770 matches
-
și că are lipsuri de bani ce trebuie cât mai rapid acoperite și-i cere să îl ajute cu o sumă de bani, sumă care, de altfel, provine chiar din averea lui. În mod normal ar fi fost firesc ca hangiul să îi satisfacă cererea. Însă lăcomia lui este atât de mare încât se petrece cu el o dramă neașteptată. Ajuns la capătul ultim al încordării, hangiul înnebunește. Stavrache, cazul clinic al nuvelei, ar dori să-și fixeze existența, să-și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
altfel, provine chiar din averea lui. În mod normal ar fi fost firesc ca hangiul să îi satisfacă cererea. Însă lăcomia lui este atât de mare încât se petrece cu el o dramă neașteptată. Ajuns la capătul ultim al încordării, hangiul înnebunește. Stavrache, cazul clinic al nuvelei, ar dori să-și fixeze existența, să-și constituie un statut social stabil și prosper, ceea ce nu poate realiza cât timp nu are certitudinea morții fratelui plecat. Viața hangiului intră în impas, cititorul asistând
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la capătul ultim al încordării, hangiul înnebunește. Stavrache, cazul clinic al nuvelei, ar dori să-și fixeze existența, să-și constituie un statut social stabil și prosper, ceea ce nu poate realiza cât timp nu are certitudinea morții fratelui plecat. Viața hangiului intră în impas, cititorul asistând mai mult la un proces de autodistrugere, căci nici o vină juridică nu i se poate imputa. Este invadat de coșmaruri și morbul lucrează din interior, făcându-l să traverseze stări halucinatorii, până la confruntarea cu realitatea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sub semnul aceleiași insurgențe" revista Albatros este menționată și în articolul dedicat lui Geo Dumitrescu din Scriitori români, reflectând și ea vocația "contestatară, demistificatoare dar nu întru totul distructivă"68 a acestei generații. De remarcat și că, în 1968, I. Hangiu, în Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1948)69, amintea doar de existența unui Cadran (Literar-artistic-social) - cu o apariție lunară, la Iași, ianuarie, februarie, martie și aprilie 1934, iar, într-o lucrare ulterioară, din 1987, menționează ambele publicații
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Amarcord, Timișoara, 1994. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne. De la mijlocul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Giurescu, Dinu C., România în al doilea război mondial: 1939-1945, Editura All, București, 1999. Hangiu, I, Dicționar al presei literare românești (1790-1982), Editura Științifică și enciclopedică, București, 1987. Herseni, Traian, Sociologia literaturii, Editura Univers, București, 1973. Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Editura Univers, București, 1997. Labat, Stéphane, La poésie de l'extase et le pouvoir chamanique
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Eseuri, Editura pentru literatură, 1969. Popa, Marian, Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua revizuită și adăugită, Editura Albatros, București, 1977. *** Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1848), ediție în două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu, cu o introducere de D. Micu, vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, 1968. Rațiu, Dan-Eugen, Disputa modernism-postmodernism. O introducere în teoriile contemporane asupra artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. *** Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
76, 77, 88, 98, 99 Gheorghiu. Mihnea Anna-Mad, 47 Epilog, 88 Jurnalul de război, 47 Primăvara în Valea Jiului, 47 Gîrboveanu, I. D., 70 Glebman, Haralambie, 73 Goethe, Johann Wolfgang, 153 Goga, Octavian, 42, 55 Gold, Michael, 76 grău, 139 H Hangiu, Ion, 58, 59, 241 hazard, 44, 151, 185, 192 Herseni, Traian, 28 Herțen, Alexandru I., 76 Horațiu, 162, 163 Hughes, Langston, 76 Husar, Al., 90 Hutcheon, Linda, 220 I Iacobescu, D., 116 Iaru, Florin, 200, 203, 211, 212, 214, 216
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Apostrof, nr. 10 (173), 2004, p. 2. 68 *** Scriitori români, coord. Mircea Zaciu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, p. 201. 69 *** Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1948), ediție în două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu, cu o introducere de D. Micu, vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, București, 1968. 70 Emil Manu, "Albatros" în Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972, p. 435. 71 Ibidem, p. 436. 72
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
funcția de guvernator al insulei Cipru (baș); Emilia, soția lui Iago și damă de companie a Desdemonei (mezzo soprano); Un herald, (baș); soldați și marinari ai Republicii Veneția, doamne și domni din Veneția, populație din Cipru, Greci, Dalmațieni, Albanezi, un hangiu, 4 ospătări dela han, echipajul corabiei lui Otello. Actul I Un port din insula Cipru. În timp ce o furtună sălbatică bântuie pe mare, cetățenii unui port din Cipru așteaptă întoarcerea Ducelui lor, Otello, un maur, comandantul flotei venețiene. Cand corabia să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1. Hanul La Jarretière. Dr. Caius îl acuză pe Șir John Falstaff, un bătrân libertin, că ar fi intrat la el acasă prin efracție, împreună cu cei doi acoliți ai săi, și i-ar fi furat portofelul. În timp ce Falstaff comandă netulburat hangiului o sticlă de vin de Xérès, el refuză să-și îndrepte greșeală. Cât depre Bardolfo și Pistol, aceștia neagă totul. Fără să fi obținut nici o satisfacție Dr. Caius pleacă înjurând. Falstaff cercetează notă de plată și le reproșează servitorilor lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Academia Civică, București, 2012. Dragomir Lucia, Une institution littéraire entre les exigences artistiques et commande politique. L'Union des Ecrivains de Roumanie à l'époque communiste, teză de doctorat susținută la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, 2005. Hangiu I., Dicționarul presei literare românești. 1790-1990, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Ioniță Marin, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Ianoși Ion, "Marin Preda, Delirul - primul volum la a II-a ediție", în Scânteia, 25 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Marin Preda de către Securitate, mai întâi într-un dosar denumit "Scriitorul", deschis la 6 ianuarie 1966 și închis șapte luni mai târziu, apoi în dosarul "Editorul", la Ioana Diaconescu, op. cit., pp. 239-249. 30 ACNSAS, loc. cit., f. 1. 31 I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești. 1790-1990, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, pp. 269-271. 32 O foarte bună analiză a câmpului literar în perioada comunistă poate fi găsită la Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2008, pp. 70-97
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tradusă În românește prin „Iașiul este un oraș levantin” <endnote id=" (738, p. 305)"/>. Exemple de acest gen sunt nenumărate. Este greu de imaginat, de pildă, cum poate un autor care redactează În 1982 o carte despre negustori, zarafi, cârciumari, hangii, birjari și căruțași, despre tradiția târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor din spațiul românesc să nu Îi menționeze măcar o dată pe evrei <endnote id="(643)"/>. Mă grăbesc să adaug că fenomenul În discuție nu este nici specific românesc, nici specific regimurilor comuniste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care o iubește (actrița Leni Caler) În următorii termeni : „E urâtă. Fruntea Îngustă, nasul ovreiesc, gura mare [...], buza inferioară proemi nentă” <endnote id="(156, p. 133)"/>. Și prozatorul român Liviu Rebreanu face din chipul unui personaj al său - Ițic Ștrul, hangiu evreu din Fălticeni (nordul Moldovei) - o colecție de Însemne identitare considerate specifice nației : el are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșcovane, nasul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ovrei roșcovan, cu obrazul atât de pistruiat Încât semăna cu un ou de vrabie” <endnote id="(660, p. 172)"/>. Și Liviu Rebreanu și-a „colorat” protagonistul nuvelei Ițic Ștrul, dezertor (scrisă În 1919) cu tușe și Însemne identitare considerate specifice. Hangiu din Fălticeni, Ițic Ștrul are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșco vane, nasul coroiat și subțire se ridică brusc, dominator” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai materialmente”, astfel ca „negustoria evreiască să meargă tot atât de bine și În literatură, ca și În celelalte tărâmuri de jaf metodic al nostru” <endnote id=" (202, pp. 448-451)"/>. În aceeași epocă, evreii erau acuzați nu doar că „otrăvesc băuturile”, ca hangii și cârciumari, dar că sunt și „otrăvitori ai scrisului”, ca ziariști și scriitori. Astfel, românii sunt „otrăviți complet de literatura jidovească”, scrisă de intelectuali „evrei Împuțiți” ( G. Gavrilescu, „Jidanii În literatura română”, Învierea, 15 iunie 1941 ; <endnote id="cf. 693
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
demult meseriile, iar acolo unde emanciparea a devenit realitate, peste tot, israeliții, Într-un număr tot mai mare, se orientează dinspre negustorie spre meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În Transilvania (negustori, cârciumari, hangii) era În epocă relativ mare, chiar dacă În scădere (69,8% În 1813 și 60,6% În 1848), iar cel al producătorilor (meșteșugari, agricultori) era relativ mic, chiar dacă În creștere (2,7% În 1813 și 17,5% În 1848) <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei sosire, scoaseră un ușor țipet metalic, și apoi din nou căzură În somn adânc, Împreună cu noua sosită” <endnote id="(439, p. 86 ; 130, p. 672)"/>. Și Într-un poem al lui Octavian Goga, intitulat Cade o lacrimă (1913), hrăpărețul hangiu jidov - „jupânul Barbă- Putredă” - Își numără noaptea banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Indignat de legea din 1873, „care interzicea vânzarea băuturilor spirtoase de către evrei” (una din numeroasele reglementări de acest fel adoptate În Țările Române În secolele XVIII-XIX), Moses Gaster prezenta În memoriile sale o viziune idilică asupra relației dintre români și hangiii evrei : aceștia din urmă „trăiseră Într-o perfectă armonie și prietenie cu populația” <endnote id=" (261, p. 159)"/>. Cam În același timp, În articolul din 1876 citat mai sus, Mihai Eminescu considera și el că nu cârciumarul evreu era vinovat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român, Ion Luca Caragiale, are față de această problemă o cu totul altă poziție. El ia distanță fața de legenda otrăvirii băuturilor de către cârciumarii evrei. În nuvela O făclie de Paști (publicată În 1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și pricinași la Podeni !... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un taraf de lăutari evrei, „care cântă la țambal și scripcă”. E drept că aceștia sunt angajați doar pentru că lăutarii țigani nu sunt disponibili (Frații Karamazov, 1879-1880). Un lăutar evreu, polono-lituanian, de Început de secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
text non fiction semnat de Mihail Sadoveanu m-a făcut să cred că ar putea fi vorba de o practică a evreilor din zonă de eludare a interdicției. În volumul Oameni și locuri (1908), Sadoveanu redă „sfatul Înțelept” pe care hangiul Solomon din Pașcani l-a dat unui birjar evreu, neliniștit că Îl „apucă șabăs-ul pe drum” : „Cu șabăs-ul te poți Împăca. După lege n-avem voie să călătorim În ziua sâmbetei decât pe apă... Tu fă așa : umple la o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova de Nord, Leiba Zibal, din nuvela lui Caragiale O făclie de Paști (1889). „Spaima are adesea efectele curajului”, susține Călinescu. „Leiba Zibal aparține unei rase bătrâne, cu nervii zdruncinați și cu imaginația Înspăimântată de lungi persecuții. Nu e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
calitativ diferite de frică. „Evreii normali sunt timorați În forme defensive, văităreți, acomodanți [...]. Zibal suferă de spaimă atavică și de teroare cronică de origine traumatică” <endnote id="(130, p. 496)"/>. De aici s-ar naște curajul ieșit din comun al hangiului evreu, care-l răpune pe argatul Gheorghe chiar În noaptea de Înviere, atunci când de regulă evreii erau cei răpuși. Evident, frica este personajul principal al nuvelei lui Caragiale. Nu e de mirare că, atunci când regizorul Radu Gabrea a realizat un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după această poveste, el a simțit nevoia să pună acest termen chiar În titlu : Fürchte Dich Nicht, Jacob ! (Nu-ți fie frică, Iacob ! / Fear Not, Jacob !, film artistic de lung metraj realizat În Germania de Vest În 1981). Tot un hangiu din nordul Moldovei este și Ițic Ștrul, de data aceasta protagonistul unei nuvele de Liviu Rebreanu (Ițic Ștrul, dezertor, 1920). Inițial, și el pare că suferă de o spaimă atavică : „Viteaz nu se născuse Ițic Ștrul, ci fricos și bănuitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]