acuarela și țesătura la care poate adăuga elemente exotice ca ierburile sau penele folosite în așa-numitele creații mixed-media, istoricul se gândește la pergamente, papirus, codexuri, filosoful și fenomenologul separă media vizuale, audio, verbale, tactile, gustative și olfactive. Asta se întâmplă pentru că în orice domeniu, ceea ce constituie obiect de investigație diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de media. Merriam Webster's Collegiate Dictionary formulează două definiții . Una
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
calității lor. Atât calitatea, cât și noile produse sunt legate în mod direct de echipamentele cu care este dotat producătorul. Echipamentele de condiționare și ambalare a produselor sunt cele care dau imaginea, dar tehnologiile biochimice generează elementele distinctive de natură gustativă. Rețelele de preparare a diverselor produse derivate din lapte sunt relativ standardizate. Diferențele induse de diverși producători ai aceluiași produs generic sunt fixate mai degrabă într-o zonă subiectivă, astfel încât marketizarea produsului devine decisivă pe o piață cu caracter concurențial
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
forță și rezistență musculară, coordonare și abilitare pentru a fi capabil să facă față multitudinii și diversității activităților zilnice: profesionale, familiale, recreative, sociale, dar și modalităților de deplasare și alte forme de activitate. Adaptarea poate fi: la întuneric, la lumină, gustativă, olfactivă, fenotipică etc., prin care se modifică proprietățile unui organism, în afara oricărei modificări a genotipului, ca răspuns la modificările mediului. Adaptarea are o dublăorientare: de asimilare (reprezintă modul de abordare a realității exterioare) și de acomodare (maniera de a utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
În interacțiunile dintre organism și mediu, sensibilitatea îndeplinește funcția de semnalizare - ea stă la baza tuturor proceselor psihice, de la cele mai elementare până la cele mai complexe. Formele de manifestare sunt: tactilă, termică, vizuală, auditivă, vibratoare, proprioceptivă, ortostatică și de echilibru, gustativă, olfactivă, introceptivă, dureroasă. În afecțiunile sistemului nervos central sau periferic, ce pot fi însoțite sau nu de deficit motor, se instalează frecvent tulburări de sensibilitate. Recuperarea pe plan motor impune: organizarea, efectuarea și observarea efectelor reeducării deficitului senzitiv. După Pendefunda
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și impresiile pe care le produce asupra partenerului. Ținând cont de modalitatea senzorială și de tipul de excitant, excitațiile sexuale se pot clasifica în următoarele tipuri, pe care le vom dezvolta mai jos. aă senzațiile olfactive, adesea asociate cu senzațiile gustative, au un efect direct și imediat în declanșarea atracției, dar și a respingerii dintre parteneri. Mirosurile sunt produse de sudoare, halenă, de organele genitale, de glandele secretoare anexe ale organelor genitale, de lichidul spermatic Este cunoscut faptul că fiecare persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]