328 matches
-
celor afirmate, Stânga declară haiducește că, dacă se va constata altfel, în acel caz “cu herăstrăul să ne facă basca trupurile”. Iar nu să-i spânzure sau vreo altă moarte mai ușoară să le hotărască. Urmează, după cum am zice, sinteză haiduciei lui Stânga, pe care el o exprimă în cuvintele următoare: “Iar toată dorința noastră au fost să ne vedem odat veniți iarăși la legea pravoslavnica!” Este exprimat totodată, aci, un vibrant apel către autoritățile bisericești cele mai înalte ale Țării
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
turcească: “Ocăraște că vlahul din țeapă!” De ceilalți camarazi ai lui Stânga se spune în altă variantă de balada că au fost spânzurați. Așadar, istoria ne ofera surpriză că un roman bănățean, integrat în viață romanailor din dreapta Dunării, să dea haiduciei balcanice un militant marcant, de talia altora mai vechi și mai noi, binecunoscuți în istoria rezistenței anti-otomane. Spre deosebire de aceia însă, Stânga a avut soarta că numele să nu-i între în circulație largă, faptele lui fiind cantate în graiul unei
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
de la inceput într’o zonă locală, restrânsă. Istoria lui Stânga nu este nicdecum lipsită însă de semnificație în contextul evenimentelor vremii din cadrul geografic Vidin-Craina-Oltenia. În fond, ne aflam aci în fața unor puternice frământări politice și sociale caracteristice zonei, în care haiducia încă își spune cuvântul. Astfel, chiar în anii haiduciei lui Stânga, 1814-1843 au loc puternice frământări la Brăila. În mișcarea brăileana din 1842, un rol de frunte joacă revoluționarul bulgar și balcanic G.S. Rakovski. În 1840 este descoperită în Țară
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Stânga nu este nicdecum lipsită însă de semnificație în contextul evenimentelor vremii din cadrul geografic Vidin-Craina-Oltenia. În fond, ne aflam aci în fața unor puternice frământări politice și sociale caracteristice zonei, în care haiducia încă își spune cuvântul. Astfel, chiar în anii haiduciei lui Stânga, 1814-1843 au loc puternice frământări la Brăila. În mișcarea brăileana din 1842, un rol de frunte joacă revoluționarul bulgar și balcanic G.S. Rakovski. În 1840 este descoperită în Țară Românească o conspirație revoluționară în care sunt implicați, printre
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
După cât ne este cunoscut, aceasta este ultima acțiune haiduceasca în Țară Românească, făcând abstracție de cazul mai izolat și plasat în timp ceva mai tarziu al lui Radu Anghel și devenit subiect de cântec popular. Este limpede că năzuințele acestei haiducii, cum ea însăși s’a declarat, erau inspirate de niște idei destul de avansate, mergând până la scopul de a înlătura o cârmuire nedreaptă și a schimba rânduiala existența. Dealtfel, îndată după aceea, în anul următor, ia ființă organizația secretă revoluționară “Frăția
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
va pregăti revoluția de la anul 1848. La Islaz, punctul de declanșare a acestei revoluții, răbufnește încă în 1845 o răscoală locală a țărânilor, determinată de starea grea a păturii de jos de pe marginea Dunării. Nu trebue ignorat nici faptul că haiducia că forma de luptă socială, pentru dreptate, în cazul lui Stânga pentru dreptate și credința, atrage tocmai în vremea această atenția și a intelectualității progresiste românești. Cea dintâi balada alcătuită de Vasile Alecsandri este consacrată haiducului Groza, pierit în 1834
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
în vremea această atenția și a intelectualității progresiste românești. Cea dintâi balada alcătuită de Vasile Alecsandri este consacrată haiducului Groza, pierit în 1834. Tocmai în 1840, Alecu Russo scrie bucată intitulată “Studii naționale”, în care vorbește de rostul și semnificația haiduciei, spunând printre altele: “Oricum să fie, poporele au admirație plină de dragoste pentru unii hoți (în sens de haiduci) și chiar un cult pentru vitejiile lor, căci tot curajul națiilor căzute se concentrează în acești oameni energici”. Se vede, deci
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
un cult pentru vitejiile lor, căci tot curajul națiilor căzute se concentrează în acești oameni energici”. Se vede, deci, care era atmosferă ce o cunoaște haiducul Stânga în vremea acțiunilor sale. Și în regiunea Vidinului situația inspiră și împingea la haiducie. În partea de nord-vest a actualei Bulgarii au izbucnit răscoale locale în anii 1835 și 1837. Starea grea a taraninii din sudul Dunării care nu înregistra nici o imbunatatire în ciuda promisiunilor date prin hatișeriful de la Gyuhane (1839), face să izbucnească în
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
1841 acționează vestiții haiduci bulgari Nicola Srandaci și Stoian Ceavdar. Acesta din urmă comanada în răscoală 50 de oameni. Identitatea de nume, ca și unele coincidențe de fapte, a dus la unele concluzii greșite în istoriografia bulgară încât aspecte ale haiduciei lui Stânga au fost puse pe seamea haiduciei lui Ceavdar; după cum de persoana aceluiași au fost legate fapte relatate în balada românilor craineni (Negotin) despre Stoian Bulibașa, unele din acestea fiind localizate în Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Stoian Ceavdar. Acesta din urmă comanada în răscoală 50 de oameni. Identitatea de nume, ca și unele coincidențe de fapte, a dus la unele concluzii greșite în istoriografia bulgară încât aspecte ale haiduciei lui Stânga au fost puse pe seamea haiduciei lui Ceavdar; după cum de persoana aceluiași au fost legate fapte relatate în balada românilor craineni (Negotin) despre Stoian Bulibașa, unele din acestea fiind localizate în Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera generală din sudul Olteniei, cât și cea din
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
aceluiași au fost legate fapte relatate în balada românilor craineni (Negotin) despre Stoian Bulibașa, unele din acestea fiind localizate în Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera generală din sudul Olteniei, cât și cea din ținutul Vidnului, caracterizate prin prezența haiduciei în care poporul de rand își punea niște speranțe, nu putea fi necunoscută de Stânga. Fără doar și poate, haiducia lui a izvorît și din această atmosferă, cu toate că, evident, determinanta a fost în cazul lui robia otomană și islamizarea fotata
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera generală din sudul Olteniei, cât și cea din ținutul Vidnului, caracterizate prin prezența haiduciei în care poporul de rand își punea niște speranțe, nu putea fi necunoscută de Stânga. Fără doar și poate, haiducia lui a izvorît și din această atmosferă, cu toate că, evident, determinanta a fost în cazul lui robia otomană și islamizarea fotata. După câte știm, aceste e ultimul caz în istoria haiduciei balcanice, consemnat cu certitudine, de protest și răzbunare tocmai împotriva
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
nu putea fi necunoscută de Stânga. Fără doar și poate, haiducia lui a izvorît și din această atmosferă, cu toate că, evident, determinanta a fost în cazul lui robia otomană și islamizarea fotata. După câte știm, aceste e ultimul caz în istoria haiduciei balcanice, consemnat cu certitudine, de protest și răzbunare tocmai împotriva islamizării.
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
actori ambulanți. S-a amorezat de un actor bătrân și a cutreierat o mare parte din Europa. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
prenumele noului ei soț este Gianfranco, dar boierul Bașotă îl prezintă într-o discuție ulterioară ca Bartolomeo. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
lumii, pentru că l-au îndrăgit cucoanele, îl iubeau ca bărbat. A fost nebunie”", a afirmat Marga Barbu. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
și fiica sa, iar conflictul diplomatic se stinge. În același timp, sosește la palat și Pater Fortunatos. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici), Grupul de dansuri Domnițele - Costești (coregraf învățător Florica Mândreci), Ansamblul de dansuri mixte Brâulețul - Bărbătești (instructor prof. Maria Tiță) și Grupul de dansuri Șubele - Tomșani (instructor învățător Felicia David, coregraf general Maria Constantin). Coordonatorul general al
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
fără avertizări „castingul” serialului: nu numai că locul Dragai Olteanu și al lui Marin Moraru e luat de „diriga” din Liceenii, Tamara Buciuceanu și de Dem Rădulescu, dar întreaga populație a satului capătă noi identități, desconsiderând, ca și în serialul Haiducii, dreptul la cutuma al spectatorului. Mohorâtă primăvară, care s-ar vrea și ea comedie, reda un anotimp cu „nopți de farmec pline” în care părinții deapănă, elegiac, „visuri de productie” în timp ce fiul se repede pe tarla să-și viziteze sora
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
d. 20 februarie 1969, Paris) a fost un producător francez de filme. a condus timp de 20 de ani compania de producție cinematografică Franco-London-Films. El a fost vicepreședinte al juriului Festivalului Internațional de Film de la Cannes din 1962. Difuzarea filmului "Haiducii" în străinătate a fost încredințată în 1966, prin contract, societății franceze Franco-London Film, reprezentată de Henry Deutschmeister. Contractul prevedea o durată de exploatare a filmului de 15 ani, dar Franco-London Film a comunicat părții române după 12 ani că filmul
Henry Deutschmeister () [Corola-website/Science/327565_a_328894]
-
lăutarului Grigore Vindereu a fost încredințat de regizor cântărețului de muzică populară Aurel Tudose (născut la 28 iulie 1941 în satul bucovinean Vicovu de Jos), angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artistul interpretase rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” (alături de Sofia Vicoveanca) și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă știe
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
-i Silvestru Lungoci. Repertoriul său artistic provine din zona Vicovu de Jos (Remezău, Voitinel, Bilca). În afară de activitatea muzicală, Tudose a interpretat și roluri în piese de teatru și chiar în film. El a jucat rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă știe să cânte la
Aurel Tudose () [Corola-website/Science/328874_a_330203]
-
mamei sale daneze. În 1287 el a intrat într-o alianță cu un grup de nobili danezi care fuseseră proscriși în Danemarca pentru asasinarea regelui danez Eric al V-lea. Eric însuși a condus o mare flotă norvegiană care, împreună cu haiducii danezi, a atacat Danemarca în 1289, arzând Elsinore și amenințând Copenhaga. Atacurile navale asupra Danemarcei au fost făcute din nou în 1290 și 1293, înainte ca pacea să fie făcută în 1295. În timpul domniei lui Haakon, Oslo a preluat treptat
Casa de Sverre () [Corola-website/Science/331247_a_332576]
-
suprafețe întinse de terenuri din Scania, Zeelanda și Amager. Clericii din Lund au extins prerogativele țării, fiind capabili să impoziteze și să amendeze țărănimea de acolo. Cu toate acestea, Knut și-a păstrat drepturile sale roiale universale de a ierta haiducii, subiecții care nu au reușit să răspundă chemării sale la război și cărora le-a cerut transportarea suitei sale. Domnia sa a fost marcată de încercările viguroase pentru a crește puterea roială din Danemarca, prin sufocarea nobililor și menținerea cuvântului legii
Knut al IV-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331266_a_332595]
-
socialist de la Pașcani, urmărit de jandarmi și refugiat în ascunzișurile de la Nada Florilor. El descoperă inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]