353 matches
-
aminte de prima fotografie pe care mi-a făcut-o cineva după ’90, o rudă de-a noastră din străinătate. Sunt îngrozitor de slabă, zâmbesc chinuit, am o față masculinizată, îmi țin mâinile pe genunchii lipiți, am o privire de animal hăituit. E o fotografie în care viitorul și trecutul, în tot ce au ele mai neliniștitor, se întâlneau. O sperietoare. Paris, 2007. Cobor din Montmartre și dau de mai multe trupe. Cântăreți. Mă opresc la unii grozavi. Tineri, plini de energie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
câte puțin, el ajunsese să fie, în timpul nopții, singurul paznic al tavanului jalnic, la care se uita! Iar, atunci când, totuși, închizând ochii, izbutea să biruie cu greu neastâmpărul nervos din el și să adoarmă, era mai în permanență hărțuit și hăituit năprasnic, aproape cu cruzime, de tot felul de îndelungi coșmaruri lugubre. În urma unei astfel de nopți albe, ce-l chinuise și-l înspăimântase până în măduva oaselor lui, trezindu-se brusc și violent, acoperit tot de o sudoare rece și grea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în ultima clipă." INVENTATOR După ce am citit Omul invizibil al H.G. Wells, adolescent fiind... Dar nu, mai bine reiau... De fapt, ca să fiu sincer, înainte de citi romanul am ascultat la radio adaptarea lui radiofonică. Îmi amintesc sfârșitul, când Omul Invizibil, hăituit fiind în mijlocul unei mulțimi de oameni (care nu-l vedeau, ci doar îi simțeau prezența malefică), a trebuit în cele din urmă să fie ucis. Fundalul sonor al acelei scene, în ciuda superficialității cu care mă obișnuiseră adaptările radiofonice, mi s-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mari de spaimă. Cum poate să existe un loc ca ăla? N-am crezut c-o să mai scap vreodată... - Sper că ai învățat ceva din toată treaba asta. - Ba bine că nu, spuse Abdulah, cu o teamă groaznică, de animal hăituit, citindu-i-se în priviri. Nu numai că am învățat ceva, dar am să le povestesc tuturor ce nenorocire e acolo... - Foarte bine. Atunci fă-o, mai zise tânărul în halat și pocni din nou din degete, clipă în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
vinovăție mă urmărește precum cel mai crunt sentiment de deznădejde încercat de cineva. Dar unde să alerg să scap, unde să fug, sub ce văgăuni să mă ascund, ce speranță mai poate fi în sufletul acesta înfricoșat asemeni unui animal hăituit, din moment ce acest loc este ultimul în care mai poate ajunge cineva? Numai că cele mai înfricoșătoare momente par să nu fi venit încă pentru bietele suflete, de vreme ce umbre hidoase și alungite fără noimă se apropie de fiecare dintre noi, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
înfățișa ca un vagabond, neras, cu părul vâlvoi și în veșminte ponosite și jegoase, duhnind de la o poștă, ci era bărbierit, tuns, îmbrăcat îngrijit. Ca să nu mai amintesc de figura și starea lui de spirit, care nu trădau un ins hăituit și disperat, ci unul calm, senin și sigur pe el. Nu privea și nu se comporta ca o fiară în captivitate, ci surâdea și se simțea în elementul său. Nimic însă nu arăta că ar fi într-atâta de prost
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
poate să compenseze decât parțial greșelile făcute. Am îmbătrânit eu, poate, dar nu sunt o pradă ușor de digerat... - Oferta ta este... este inacceptabilă, îi răspunse bâlbâit Kaan. Începu să respire într-un ritm greoi și sacadat ca un animal hăituit. Fața i se înroșise din cauza nervilor, iar transpirația îi curgea în pârâiașe pe fața buhăită, de parcă tocmai terminase niște exerciții de gimnastică imposibil de realizat pentru cineva de gabaritul său. - Cred că am intrat pe un făgaș fără întoarcere, căpitane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
continuat de politrucii lui Gheorghiu-Dej, Ceaușescu și ai lor, dublați de fel de fel de cozi de topor, paraziții și lingușitorii lui Athenaios (Cartea a VI-a). M-am oprit asupra cazului Iacovlov întrucât merită și lui i se aseamănă hăituitul ofițer în armata română, Gheorghiță Savel. Deși, oficial purta pistol, ajunsese la cheremul vânatului comunist. Și cum funcțiile în armată au fost repede preluate la toate nivelurile de ofițeri din unitățile “Tudor Vladimirescu”, “Horia, Cloșca și Crișan”, constituite în lagărele
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
devastări, continuare: furturi, țipete, atrocități. năvălitorii cu ochi înguști și balalaica pe șold în tragere prin toată Moldova, prin toată țara. Oamenii fug nu numai din case ci și din pivnițe, din poduri, prin bălăriile râpelor, flămânzi, însetați, nedormiți, înfricoșați, hăituiți. 6 Decembrie 1949. Penitenciarul Pitești. Camera 4 Spital. Studenți. Peste 80 % legionari dar și trecuți pe lângă Mișcarea Legionară, sau infiltraț i etc., frontieriști, reacții puerile cu rupere de tablouri comuniste... unii cu stări precare de conștiință, traseiști la comuniști
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vrut să-l umilești În public, ți-a ieșit așa, pe nepusă masă. — Da? Și cum să justific faptul că aveam ziarul la mine? — Da’ ce, crezi că se Întreabă el așa ceva? Îl crezi prea deștept. E doar un câine hăituit. — Nu merge. Mi-e frică să nu mă Întâlnesc cu cine știe ce haidamac pe stradă, care să mă oprească și să-mi dea vreo două fără să-mi spună de ce. Ar fi În stare Căreală să pună pe cineva să mă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
evadeze de fiecare dată, corupând cu limba ei dulce, prefăcută și proteică pe orice gardian sau persoană de ordine. Acesta rămânea perplex și pe loc impresionat de pledoaria elocventă a maimuțoiului despre soarta și condiția lui de victimă claustrată și hăituită, susținută cu multă artă în limba lui maternă. De fiecare dată, reușea să se întoarcă în pădurile rezervației Makonde, unde sălășluia o vreme, până intra în atenția vreunei echipe de cercetători, ziariști, fundamentaliști care nu mai pot cădea la pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
biroul meu. Sinceră să fiu, nu pari deloc supărată de faptul că Phil a fost concediat fără nici un motiv. Dawn n-a spus nimic. Apoi ochii au început să-i alerge în ambele direcții ale holului. Semăna cu un animal hăituit. După o clipă, a părut satisfăcută de constatarea că noi două eram singurele persoane care puteau auzi discuția. — Dacă-i arăți că ești supărată, mi-a șoptit ea atât de stins că abia o auzeam, atunci a câștigat. După care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fu acompaniat de un pîrțîit prelung și dezgustător, pe care nimeni nu și-ar fi închipuit că ar fi putut să erupă dintr-un funduleț atît de îngrijit. Roja uită brusc de ciorapi și își ciuli urechile ca un animal hăituit, încercînd să ghicească ce o să urmeze după aceea. — E adevărat că nici ideile noastre nu erau prea strălucite, însă era de înțeles că aflîndu-te într-o extremă, cel mai ușor era să treci în cealaltă, iar noi am făcut-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
poate de potrivit ca Pisanello să-l fi ales pe sfântul patron al câinilor (și inițial al vânătorii, Înainte ca Sf. Hubert să-i uzurpe rolul) ca figură centrală și deformator al vieții non-umane care Îl Înconjoară. Cu adevărat urmărită, hăituită și crucificată În această capodoperă ambiguă de mici proporții este natura Însăși, nu Isus. Până și marii peisagiști ai secolului al XVII-lea, cum ar fi Ruysdael, nu se apropie Îndeajuns de realitatea naturală, dacă facem o comparație Între reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de la bărbat la bărbat. — Tatăl lui Georgie a fost Redmond Tilden, un doctor destul de celebru din Scoția. Era anatomist. Și cum pe vremea aia biserica era destul de strictă, doctorul Redmond nu avea voie să disece decât criminalii executați și pedofilii hăituiți și omorâți cu pietre de săteni. Lui Georgie îi cam plăcea să pună mâna pe organele pe care le arunca taică-său. Am auzit în copilărie un zvon pe care tind să-l cred. Cică doctorul a cumpărat într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mă uit în urmă. Bineînțeles, nu e nimeni. Cu toate acestea, când ajung la colțul străzii, grăbesc pasul. 11 iulie M-am hotărât să-l întâlnesc pe G. și să lămuresc lucrurile odată pentru totdeauna. Ce sens are să mă simt hăituit? Altminteri, mă îmbolnăvesc, într-adevăr. Îl voi aștepta seara, în nișa unde pe vremuri era o statuie de bronz a Fecioarei. 13 iulie Dumnezeule, ce noapte îngrozitoare a fost. Totul a decurs altfel de cum am crezut. Când l-am apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Ceilalți își exprimă și ei regretul că te-au deranjat. Și iată că, amețit cu totul în vârtejul, în febra acestei confuzii dintre tine și ceilalți, speriat de descoperirea că nu poți să-ți dezlipești privirea de oglinzi, te simți hăituit, amenințat... Doamne, ce se întâmplă? Vei fi atacat de această fiară cu mii de capete care gândește cu creierul tău sau de care ești gândit? Mi-am impus să stau nemișcat ca să mă liniștesc. Ceilalți au rămas și ei nemișcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o cușcă luminoasă de sticlă, supravegheat de mii de paznici care aveau, toți, chipul meu și-mi ghiceau gândurile. Știau când voi deschide ochii, când voi mișca un deget. Eu însumi mă transformasem în haită contra mea. Eram haită și hăituit. Gândul acesta m-a făcut să izbucnesc într-un râs nervos. Dincolo de pereții de sticlă strălucitori, ceilalți au râs, bineînțeles, și ei. Râsul acesta avu darul să-mi descarce nervii. Privirea mi-a căzut pe fotoliile de răchită. Probabil, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cubic. Gogo! Avea dreptate în privința lor Mandravela. Nu te puteai înțelege cu ei. N-aveau urmă de respect pentru zahărul cubic. Îl înfulecaseră încă din a doua zi. Iarba Fiarelor se strădui să-și facă mâna aia de bijutier și hăituit profesionist, montând, la două izvoare, capcane cu lațuri. Săpând, cu baioneta, o groapă cu țepușe, mult prea puțin adâncă. Și trăgând, cu o scălîmbanie de arc improvizat, după păsări. Într-o după-amiază, izbuti să doboare o pradă. Dar nu cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu mâneca sângele șiroindu-i din nări și de la buza spartă, a plecat clătinându-se. De-atunci nu a mai venit niciodată În mijlocul nostru. De fapt, În toamna aceluiași an, am aflat că Iulian a fost ucis de un mistreț hăituit, care l-a surprins În timp ce se Întorcea de la scăldat, În marginea unor bălți cu stuf Înalt. Soneria sfredelește aerul insistentă. Iau ce găsesc mai aproape - o Biblie veche - și arunc cu toată forța În ușă. Se aud pași precipitați stingându
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nu pot să ți-l dau sub nici un chip! Și cu niciun preț! Apoi și-a coborât capul În piept și a tăcut smerit mult timp după aceea. În jocurile noastre, Milu lăsa Întotdeauna inițiativa pe seama mea: el era vânatul hăituit, Întârziind parcă Într-adins pentru a fi țintit, eu, firește, eram vânătorul destoinic, cel care-l săgeta dureros ori Îl ochea cu piatra de la distanță, făcându-l să sufere În taină dureri cumplite. El juca rolul săracului care trebuia să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
om. Eram un dulău și frică un dulău roșcat și mi-am adus aminte că romanii sacrificau câte un câine roșcat pentru a alunga demonii secetei. Dintr-o dată, mai mult decât setea m-a chinuit teama că voi fi văzut, hăituit, prins și sacrificat. Am început să ocolesc așezările oamenilor, ducîndu-mă prin bălării uscate sau în pădure. Până când n-am mai putut răbda de sete și atunci am ieșit să caut apă. Niște trecători m-au zărit, au fugit după mine
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
întrebam dacă învățau asta special la școală. Odată ajunși în culise, se opreau brusc. De pe scenă, se auzeau vocile lui Oberon și a lui Puck. Violet, care ieși ultima, stătea la pândă, cu un picior în aer, ca o căprioară hăituită. Se uita în jur cu îngrijorare. — Sophie? zise ea, cu o voce pierdută, agitată. Sophie! Sophie alerga deja spre ea. — Vi! Ce s-a întâmplat? Am auzit prin difuzor. Te simți bine? Violet se aruncă în brațele lui Sophie, abandonându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
PREZICĂTORILOR 901 de la hegira (21 septembrie 1495 8 septembrie 1496) Femeile cinstite din Fès, când sunt nevoite să străbată piața de flori, grăbesc pasul, se înfășoară mai tare în văluri și aruncă-n dreapta și-n stânga priviri de animal hăituit; căci, dacă folosirea mirtului sau a narcisei nu are în sine nimic blamabil, nimeni nu ignoră ciudatul obicei pe care îl au locuitorii din Fès, fasioții, să se înconjoare de flori, plantate sau culese, de fiecare dată când se dedau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unei țări. Istoria - acest lanț de apocalipse. Actualizarea spiritului de turmă al unui popor împinge dictatorii în scenă. Toate revoluțiile fac indigestie. Pentru că își devoră fiii cu tot cu pene. Cataclismele istorice se nasc din idei rahitice. În unele epoci, sunt mai hăituiți oamenii cinstiți decât pungașii. Pariază pe poporul tău, chiar când te duce la exasperare. Istoria are ironiile ei. Peste inscripția „dr. în drept la Paris” a apărut prin anii ’50 : „vând borș proaspăt”. Se pare că după plecarea romanilor, noi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]