620 matches
-
trata stările conflictuale/tensionale din spațiul arab funcție de premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3.2.1.1. Puteri hegemonice, arii conflictuale, războaie de eliberare Focare de conflictualitate între diferite comunități locale și autoritățile puterilor stăpânitoare au existat pe tot cuprinsul spațiului arab, din perioada medievală și până în contemporaneitate, dar manifestarea lor sub forma luptelor de eliberare organizate, sub conducerea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fost caracteristică secolului al XX-lea (Tabelul nr. 30). Încă din perioada stăpânirii otomane lumea arabă a cunoscut revolte și răscoale împotriva administrației turcești, atât în lumea arabă asiatică, cât și în cea nord-africană. Dacă diferențierile culturale majore în raport cu puterile hegemonice europene de mai târziu, explică în parte stările conflictuale apărute, se pune în mod firesc întrebarea care era mobilul acestor disensiuni cu puterea otomană, în contextul existenței unei matrici culturale comune cu civilizația turcă (religie comună, alfabet, habitudini sociale, concepții
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în 1953 s-a declanșat lupta armată antifranceză în Maroc sub conducerea Partidului Istiqlal, într-un moment în care, deși tensiunile anticoloniale erau în creștere (în Algeria, Yemen), încă nu se declanșase în lumea arabă nici un conflict deschis împotriva puterilor hegemonice. B. Cauzele de ordin politico-ideologic și confesional-ideologic reprezintă a doua mare determinantă a situațiilor conflictuale din statele arabe, după cauzele etno-confesionale. Deși mobilul confesional-ideologic constituie cauza conflictelor și în alte regiuni din spațiul musulman, iar cel politico-ideologic aproape peste tot
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Eritrea), toate celelalte state arabe au cunoscut un marș destul de lin către suveranitate, atent coordonat însă de către fostele puteri coloniale. Chiar și conflictele anticoloniale violente din cele cinci țări menționate au fost determinate tot de interesele febrile ale ex puterilor hegemonice, ce s-au manifestat aici mult mai pregnant, datorită potențialului geostrategic uriaș al celor două areale specificate. De menționat că totalul stărilor conflictuale, real prezentat în tabelul de mai jos, nu reflectă suma conflictelor/tensiunilor pe fiecare categorie tipologică (de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de potențial geopolitic (I) calculate potrivit formulei de mai sus, relevă faptul că nici unul dintre statele arabofone nu a înregistrat valori I>40 și ca atare, nici unul nu îndeplinește condițiile pentru a fi catalogat drept stat-putere, adică stat cu vocație hegemonică într-un domeniu sau altul, la nivel mondial (Tabelul nr. 52). La nivelul anului 2008, se remarcă existența a 3 state pivot și a 21 entități periferice, ce alcătuiesc mozaicul politico-geografic al spațiului arabofon și a căror dispunere teritorială determină
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în același timp ca nu cumva să se înțeleagă că ar fi vorba despre o schimbare. Dificultățile unității muncitorești Se întîmplă că în acest stadiu al căutării unei înțelegeri cu socialiștii, ecourile rămîn limitate pretutindeni unde social-democrația constituia un bloc hegemonic în sînul clasei muncitoare. Astfel în Marea Britanie, CPGB semnase în 1933 un acord de unitate de acțiune cu Independent Labour Party, dar pierzînd influență și militanți. Însuflețind marile acțiuni ale șomerilor, partidul comunist se trezește înconjurat de ostilitatea organizată a
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
naționale aveau să determine configurații foarte diferite. În Franța, dualitatea Vichy-de Gaulle, dispariția partidelor politice, altele decît PCF, ștergerea centralelor sindicale, altele decît CGT, deschid comuniștilor un cîmp foarte larg al luptei sociale și patriotice. Partidul cucerește atunci o poziție hegemonică în sînul clasei muncitoare și, în același timp, construiește un dispozitiv ce atrage spre el o parte esențială din capitalul partriotic. Așa cum scrie Stéphane Courtois, PCF acumulează atuuri: Organizațiile solide ale PCF și ale Frontului național, a FTP, a organizațiilor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cu cei douăzeci de deputați ai lor, comuniștii suedezi negociază sprijinul lor din exterior pentru anumite guverne social-democrate. VKP-ul este deci unul dintre rarele partide comuniste care au reușit să găsească o politică eficientă și coerentă în fața celei mai hegemonice social-democrații din Europa. Aparatul social-democrat dorește chiar în mod clar menținerea partidului comunist deasupra fatidicului prag de 4%, necesar asigurării prezenței în parlament. Prezența comunistă garantează o majoritate a stîngii. Votul util stîngii, handicap important pentru numeroase partide comuniste, joacă
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în opinia noastră, de a redefini ancorajul cultural al dezvoltării eco-nomice, căci această dominație a culturii obiective prezintă ceea ce am putea numi un "defect de suflet". Tradiția noastră culturală nu se întemeiază pe cultura banului. Astăzi însă economia a devenit hegemonică ("econocrația" fiind un termen din ce în ce mai uzitat) în raport cu politica, cu cultura, cu morala, și aceasta face din ce în ce mai dificile căutarea și, mai cu seamă, aflarea unui echilibru în sînul societății. Mai mult, din păcate, adevăratele determinante ale deciziilor luate, inclusiv ale celor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
obiect (Luceafărul). Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Acest contact produce o tensiune În aer, care se propagă În forma unui con cu vîrful În ochi și cu baza delimitînd cîmpul vizual. Centrul acestei circulații e În inimă, sediu al părții hegemonice a sufletului, În materia pneumatică subtilă in care se imprimă imaginile fanteziei precum semnele scriiturii se imprimă pe tăblițele de ceară. O aceeași circulație pneumatică animă inteligența, vocea, sperma și cele cinci simțuri.” Plutarh din Cheroneea descrie mai departe fenomenul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
și societăți. În acest caz, pariul lansat de Bin Laden ar fi cîștigat. Șocul civilizațiilor și nonsensul intelectual ar accede astfel la statutul de realitate istorică. Logica politică tinde să fie înlocuită de logica militară a înfruntării, de exacerbarea caracterului hegemonic și unilateral al politicii S.U.A., pe de o parte, și de exaltarea dimensiunii religioase, morale, de cealaltă parte. Exemplul lui Saddam Hussein ne demonstrează însă, cît se poate de clar, că ieșirea dintr-un conflict rămîne incompletă și nedeterminată fără
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Știreanu), are două părți: prima intitulată Hegemonia americană și securitatea globală, iar a doua Hegemonia americană și binele comun și tratează despre mai multe dileme: ale insecurității naționale, ale noii dezordini mondiale, ale managementului alianței, ale globalizării și ale democrației hegemonice. Pro-american convins, aceasta nu înseamnă că vocea sa nu se manifestă critic la adresa politicii americane actuale, ba dimpotrivă. Ideea sa fundamentală este că puterea Americii bazată pe afirmarea suveranității naționale nu mai e o garanție pentru stabilitatea globală. În același
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
forță, fie pentru a crea un sistem global bazat pe interese împărtășite, pledoaria autorului mergînd către această a doua variantă. O întrebare care se impune aici este: dacă democrația americană și drepturile civile tradiționale pot fi compatibile cu acest rol hegemonic pe care America se vede obligată să și-l asume? Lumea are nevoie de această hegemonie, fără de care ar putea aluneca într-o anarhie extrem de nocivă, avînd în vedere, în primul rînd, răspîndirea armelor de distrugere în masă. "Avînd în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
influențat viitorul omenirii", îl influențează și astăzi, direct sau indirect, poate mai mult decît oricînd. Un Israel în febra alegerilor atrage, de bună seamă, atenția întregii lumi, mai ales în condițiile actuale în care, sub efectul mondializării, clivajele și luptele hegemonice din societatea israeliană se accentuează, minînd Statul evreu din interior. Într-adevăr, conform unei anchete desfășurate de Centrul Steinmetz al Universității din Tel Aviv, 60% din israelieni consideră aceste clivaje interne drept principala amenințare, doar 30% situînd pe primul loc
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
democratic). Cum era de așteptat, aceasta nu s-a realizat, concepția însăși devenind anacronică. Mai mult, fiecare grup social nu numai că își apără și conservă în bună măsură identitatea sa culturală, locul său în societate, dar are și tendințe hegemonice. Dar principala schismă ce caracterizează societatea israeliană (à propos, Cioran spunea că istoria acesteia e o interminabilă schismă) este de natură politică și privește, în principal, atitudinea față de procesul de pace. Această chestiune extrem de delicată a împărțit Israelul în două
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu a estompat identitățile naționale, ci doar le a făcut mai complexe. Capitolul II GLOBALIZAREA FINANCIARĂ - PROCES IREVERSIBIL Aprecieri privind conținutul procesului de glob ali zare financiară Abordări contradictorii privind înțelegerea glo bal izării financiare * Teoria determinismului tehnologic * Abordarea puterii hegemonice * Abordarea raționalistă din perspectiva grupuril or de interese * Înțelegerea globalizării financiare din perspec tiv a pieței și a statului-națiune Integrare financiară versus globalizare financi ară Perspectiva istorică a globalizării financiare * Globalizarea financiară în secolul al XIX-lea și începutul secolului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
drepturilor omului, dinamismul economic și revo luț ia comunicațiilor. Pe baza cercetării efectuate, putem identifica, în literatura econo mică și politică actuală, diferite moduri de ab ord are a globalizării finan ciare: teoria determinismului tehnologic, abord ări le cu privire la puterea hegemonică și cele referitoare la grupurile de int eres raționaliste. Fiecare abordare ne ajută să înțelegem de ce gl oba lizarea financiară internațională a continuat să se extindă după 1 970 . 2.2.1. Teoria determinismului tehnologic Adepții acestei teorii susțin că
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
unele cazuri, însă, în principal, această abordare consideră globaliza rea financiară ca fiind deter minată de factori independenți de sistemul poli tic . Nu este surprinzător însă nici faptul că majoritatea economiștilor adoptă ac eastă abordare. 2.2.2. Abordarea puterii hegemonice Potrivit acestei concepții, un sistem financiar internațional deschis depinde de existența și autoritatea unei puteri hegemonice liberale<footnote id=”63”>Gilpin, R., Global Political Economy: Understanding the International Economic Order, Princeton University Press, 2001, p. 112</footn ote > fundamental asemănătoare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
factori independenți de sistemul poli tic . Nu este surprinzător însă nici faptul că majoritatea economiștilor adoptă ac eastă abordare. 2.2.2. Abordarea puterii hegemonice Potrivit acestei concepții, un sistem financiar internațional deschis depinde de existența și autoritatea unei puteri hegemonice liberale<footnote id=”63”>Gilpin, R., Global Political Economy: Understanding the International Economic Order, Princeton University Press, 2001, p. 112</footn ote > fundamental asemănătoare - datorită promovării de către S.U.A. și respectiv Marea Britanie a deschiderii finan cia re internaționale. Spre deosebir ehnolo
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
De la Nixon încoace, după colapsul sistemului de rate fi xe de schimb din 1973, adminis- trațiile americane care au urmat au îndepărtat res tricțiile perioadei Bretton Woods. Argumentul cheie al acestei perspective este acela că exis tă un puternic interes hegemonic în promovarea dezvoltării acestei industrii auxiliare (de servicii) din ce în ce mai importante, determinată de scăderea rolului producției de bunuri tangibile în economiile am eri cane și britanice. Mecanismul prin care liberalizarea hegemonică p rom ovează globa lizarea financiară în diverse țări diferă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
acestei perspective este acela că exis tă un puternic interes hegemonic în promovarea dezvoltării acestei industrii auxiliare (de servicii) din ce în ce mai importante, determinată de scăderea rolului producției de bunuri tangibile în economiile am eri cane și britanice. Mecanismul prin care liberalizarea hegemonică p rom ovează globa lizarea financiară în diverse țări diferă în fu ncț ie de diferitele versiuni ale teoriei. Un argument al acestei teorii subliniază deciziile unilaterale ale altor țări, deoarece se sugerează că liberalizarea financiară internațională, spre deosebire de liberalizarea comercială
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
acestei teorii, susține că S.U.A., în mod special, a utilizat diverse mijloace multil ate rale și bilaterale, mai ales, prin p oziția sa dominantă în cadrul FMI și Băncii Mo ndi ale de a promova liberalizarea financiară. Conform acestei teorii, dominația hegemonică de riv ă din suprema ția ideologică, precum și din factorii de puter e. Apariția ideilor economice neoliberale, la începutul anilor 1980, a fost a soc iată, deseori, cu influența americană asupra instituțiilor financiare inter naț ionale și, mai ales, cu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asupra instituțiilor financiare inter naț ionale și, mai ales, cu ze lul liberalizator manifestat de Fondul Monetar Int ernațional și Banca Mondi ală, de atunci încoace. Din această perspectivă , i deile economice devin o altă resursă de putere pentru statul hegemonic, în p art e, datorită caracterului lor tehnocratic. Mecanismele prin care ideile influ enț ează rezultatele pot varia, inclusiv prin intermediul condițiilor de politică specifice instituțiilor finan ciare internaționale, de politica împrumuturilo r s au a contactelor individu ale cu băncile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
finan ciare internaționale, de politica împrumuturilo r s au a contactelor individu ale cu băncile centrale naționale, ministerele de finanțe și instituții financi are internaționale. Alte versiuni ale acestei teorii subliniază o m ai evidentă separare a in tereselor statului hegemonic de cele ale sector ulu i financiar privat. În forma sa extremă, proiectul hegemonic nu mai aparține gu vernului (american) he gemonic, ci elitei financiare. În acest caz, interesele hegem oni ce dominante sunt cele ale unei clase sociale și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
băncile centrale naționale, ministerele de finanțe și instituții financi are internaționale. Alte versiuni ale acestei teorii subliniază o m ai evidentă separare a in tereselor statului hegemonic de cele ale sector ulu i financiar privat. În forma sa extremă, proiectul hegemonic nu mai aparține gu vernului (american) he gemonic, ci elitei financiare. În acest caz, interesele hegem oni ce dominante sunt cele ale unei clase sociale și nu ale stat ulu i, chiar dacă autoritatea sta tală pare să fie acaparată de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]