368 matches
-
Guvidul de Razelm ("Ponticola syrman") este un pește mic dulcicol, din familia gobiide, care trăiește pe funduri pietroase din apele dulci sau foarte ușor salmastre. Răspândit în râurile tributare ale coastei estice ale Mării Negre, de la Cuban până la Batum; de asemenea, în
Guvid de Razelm () [Corola-website/Science/331008_a_332337]
-
rând din nevertebrate: insecte și larvele lor, viermi, moluște și crustacee, și într-o măsură mai mică detritus organic, vegetație acvatică, icre și puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni mai mari sunt piscivori, hrănindu-se cu pești mici bentonici: guvizi, cobitide. Este un pește mai mult nocturn și solitar. Iarna se adăpostește în grupuri sub pietre și sub maluri și stă aproape amorțită, putându-se prinde chiar cu mâna. Maturitatea sexuală e atinsă în anul 3-5. Depune icrele pe pietre
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
care ajunge la 18-20 ani. De interes deosebit sunt și speciile ne-economice, dar ecologic utile, și mai puțin cunoscute ca pisica și vulpea de mare, scorpia și dragonul, steluțele de mare, căluțul, acul de mare (respectiv hipocampul și orfia), guvizii etc. Spațiul destinat prezentării expoziției permanente de faună și floră acvatică are 57 de bazine. Acvariul are următoarele secții:
Acvariul Constanța () [Corola-website/Science/312557_a_313886]
-
ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În apele românești, după Salnikov și Malyatskii, morunul este reprezentat printr-o subspecie
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
apropierea coastei înainte de a intra râuri se hrănește cu pești marini, în principal cu scrumbie albastră ("Scomber scombrus"), stavrid ("Trachurus mediterraneus ponticus"), hamsie ("Engraulis encrasicolus") și șprot ("Sprattus sprattus"). Exemplarele pescuite în mare, la talian lângă țărm, aveau în stomac guvizi ("Gobiidae"), hamsii, crevete, crabi; la cei prinși în larg, conținutul stomacal era reprezentat prin barbun ("Mullus barbatus ponticus"). Toamna și iarna morunii coboară în zone adânci ale mării Negre și se hrănesc în principal cu barbun ("Mullus barbatus ponticus"), bacaliar
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
barbun ("Mullus barbatus ponticus"). Toamna și iarna morunii coboară în zone adânci ale mării Negre și se hrănesc în principal cu barbun ("Mullus barbatus ponticus"), bacaliar ("Merlangius merlangus euxinus"), cambula ("Platichthys flesus flesus"), calcan ("Scophthalmus maeoticus"), hamsia ("Engraulis encrasicolus") și guvizi ("Gobius"). Ca longevitate, morunul deține primul loc între sturioni. Exemplarele adulte au 30-60 de ani, dar indivizii bătrâni pot, însă, trece și peste 100 de ani.
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
arealul sitului: Floră cu specii de: iarbă de mare ("Zostera noltii", specia aflată pe lista roșie a IUCN) și alge (verzi, roșii) cu specii de: "Cladophora vagabunda, Ceramium rubrum" și "Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid ("Gobius cobitis"), guvidul de nisip ("Pomatoschistus minutus"); crabi cu specii de "Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa", moluște cu specii de "Solen marginatus" sau scoici din specia "Paphia aurea". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
cu specii de: iarbă de mare ("Zostera noltii", specia aflată pe lista roșie a IUCN) și alge (verzi, roșii) cu specii de: "Cladophora vagabunda, Ceramium rubrum" și "Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid ("Gobius cobitis"), guvidul de nisip ("Pomatoschistus minutus"); crabi cu specii de "Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa", moluște cu specii de "Solen marginatus" sau scoici din specia "Paphia aurea". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
fost încă evaluate. Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: "Squatina squatina" (rechinul înger), "Acipenser gueldenstaedtii" (nisetrul), "Acipenser nudiventris" (viza), "Acipenser persicus" (sturionul persan), "Acipenser stellatus" (păstruga), "Acipenser sturio" (șipul), "Huso huso" (morunul), "Anguilla anguilla" (anghila europeană), "Knipowitschia cameliae" (guvidul mic din Delta Dunării). Prima descriere a peștilor din Marea Neagră a fost făcută de către Pallas în 1811. A. Nordmann descrie, în "Prodrome de la faune Pontique" (1840), 173 de specii de pești din Marea Neagră și fluviile care se varsă în ea
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
cartilaginos-osos, cu corpul fără solzi, acoperit cu cinci șiruri longitudinale de discuri osoase, cu rostrul alungit, prevăzut cu mustăți. Peștii din această familie sunt denumiți și sturioni. Se hrănesc cu precădere din fauna bentică : moluște, crustacei, pești bentici din familia guvizilor sau a blenidelor, icrele altor specii. Sunt întâlniți numai în emisfera nordică, fiind prezenți îndeosebi în Marea Neagră și Marea Caspică, mult mai rari în apele Europei occidentale (mai ales șipul), de unde migrează în fluviile aferente. ii sunt pescuiți pentru carnea
Sturion () [Corola-website/Science/319332_a_320661]
-
apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor ape este faptul că au fund mâlos, cu vegetație foarte abundentă (macrofite, mușchi de apă, arbori căzuți etc.), sunt tulburi și oxigen puțin. Aici, țigănușul trăiește alături de țipar, zvârlugi și guvizi mici. Adesea este găsit în canalele mici de irigație, ape stagnante, râurile mici de șes cu un curs lent, de obicei, cu vegetație densă, în șanțuri mici, brațuri moarte și zonele marginale ale lacurilor de câmpie puțin adânci. Preferă vegetație
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
sau zeamă de lămâie. Originar se folosește numai pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
pe acolo incognito și voi pleca, fără să știți c-am fost. Am să mă plimb cu mâinile-n buzunar prin port, am să mă duc pe peninsula ceia îngustă până la capăt, să ascult geamandura, am să mănânc 300 de guvizi fripți și 1000 de crevete, ș-am să-mi bat joc de Marea Neagră în versuri Albe, foarte șchioape, dedicate lui Ovidiu - și pe urmă am să mă întorc la Iași să vă scriu isprava de la distanță și-o să vă fie
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează că, în câțiva ani, a ajuns la 15 de milioane de indivizi
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
corpului. La cei mai mulți pești, ele au poziție abdominală situate sub abdomen, dar la unii pești (percide) sunt deplasate sub înotătoarele pectorale pe torace (poziție toracică), sau chiar înaintea pectoralelor sub gât (poziție jugulară) (mihalț). La unele specii lipsesc (anghilă). La guvizi, înotătoarele ventrale prin concreștere, formează o ventuză. Înotătoarele neperechi (sau impare) sunt situate pe planul de simetrie al corpului, pe linia mediană, au poziție verticală și se articulează la pterigoforele împlântate în musculatura corpului. Se disting: înotătoarea dorsală (D), una
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
mai adaptat la mediul acvatic decât șarpele de casă și stă mai mult în apă, îndepărtându-se puțin de mal. A fost găsit până la 1000 m altitudine. Adesea pândește prada sub apă. Se hrănește cu broaște, mormoloci, tritoni și pești (guvizi, păstrăvi etc). Ponta este depusă în iunie-iulie și conține 5-25 de ouă albe, lungi, lipite unele de altele și îngropate la adâncime mică în sol afânat, frunzar, detritus, sub mușchi, paie putrede etc.
Șarpele de apă () [Corola-website/Science/333951_a_335280]
-
specia "Squalus blainville". Traiește mai mult izolat la adâncimi de 50-90 metri, în intervalul martie-iunie și octombrie-noiembrie, uneori până la 100 m, foarte rar apropiindu-se de litoral la adâncimi mai mici de 10 m. Se hrănește cu scrumbii, aterine, hamsii, guvizi, stavrizi, crabi și creveți. Câinele de mare are o talie mică. La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
pe adâncimi variabile cuprinse între 5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea țărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în sectorul nordic și 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, și pescuitul costier la scară redusă se confruntă cu o serie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
conservare a speciilor. 2.4. Situația stocurilor de pește Caracteristica principală a capturilor de pești din sectorul marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]