799 matches
-
disponibilitate de a surprinde „miracolul” metamorfozelor universale, cu o frenezie senzorial-imaginativă ce se dezvăluie ca agent transformator, Într-un proces mereu reluat al „alchimiei imaginii”. „Printre versurile sale - scria Pompiliu Constantinescu În recenzia cărții - te poți plimba ca printr-un hățiș nesfîrșit, poți schimba direcția, fără teamă de a pierde firul călăuzitor, te poți Întoarce sau ești liber să sări de la sfîrșit la-nceput și de aici la mijloc. Ca Într-o pajiște de luxuriantă vegetație, te pleci să culegi o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În cronica la Incantații, Șerban Cioculescu Îl caracterizase și el pe autor ca pe un „permanent posedat al imaginilor discontinue, proiectate În afară cu o pasionată incontinență”, notînd că: „Versurile d-lui Ilarie Voronca se valorifică mai bine detașate din hățișul contextului”. La rîndul său și În legătură cu aceeași carte, Emil Gulian Înregistra „uriașe enumerări de imagini, de foarte multe ori de o calitate excepțională și Întotdeauna inedite”, adăugînd Însă că e vorba de „un flux de imagini Înșirate ca mărgelele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
porțile cetății Un străin la poarta orașului, cum sună un titlu de sonet -, oarecum blocat În acțiunea sa de tentația, mai puternică, a Întoarcerilor spre sinele tulburat, către "lăuntricul zvon" și "lutul scoică" spre care descinde sîngele ca spre un hățiș", contrazicînd sau punînd sub semnul Întrebării voința prezumtivului erou-cavaler. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a cîta oară? Pasăre, sîngele, mai jos coboară Și intră sub pămînt ca-ntr-un hățiș... (Scoica de pămînt). "Străinul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sîngele ca spre un hățiș", contrazicînd sau punînd sub semnul Întrebării voința prezumtivului erou-cavaler. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a cîta oară? Pasăre, sîngele, mai jos coboară Și intră sub pămînt ca-ntr-un hățiș... (Scoica de pămînt). "Străinul" pare a se resemna În starea de așteptare nelămurită, deschis oricăror posibilități: Oprit aici sub foșnitoarea barcă: Stejar sau flaut. Curcubeu sau rană Nu intru În cetate. Vară, iarnă. Trecură. Stau. Cetatea crește parcă. Un an
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Spre a ocoli confruntarea directă, descătușat doar în parte din timiditatea maladivă, Bernard apelează la scris ca intermediar al comunicării. Are șansa ca Iolanda să fie un cititor extrem de receptiv la acel discours amoureux. Proaspăt descătușat din felurite complexe și hățișuri sufletești, Bernard abandonează visul teologic al unei vieți de apoi în care ne-am îndeplini, chipurile, dorințele, și face saltul din ficțiune în viață. Cu toate avantajele și primejdiile ei, inclusiv problemele financiare ale unei moșteniri, bineînțeles lăsate de Ursula
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și l-a ales/asumat drept vector al vieții și operei sale, autorul reliefează - în educație, în arta vie de a fi om - tocmai plusul și pulsul, particula și unda în complementaritatea ontic-axiologică numită lumină, ca lumină a educației. În hățișul tranziției, experimentatul vâslaș ne previne că însuși optimismul pedagogic trebuie privit, racordat prin prisma principiului măsurii în toate, altminteri el se poate reduce la un iluminism sinonim cu voința de putere sau „voința de adevăr”, deformator.<footnote (A se vedea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
un ecou, în Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz contra ofensivei austro germane. Succesele repurtate în codrii Plonini și Cosminului asupra cavaleriei poloneze și-au aflat corespondent în ambele conflagrații mondiale. De pildă, avem în vedere organizarea rezistenței în hățișurile din Subcarpații Vrancei, respectiv linia Iași Chișinău, care urma contactul dintre pădure și silvostepă. Izbânzile asupra armatei otomane din mlaștinile de la Rovine, Podul Înalt și Călugăreni s-au regăsit, în al Doilea Război Mondial, în linia Focșani Nămoloasa pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
îndepărtării de acesta este afirmată: "poate că e bine să plecăm din oraș"), ci o ieșire din sine. Camera (pătrată) este o metaforă a sufletului, dar și a convenționalismului care sufocă totul. Eul poetic este ghidul care conduce cititorul prin hățișul acestei lumi lipsite de sens, decăderea societății fiind reliefată și de invitația de a participa la un banchet ciudat: "Vă invit la masa de unde n-o să puteți mânca nimic/ pentru că toate cadavrele au intrat în putrefacție/ unde translatorii nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
senină. Dacă mai înainte își obliga poezia să intre în mit și legendă, aici o lasă liberă, primind-o în propria-i intimitate. Mai demult crea tablouri de legendă, în care personaje hieratice, eterate, se mișcau controlat („Păduri întrepătrunse de hățișuri,/ pe trunchiuri verzi reptile care dorm/ nutresc otrăvuri dulci sub învelișuri/ și arborii exală cloroform,/ se înfășoară simultan pe gleznă/ din plante lipicioși miriapozi”), de data aceasta tinde să se exprime confesiv, în exclusivitate pe sine, încercând să privească un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
sexuală și a trăi orgasmul, această tulburare a fost denumită științific disfuncție sexuală generală a femeii. În ultimele decenii, tulbu rările de dinamică sexuală ale femeii au devenit tot mai nuanțate, incluzând dispareunia, disfuncțiile orgasmice, ahedoniile etc. În tot acest hățiș de tulburări sexuale, una mai impor tantă decât alta, cea care trebuie să pună diag nos ticul este femeia, nu partenerul ei sau, în exclusivitate, medicul. Când o să-ți vină și ție? Faptul că nu ai orgasme acum nu e
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
care nu acceptă compromisul. Pentru a supraviețui într-o lume fundamental stricată, a fost nevoit să se adapteze. Așa încât, aș înclina să-i dau dreptate lui Gabriel Mihăilescu, care observă această abilitate a personajului de a se descurca într-un hățiș de intrigi, apelând cu nonșalanță la procedeele inamicilor săi: "Legăturile, în sens larg (mreje, alianțe, vrăji) se înscriu între armele preferențiale ale eroului cantemirian, acestea nediferențiindu-se prin nimic de mijloacele de luptă ale oponenților săi"86. Mai mult decât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1939, când Parisul, aliatul de bază al României, informa Bucureștiul că garanțiile militare pentru România „nu vor funcționa în cazul unui atac al Uniunii Sovietice”. Încă din anii '20 ai secolului trecut, diplomații români, acreditați pe lângă cancelariile Marilor Puteri, prin hățișul jocurilor politico-diplomatice au identificat atitudini și preocupări antiromânești, transmise în regim de urgență guvernanților de la București. Dintre acești diplomați s-a remarcat Constantin Diamandi. Ca ministru la Paris, pe 12 ianuarie 1925, aducea la cunoștința organelor noastre guvernamentale existența unor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care mi-o dădea bucuria de a fi liber, începea să își facă loc ceva ca o grijă, ca o îngrijorare în fața unei poteci care nu știi unde duce și care, dacă nu se pierde în pădure, înfundându-se în hățișuri, abia dacă te-ar scoate la vreun luminiș. Mă făcea să mă retrag de la fereastră și să mă întorc în mine, să încerc să citesc viitorul apropiat și de perspectivă. Ce voi găsi acasă? Va mai fi cineva în viață
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
două fete stîrnit de tînăr, cum o să răsune el la modul lor copilăresc, de extreme paraverbale, icnete, sughițuri, rîsete? Dărmănești km 457, rînduri, două, trei, de Subcarpați și obcini, ai înțepenit cu falca în mînă, linia simplă dă și în hățișuri verzi, ațe de dovleci înfloriți în inimi portocalii se reped din porumb, cînd e vorba să ne mai încrucișăm privirile pălăria, dintr-un bobîrnac, sare pe sprînceană, halta Dănila, în lumina zilei crești moartea, albastrul cerului dus pe nuanță ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ochilor șefului de tură, paleta cu care promiți plecarea în punctul de vopsea verde, hai-hui prin curțile oamenilor, porumbi, meri tineri, copiii salută cu mîna, puiul de nuc păzit în scînduri, linia păstrează stîlpii de telegraf, burți de fire pe hățișuri și pădurice, gara Gura Putnei întîi cu cinci puștani snop, cățelul de sub roți a dat un metru mai în iarbă, șapte copii cerșetori se schimonosesc de despărțire, rîdem înșirați la tren, mîna prinsă de sora cocoșată la opt-nouă ani, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ruginite, precum și cioburi de sticlă. Într-o zi va trebui să cobor și să curăț locul. Dincolo de drumeag, se ridică iar stâncile galbene, cocoșate, unele dintre ele imense, plantate aici printre tufe de iarbă sârmoasă și flexibilă și printre nenumărate hățișuri de scaieți sclipitori. Se mai ivesc din loc în loc (cultivate oare de mâna omului sau de natură?) o sumedenie de fucsii cam firave, de veronici dese, toate în floare, precum și o specie de salvii frumoase, cu frunze sure. Dincolo de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nou în picioare. — Și trebuie să o luăm prin pădure, s-ar putea să ne vadă cineva... — Credeam că nu cunoști pe nimeni aici! Acum grăbește-te! Am coborât pe cărarea din pădure. Era întunecoasă și, pe alocuri, năpădită de hățișuri, așa încât ne împleticeam întruna, biciuiți de crengi, agățându-ne în mărăcini și poticnindu-ne mereu de puieții care creșteau la întâmplare, în mijlocul drumului. Stupida stângăcie a înaintării noastre mă făcea să-mi vină să țip. Trupul lui Hartley, mișcându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rău că nu reușeam să găsesc prețiosul petic de hârtie. Dar, fără îndoială, nu aveam nici un dubiu asupra identității asasinului. — James e de părere că un val foarte înalt te-a săltat în sus, spuse Lizzie. Lizzie era strălucitoare, cu hățișul ei de păr lung, creț încâlcit și mițos, ca o plantă sănătoasă. Purta o cămașă vărgată și pantaloni din pânză de in, care se terminau brusc la genunchi. Deși slăbise, era încă puțin prea durdulie pentru asemenea costum, dar eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în cuvinte... Cuvintele sunt prea sărace.. „ - Hai, băieți... hai să trecem creasta..!”, își îndemnă Baltă camarazii, copleșiți de emoție.. dar și apăsați de o neliniște lăuntrică. Încă înainte de revărsatul zorilor, trupele de securitate urcau tăcute, furișându-se prin tufișuri și hățișuri.. printre copaci.. sigure de prada lor... O mare tăcere, o tăcere cumplită... apăsătoare, stăpânea înconjurul... Era liniștea dinaintea furtunii, care plutea în aer.. O comandă scurtă, ca un fâșâit, se prelinse la poala muntelui. Și, atunci au apărut din hățișurile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
hățișuri.. printre copaci.. sigure de prada lor... O mare tăcere, o tăcere cumplită... apăsătoare, stăpânea înconjurul... Era liniștea dinaintea furtunii, care plutea în aer.. O comandă scurtă, ca un fâșâit, se prelinse la poala muntelui. Și, atunci au apărut din hățișurile negre, primele umbre albastre. „ - Răsfirați-vă, băieți, prin tufișuri.. pe după copaci.. și economie la muniție !”, fură primele dispoziții date de căpitan. Urmă însă, o clipă când li se tăie răsuflarea la toți. Trupele de securitate și miliție.. fără număr, își
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din aparatul exterior (similară din punct de vedere organizatoric, dar subordonată). Așadar, locțiitorii din aparatul exterior (din penitenciare) erau răspunzători direct În fața comandantului (directorului) de penitenciar, dar mai cu seamă În fața organelor similare din aparatul central. și peste tot acest hățiș administrativ dicta directorul general al DGPCUM (al aparatului central). Multe dintre documentele oficiale Înscrise În fluxul schimbului birocratic dintre aparatul central și cel exterior trebuiau contrasemnate de el. După cum se poate observa, modelul birocratic propus se regăsea la ambele nivele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
cei responsabili să fie pedepsiți legal pentru principalul delict, cel „de a se fi Înțeles cu ei Înșiși”, după formula unui procuror. Imposibil, de asemenea, de aplicat retroactiv interdicția cumulului. La fel de dificil, pentru procurorii puțin pregătiți să se descurce În hățișul noilor dispoziții juridico-financiare, să distingă faptul evident condamnabil de actul fondat pe ambiguitatea legii (mai ales evaluarea financiară a contribuțiilor materiale ale Întreprinderilor publice la SRL-uri). Legea care interzicea cumulul a avut meritul de a clarifica situația: numeroși directori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
proza lui Ion Istrati își află un loc, în cel mai bun caz, documentar. Atât cât era ea, literatura ieșeană a timpului se mai sprijinea pe câțiva universitari și enciclopediști grupați în jurul revistei Iașul Nou, care, din umbră, dirijau, prin hățișul dogmatismului și schematismului oficial, pe ceilalți. Datorită acestora, în noiembrie 1951, a poposit la Iași un copil de geniu: Nicolae Labiș. Era adus din Fălticeni de Const. Ciopraga, viitor academician, el însuși absolvent la „Nicu Gane”, și de Ion Istrati
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
economic-financiar-bancar. Înainte de a încheia această introducere, țin să-i mulțumesc soției mele Laura, care a fost un permanent suport în perioada lungă a documentării și scrierii acestei cărți. Îi mulțumesc fiicei mele Emma, cu ajutorul căreia am putut înțelege mai bine hățișurile sofisticate ale vieții politice din Washington D.C. Teoria marxistă în general și cea specifică cu referire la crizele economice m-au fascinat încă din anii de studenție. Prin lungi discuții, de multe ori controversate, purtate cu Profesor Dr. N. S.
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
modului în care se desfășoară întreaga politică în capitala Statelor Unite, putem înțelege felul în care politica administrațiilor, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, influențează situația economică națională și efectele sale pe plan mondial. E foarte greu să pătrunzi în hățișurile vieții politice sau administrative din Washington D.C, întrucât întreaga structură creată se bazează pe un puternic eșafod al relațiilor și recomandărilor unor persoane care și-au asigurat o poziție stabilă, și în măsură prea mică pe ceea ce cunoaște sau
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]