1,002 matches
-
Românie aseptică câte o insuliță minusculă în oceanul gâlgâind la cheremul naturii, lighioană neîmblânzită, matrice glorioasă din cernoziom plebeu, statornic. De te-ntrebi, față cu efortul cvasi-supranatural, cum Doamne iartă-mă pot ține curat alții, dar noi nu? Doar la hărnicie nu ne-ntrece nimeni, la răstimpuri, când ne hotărâm să punem osul la treabă! Taman când îți vine să-nfigi deliberat oiștea-n gard și să-ți iei lumea-n cap de disperare, apare câte-un francez sau neamț cu
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
responsabilități de șef al cultului în cadrul comunității de pe Ada Kaleh ). Mulți alții fac referiri la pitorescul zonei și părerea de rău ca ea va dispărea sau consideră că și-au reîntregit cunoștințele de istorie. Se fac referiri la amabilitatea locuitorilor , hărnicia și modul cum au reușit să se organizeze. Multe însemnări din ultimele luni de existență ale insulei exprimă dorința că aceasta să se refacă pe Ostrov (Simian ). Pe insula au fost vizitatori din S.UA, URSS, RPU, Cehoslovacia, Polonia ,Bulgaria
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
vreodată lucrările? Niciodată, și dacă mă gândesc nici nu-ți pot spune cât de multe au fost. Un lucru însă pot spune... că de când am revenit de pe „lumea cealaltă” după o grea operație pe inimă, lucrez enorm, sunt de o hărnicie, că nici eu nu mă recunosc. Sunt întrebată de multe ori „Te desparți greu de un tablou?”. Nu! În majoritate se află în casele prietenilor, deci am senzația că nu m-am despărțit, altele sunt în colecții particulare unde-i
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
au preferat muntele și probabil creșterea animalelor, geții au desemnat pe locuitorii de la câmpie, harnici cultivatori ai ogoarelor. De la această ocupație s-a ajuns în chip firesc la „puternicii“, apoi „conducătorii“, aceste ultime calificative vorbind de la sine despre tăria, vigoarea, hărnicia, curajul și spiritul de organizare al strămoșilor noștri autohtoni: daco-geții. Referință Bibliografică: DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411, Anul IV, 11 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
Cum nu înțelegeau ce zburătoare au în fața ochilor, vie sau moartă, încremeniți de “măreția” isprăvii ce săvârșiseră, m-au dus pe brațe, pe furiș, în casă, spunându-i mamei că am adormit. Iar pe ei, unde i-a pălit o hărnicie și o cumințenie de se mirau și tutunul și andreaua ce-i apucase ! Doar privirile li se încrucișau întrebătoare, din când în când, stabilind cine verifică zburătorul, să vadă de nu i-au înghețat aripile. După vreo patru ore, când
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile fie în scopuri casnice, fie decorative. Pentru încurajarea meșterilor ceramiști a fost organizat concurs de premiere a celor mai reușite creații. Toți participanții la târg din localitatea Horezu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
copiilor”. O altă scriere (Tatăl meu) este închinată, în general, părinților care își vor avea întotdeauna „un cuib cald în inima fiecărui copil”, cu deosebire, însă, tatălui său, Spirea I. Buică, „om de mare prestanță” în Țigăneștiul teleormănean, pe care „hărnicia, voinicia, istețimea”, trăsături moștenite de predecesorii săi, oameni aprigi și muncitori din zori și până în noapte, l-au propulsat la un „alt nivel de civilizație”, burghezia rurală, superioară clasei țărănești căreia i-au aparținut părinții și strămoșii. Este o evocare
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
Mulțumesc! Lăură NICULESCU Scriitor, București, septembrie 2015 Ce faci tu nu fac alții în DOUĂ VIEȚI... scrii române, organizei prezentări de carte...ești editoare... texte la melodii....poezii, cărți pentru copii și câte și mai câte.. călătorești. Toată admirația pentru hărnicia ta artistică, pentru tine. Cu drag, Elenă Cesar Von SACHSE 28 sept 2015, Germania Felicitări pentru puterea și capacitatea de a ști să le faceți pe toate: să scrieți, să editați, să organizați și să participați la atât de multe
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
nou creat să se ocupe de toate problemele, ei urmând ca, tot în mod tradițional, să stea pe șanțuri, să bea și să se plângă de sărăcie. Aici cele mai multe adepte se dovediră a fi muierile cunoscute în istorie pentru evlavia, hărnicia și moralitatea lor fără de cusur, mai ales după șaptezeci de ani. Al doilea grup, în frunte cu primarul, era ferm de partea Uniunii deoarece numai așa primeau subvenții pentru pământurile pe care și le dăduseră înapoi iar acum produceau în
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
a investit suflet, muncă și creație este cel mai frumos exemplu de dragoste și recunoștință față de persoana iubită”. Cu gândul la Sărbătorile Crăciunului, asemeni spiridușilor Moșului din Laponia, elevii clasei a II-a B se întrec acum în imaginație și hărnicie, pregătind de zor cadouri complexe și îmbelșugate. „Surprizele pregătite părinților cuminți sunt atât de bine meșteșugite de mine încât, cu siguranță, Moș Crăciun se va înroși de invidie până în vârful nasului”, a ținut să precizeze o școlăriță inimoasă, cu mânecile
CADOURI PENTRU PĂRINŢII CUMINŢI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362559_a_363888]
-
s-a remarcat prin simțul extraordinar de responsabilitate față de familie, rămânând orfan de tată la o vârstă fragedă, a preluat responsabilitatea gospodăriei părintești. A fost pădurar, trei ani, la pădurea Cartojani, apoi s-a reîntors la treburile țărănești, lucrând cu hărnicie pământul, crescând și educând, cu pricepere și dragoste, cei patru copii ai săi, dând țării, oameni pricepuți, băieți cu carte, respectați în localitate și nu numai ... Cei patru copii au fost: Marin, Neaga, Stanca și Tăsică. Marin este domnul brigadier
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
pădure i-a venit sfârșitul în ziua în care, doborând un tufan, acesta s-a prăbușit pe el. Băieții lui, Lucian și Gheorghe, unul în București și altul în sat, calcă pe urmele tatălui, ieșind în evidență prin pricepere și hărnicie, în tot ceea ce fac. - Oprea Ene,văr cu Radu Ene, a transmis fiului său, Marinică, destoinicia în agricultură. Marinică Ene este unul din fruntașii satului, alături de fiul său, Nelu și familia fiicei sale, Doina. Neamul Eneștilor este foarte mare. Mă
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
care muncesc în deplin anonimat, oameni care își văd de rosturile lor așa cum au învățat din moși-strămoși și prinzând din zbor și unele beneficii ale noutăților tehnice. Sunt mulți oameni care își păstrează semeția românească scăldată în lumină, cinste și hărnicie, căci sămânța bună, strămoșească, n-a pierit. Și nici speranța din inima românilor nu a pierit, chiar dacă și ea a fost umbrită. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, de ce s-ar reîntoarce din exil în patria mamă? Elena BUICĂ: Există câteva categorii de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
în vigoare, o decizie individuală ce presupune însă o natură intrinsecă deloc alta decât de ordin moral. Evident că atâta vreme cât sistemele legislative au rolul de „simple texte pe hârtie“, „dacă etosul este minat de neîncredere în valori, precum onestitatea, competența, hărnicia, atunci corupția, lăcomia și necinstea vor tinde să devină endemice”. Plecând de la acest lucru, norma juridică, indiferent de numărul său de inventar, ar deveni, cu alte cuvinte, o simplă secvență legală lipsită de un suport real, dar și de un
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
nu se putea altmineri spus, de un visător ce privește lumea prin ocheanul poemului. Rădăcinile omului țin de glie, visul său e cosmic. Stejărel Ionescu este poetul căruia nu îi este frică să se exprime. Scrie cu naturalețe și cu hărnicie, își îngrijește poeziile așa cum un țăran își lucrează ogorul. Roadele se văd în cărțile sale, care nu sunt defel puține și merită citite. Melania CUC București martie 2014 Referință Bibliografică: Melania CUC - STEJĂREL IONESCU ȘI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic revărsat în glasul fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în minte bucolice scene/ Cu ciobănași șezând în culcușul ierbii,/ Cu spatele proptit de o tulpină rugoasă
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
și cumpărau vite, ca și de contribuția în cai de poștă. Atât nașterea, cât și evoluția ori dezvoltarea în timp a așezării, au fost favorizate de poziția geografică, de bogățiile solului și subsolului dar, în mod special, de dârzenia și hărnicia oamenilor, manifestate plenar până în zilele noastre. Ei produceau și prelucrau, în acele condiții vitrege impuse de relieful accidentat și lipsa câmpiei, unt și brânză, piei și blănuri de animale, vite și oi, produse vânătorești ori fructe de pădure, în timp ce se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
mic în pădure. Mai mult încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Londra s-a prăbușit balconul unui teatru. O dovadă în plus că... cultura ucide. * Orgoliile mari îmbracă oamenii mici. * Nu-l cred nici când jură cu biblia în mână... De fapt, mai ales atunci! * Nu cunosc nimic mai exasperant decât hărnicia unui prost (Andrei Pleșu). * Adevărul are nevoie de cuvinte puține. * Legile sunt jumătate pentru șmecheri și jumătate pentru fraieri. * Mulțumesc de ajutor, mă încurc singur! * Încearcă să gândești, amice. Nu are cum să-ți facă rău... * Cu cât creierul e
ZICERI (65/66) -CAPRA & PUNTEA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353668_a_354997]
-
copil; Cu plete-n vânt Din par cărunt, Ascuns subtil; Cu ochi căprui, Sprancene-arcui’, Rapizi la învățat; Cu pași grăbiți, Vioi și iuți, Și mersul tresăltat; Inima mare, Voința tare, Din fragedă pruncie; Cu mâini mănoase, Brațe vânjoase, Muncite-n hărnicie; Prima la scoala, Nu doar-ntro doară, Prietena cu cartea; Dar, dușmani câți! -Face-s-ar punți!- Ce vrură să-i ia partea; Dar Dumnezeu, Oricând la greu, I-e sprijin și speranța; Și mandre urme Are în lume... Nu și-a irosit
PORTRET PRINTRE ANI de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353696_a_355025]
-
o colecție a monedelor comemorative din argint în valoare de 50 de lei pe care este imprimată imaginea a 20 de mânăstiri din Moldova. Din clipa în care intri în curtea mânăstirii un mic rai ți se deschide în fața ochilor. Hărnicia măicuțelor, dragostea lor pentru frumos, fac ca aici într-o zonă împădurită, pe lângă susurul natural al izvorului, ochiul să îți fie fascinat de un univers floral mirific și surprinzător, un fel de multum in parvo, în care arcade de mâna
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
Iosif” din Chișinău. În spații pitorești, bine îngrijite de viețuitorii lor, bisericile și mânăstirile, până mai ieri lacrimi de suferință, răni sângerânde în inima acestor teritorii, se înalță luminoase, rafinate și modeste, mărturii sfinte ale nepieritoarei credințe în Dumnezeu, ale hărniciei, talentului și spiritului de reconstrucție ale celor care viețuiesc pe aceste meleaguri. Viscolele au trecut, dar pământul Basarabiei și al Transnistriei a rămas neclintit în locuri statornicite de Dumnezeu, cu munții, cu apele, văile și cerul, cu oamenii lui, cu
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
de localități din Bulgaria, precum Arbanasi și Nessebar, gardurile au o poartă mare și una mică, ambele confecționate din lemn și uneori sculptate. Stâlpii porților sunt masivi, din piatră prelucrată într-un mod original. Micro și macrosmos, util și plăcut, hărnicie și înțelepciune ancestrală, prind viață în masivitatea pietrei, în care mâini pricepute au sculptat și au pictat motive florale și geometrice, terestre și cosmice, toate înviorate de culoarea albastră specifică acestei localități. Apa, elementul vital, se bucură de o atenție
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]