309 matches
-
Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947, 5; Piru, Panorama, 405-406; Mircea Iorgulescu, „Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă”, RL, 1970, 33; E. M. [Emil Manu], „În mahalaua Grant”, SPM, 1972, 66; Valentin Chifor, Un prozator uitat - Al. Ștefanopol, „Cercetări de limbă și literatură” (Oradea), 1990; Popa, Ist. lit., I, 272; Dicț. scriit. rom., IV, 474-475
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
colaborează la „Dreptatea” (Chișinău), „Rampa”, „Politica”, „Cele trei Crișuri”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. Începând din 1901 traduce piesele Sângele spală de José Echegaray, Fritzchen de Hermann Sudermann, Francesca da Rimini de Gabriele D’Annunzio, Noaptea regilor de Shakespeare, Hangița de Carlo Goldoni, Chantecler de Edmond Rostand, Nepoftita de Maurice Maeterlinck, Fedra de Racine, Domnișoara Cifra de Paul Gavault, Vântură-lume de la Soare Apune de John Millington Synge. A adaptat, de asemenea, pentru scenă, în versuri, „povestirea” Ilderim a reginei Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
un balans între fantasmagoric și aievea, din care se iscă o nălucire de supranatural. Dar se poate și ca întâmplarea, cu aburul ei de stranietate, să nu aibă nimic nefiresc, eroul fiind tulburat, într-o noapte întunecoasă, de farmecele unei hangițe drăcoase și pline de nuri. La conac e o poveste cu un subiect înrudit, dar mult mai palidă. Kir Ianulea, adaptare după nuvela Belfagor arcidiavolo a lui Machiavelli, evocă o atmosferă de început de secol. E vorba de un București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Iordan Datcu, București, 1995-1997; Peisagii, îngr. și pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1998. Traduceri: A.S. Pușkin, Țiganii, Vălenii de Munte, 1908; Pilde filosofești din grecește, Vălenii de Munte, 1909; Nadejda B. Știrbey, Raze de soare, Vălenii de Munte, 1913; Carlo Goldoni, Hangița, Brașov, 1914; Maria, Regina României, My Country - Țara mea, partea I-II, Cleveland- Iași, 1917, O poveste de la Sfântul Munte, Iași, 1917, Povestea unei domnițe neascultătoare, București, 1918; În mijlocul luptei. Traduceri, București, 1918; Contes roumains, Paris, 1923; Eschil, Prometeu înlănțuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
adevăr, rudă bună cu Ghiță nu numai în ce privește dorința lui de a aduna avere, ci și în felul cum o face: el acceptă tacit relația dintre soție și popa Iancu, fratele său, căpitan de hoți ca și Lică Sămădăul; pe hangiță o cheamă Ana, ca și pe cea din Moara cu noroc; hanul este așezat într-un spațiu cu virtuți tragice conținute; însingurarea și avariția (cu un plus de rapacitate și nimicnicie în cazul lui Stavrache) au, în ambele cazuri, drept
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
În realitate, de neatins. Ghilgameșxe "Ghilgameș" decide să Înfrunte călătoria eroică spre insula unde trăiește Utnapiștimxe "Utnapiștim", cu intenția de a Învăța de la el secretul nemuririi. Dar scopul călătoriei este o iluzie, după cum Îl avertizează zeul Șamaș și, mai ales, hangița Sidurixe "Siduri", pe care o Întâlnește În timpul călătoriei (tab. X, col. III, 1-5): Ghilgameșxe "Ghilgameș", unde fugi? Nu vei găsi viața pe care o cauți. Când zeii au creat omenirea, au hotărât pentru aceasta moartea, iar viața au păstrat-o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trăit de orice categorie de oameni, chiar și de cele mai puțin fericite 2 , Întâi de toate În mediul familial. În acest sens, sunt foarte grăitoare Îndemnurile, aparent utilitariste, dar pline de un pesimism tragic, adresate lui Ghilgameșxe "Ghilgameș" de hangița Sidurixe "Siduri", privind tema inutilității Încercării de a dobândi nemurirea (tab. X, col. III, 6-14; cf. subcapitolul 3.5b): Ghilgameșxe "Ghilgameș", umple-ți pântecele șcu mâncare din belșugț! Bucură-te zi și noapte și sărbătorește În fiecare zi, zi și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe Mihai Viteazul într-o lumină favorabilă, numindu-l condotier și criticîndu-i comportarea avută în Transilvania. Panaitescu întreba dacă Iorga ar fi cumva mai mulțumit dovedind că Mihai Viteazul a fost fiul bastard al unui domnitor și nu al unei hangițe care vindea țuică 173. Nu exista nici o lege care să asigure succesiunea liniară în principatele române și erau foarte multe controverse în legătură cu originea lui Mihai Viteazul, cu acțiunile, motivațiile și contactele lui cu structura grecească a puterii de la Constantinopole sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
jandarmi, lăsați la han de Pintea, o sfătuiesc să rămână peste noapte la Moara cu noroc, dar ea se Încăpăținează și pleacă. Când a achitat consumația, femeia i-a dat Anei o bancnotă cu un colț rupt și, la rugămintea hangiței, i-a dat alta, scoasă dintr-o punga mare, plină de hârtii noi. În drum spre Ineu, Ghiță este frământat de gânduri negre, legate de faptul că nu ar fi putut tăgădui, În fața judecătorului, că avea daraveri cu Lică, iar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]