2,077 matches
-
Iancu Jianu atunci când, prima dată i-a brăzdat fața cu iataganul scoțându-i un ochi. Iancu Jianu nu este o legendă, este o figură istorică autentică ce a scăpat Țara Românească de Pazvante Chiorul și pazvangiii lui. Iancu Jianu cu haiducii săi a fost și alături de Tudor Vladimirescu în 1821, an după care am scăpat de domniile fanariote ce au sărăcit cele două voivodate românești timp de o sută cinci ani. Din mare nefericire, fanarioții greci și pazvangiii jefuitori au lăsat
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Spațiul șenghen ne așteaptă Să ne-nghită ca pe-o apă Tu române te deșteaptă Știi că UE-a fost o ,,țeapă” Ăi mai mari te-au pus la șmotru La spălat pe jos cu cârpa N-ai mai vrut haiduc în codru Te-ai dus în străinătăți ,,cu scârba” Și ca Eminescu sfântul Zic că nu-i bătut în cuie, Europa asta totuși Azi o vedem si nu e! Într-o lume austeră Cu capitalism de fițe Și iubirea-i
ŞI IUBIREA-I O PANTERĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_iubirea_i_o_pantera.html [Corola-blog/BlogPost/341772_a_343101]
-
din folclorul locuitorilor Țării Hațegului și a văii Jiului. Legenda vorbește despre un baron maghiar, din Țara Hațegului, poreclit „Fația negra”, pentru că își acoperea fața cu o mască neagră. Îndrăgostit de o țărăncuță autohtonă, acesta s-a transformat într-un „haiduc aristocrat”. El și-a format o ceată, alcătuită din oamenii locului, cu care, noaptea, își prăda vecinii bogați, iar ziua - în calitate de judecător al districtului - le cerceta plângerile. „Fația negra” se bucura de un respect deosebit din partea locuitorilor din zonă, fapt
PIAŢA UNIRII, CONSTRUCŢII EDILITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1434550703.html [Corola-blog/BlogPost/352873_a_354202]
-
la care era angajată mama viitorului tătuc al popoarelor. Cizmarul osetin Visarion își bătea cu regularitate familia, ceea ce l-a obligat pe nobilul gruzin să-l trimită pe bietul Iosif la un seminar teologic. Iosif era obsedat de legenda unui haiduc pe nume Koba, a luat acest pseudonim cu care îl onorau numai prietenii cei mai fideli, mai târziu, adică Molotov, poate și alții, majoritatea prietenilor fiind lichidați cu multă atenție după 1917. Cu aproape un deceniu mai devreme se născuse
SCURTĂ ISTORIE A VESTITULUI KOBA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407721039.html [Corola-blog/BlogPost/349439_a_350768]
-
care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
mi ziceam în gând, minunându-mă: „Mare și puternic ești Dumnezeul meu!”. Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: „Frunzuliță de-avrămeasă,/ dragi haiduci, iarna se lasă...,/ e timpul, mergeți pe-acasă!/ Noi am merge, drag ne este/ de copii și de neveste,/ de părinți, surori și frați,/ dar ne-așteaptă înarmați,/ liftele păgânilor,/ dușmanii românilor/”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
caută la dinți calul de dar?! Putem spune deci că familia era în totalitate fericită, mai ales că, de după gard, invidioșii făceau spume la gură de ciudă și se chiteau cum să dea la noapte lovitura, să mai disipeze, precum haiducii de odinioară, bogățiile de necuprins ale norocoșilor lor consăteni (prost să fii noroc să ai cum bine spusese moș Mucalău, un înțelept local). Numai că, he, heee, familia Călcâi nu era formată din proști! Înfruntând cu vitejie blestemele părintești, au
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
ca să ne distrăm noi cu Homer la el acasă. Muzeul și Academia Navală erau creațiile lui. Prânzul târziu e urmat de siestă și înot până departe pe alte insulițe-stânci, iar de la patru încep după-amiezile interesante cu homerizanți sau plicticoase cu haiduci neogreci. La șase ne îmbarcăm pe copaie și plecăm în Chios pentru dezmățul de obște: batem insula în lung și-n lat și de la poale până-n creștet. Avem parte de sate fortificate de groaza turcilor, un fel de construcție continuă
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natal”, scrie mărturisindu-se Elena Buică în Frumoasele vacanțe. În aceste rânduri, care au melancolia Amintirilor din copilărie
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ana_dobre_1414589855.html [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata.Câinele urca scara și, apropiindu-se de el, începea să-i lingă mâna. Rămâneai fără mine, haiducule... și-l mângâia pe cap, lundu-l de sub gușă ca pe un copil drag. Bunul său tovarăș, simțind că-i adorat, se ridica în picioare, lătra scurt, ca în secunda următoare să sară treptele scării în fugă. Se repezea la poartă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici. Fiecare ediție a Festivalului Drumeții Montane a fost pentru organizatori o provocare, o încercare răsplătita de numărul tot mai
ALEXANDRU CĂNĂVOIU by http://confluente.ro/articole/alexandru_c%C4%83n%C4%83voiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375999_a_377328]
-
Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici.Fiecare ediție a Festivalului Drumeții Montane a fost pentru organizatori o provocare, o încercare răsplătita de numărul tot mai
ALEXANDRU CĂNĂVOIU by http://confluente.ro/articole/alexandru_c%C4%83n%C4%83voiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375999_a_377328]
-
informați. • Politician e unul care strigă, diplomat e unul care tace. • Scărpinatul, ca și împrumutatul, ajută pentru puțin timp. • E de preferat un hoț leneș unui hoț harnic. • Ciorile și porumbeii murdăresc în acelaș mod statuile. • Toți bandiții se recomandă haiduci... Apele politicii nu-s niciodată potabile. • Dumnezeu să-ți ierte toate greșelile gramaticale... • Afganistanul afganilor - aplauze. Africa africanilor - ovații. Europa europenilor - huo! rasiștilor! • Prostia nu-i contagioasă, dar se răspândește. • Merg cu un talisman pentru că am auzit că ajută chiar dacă
(195/196) – SCARA VIEŢII & DOUĂZECI ŞI UNU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1447926459.html [Corola-blog/BlogPost/375000_a_376329]
-
Sunt prea sătul de-nmormântări și nunți, M-am săturat să fiu și econom. Amândoi ne vom zidi coliba Și vom trăi ca niște pui de cuc; Când o fi să mă pălească hiba, M-oi face, pentru tine, un haiduc. Ca o nălucă printre oameni, Ce pentru bani atât se forfotesc, Mă voi mândri că nu le sameni Și-atunci, iubito, mai mult te iubesc. Referință Bibliografică: Iubito, hai în sihăstrie! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 507
IUBITO, HAI ÎN SIHĂSTRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Iubito_hai_in_sihastrie_george_safir_1337653549.html [Corola-blog/BlogPost/346959_a_348288]
-
manifestare organizată la Chișinău în ultimii ani . Pe lângă cuvântul academicianului Gheorghe Duca - Președintele Academiei de Ștințe din Moldova, vor mai rosti discursuri omagiale închinate lui Eminescu, și alte personalități culturale, oameni aleși de mare sirit . * Poetul Ion Hadârcă * Academician Ionel Haiduc - Președintele Academiei Române * Academician Eugen Simion - Președintele Secției de Fiologie al Academiei Române - Director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „ George Călinescu” . * Prof. Victor Crăciun - Președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni . * Prof. Helmuth Frich din Germania La acest congres
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/De_astazi_incepe_constanta_abalasei_donosa_1346658281.html [Corola-blog/BlogPost/343752_a_345081]
-
CuArț din Slatina-Olt, prin grijă poetei Marinela Preoteasa, președinta Ligii Scriitorilor din Olt. Din acel oraș unde râul este cântat de către popor în balade că aceasta: Oltule, rău blestemat, Ce vii așa tulburat Și cu sânge-amestecat, De-aduci trupuri de haiduci Și căpestre de cai murgi?... ...atmosferă ce pulsează și în multe poezii din Antologie, aparținând, de data aceasta, unor cântăreți cu identitate exactă. Dintre care nu voi numi, de teamă să nu nedreptățesc pe careva; iar de i-aș numi
VITRALII. O ORGĂ ÎNTR-O PĂDURE. CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ LA „ANTOLOGIA CUART 2013 de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1429020387.html [Corola-blog/BlogPost/367430_a_368759]
-
putea rosti cuvinte înveselitoare cum e mierea vinului cu gustul catifelat, și nu i-ar mai semăna! Lui Florin Piersic, Dumnezeu i-a făcut un cer, să zboare caalbatroșii, deasupra unei mări de cuvinte. Joacă dramă, comedie, tragedie, personaje istorice, haiduci... încât, parcă eroii din filme îl vor fi interpretat cândva pe el și nu invers, la un moment de răspântii ale odiseei actorilor. E un mare, uriaș actor și viața îi este așișderea! Când apare pe scenă, se îndeasă în jurul
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Florin_piersic_rechemand_spe_aurel_v_zgheran_1389968190.html [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
-lea, din punct de vedere administrativ, „Cetății Aurii” (în ungurește, „Aranyismezö”), situată pe malul drept al Someșului, între Benesat și Cheud. Localnicii chelințani, ca și cei din satele învecinate, știu că această cetate ar fi fost construită(a aparținut) de haiducul maramureșean Pintea Viteazul. Unii dintre locuitorii iobagi ai satului Chelința, s-au acoperit de glorie în timpul războaielor austro-turce de până la 1700;se știe din surse sigure că au existat chelințani care au participat inclusiv la asediul Vienei, în anul 1683
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
ar fi făcut parte din sistemul de fortificații al cetății Chioar; este situată la doar 7 km de satul Chelința. Din păcate, amplasamentele turistice, în această zonă lipsesc aproape în totalitate, cu toate că, cei care ar dori să călătorească pe urmele haiducului maramureșean Pintea Viteazul (secolul XVIII), nu prea au mijloacele necesare să o facă. Din fericire, satul Chelința, singurul situat de partea cealaltă a Someșului, în raport cu orașul de reședință Ulmeni, a fost legat, din cursul verii anului 2009, printr-un drum
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
suntem o nație de lingăi? Ia vezi, poate te spun lu' Geta! - Ha, ha, ha! - Ce-ai găsit, omule, de râs? Te-ai țicnit înainte de a ajunge, eu, președinte? Ha, ha! - Știți... ăă... mai ții minte petrecerea, aia, de la Colibele haiducilor, când am dansat desculți? Ce vin bun aveau ăia acolo! Ce ospătărițe! - Mi-aduc aminte... a trecut ceva timp... Dar ce e de râs? - Ne-am cam matolit atunci... - Mai ales tu! Pe mine nu știu dacă ai să mă
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem. Effugere non potes necessitates, potes vincere! (Seneca, Epistole, 37, 3) Cuvintecheie:Evul Mediu latin,cavaler,voinic,viteaz, haiduc,războinic, epopee 1. Încercare de etimologizare a sensului cuvintelor
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem. Effugere non potes necessitates, potes vincere! (Seneca, Epistole, 37, 3) Cuvintecheie:Evul Mediu latin,cavaler,voinic,viteaz, haiduc,războinic, epopee 1. Încercare de etimologizare a sensului cuvintelor vitejie și cavaler În susținerea teoriei sale,privind unitatea culturii europene, pornind de la ansamblul care a fost Evul Mediu latin, Ernst Robert Curtius spunea: geometria demonstreazăprin figuri, filologia prin texte. Reflectând
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]