1,540 matches
-
a Vietnamului poate fi înțeleas) numai în termeni de structur) mondial). Eșecul Americii în Vietnam a fost tolerabil, deoarece nici succesul, și nici eșecul nu au contat mult pe plan internațional. Victoria nu ar fi transformat lumea într-una a hegemoniei americane. Înfrângerea nu ar fi transformat lumea într-una a hegemoniei rusești. Indiferent de rezultat, duopolul americano-rusesc se menținea. Puterea militar) nu mai aduce cu sine controlul politic, ins), în acest caz, nu l-a adus niciodat). Cucerirea și guvernarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Eșecul Americii în Vietnam a fost tolerabil, deoarece nici succesul, și nici eșecul nu au contat mult pe plan internațional. Victoria nu ar fi transformat lumea într-una a hegemoniei americane. Înfrângerea nu ar fi transformat lumea într-una a hegemoniei rusești. Indiferent de rezultat, duopolul americano-rusesc se menținea. Puterea militar) nu mai aduce cu sine controlul politic, ins), în acest caz, nu l-a adus niciodat). Cucerirea și guvernarea sunt procese diferite. Totuși, înalții oficiali, ca și teoreticienii, conchid, din
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care elimin) suficiente mari puteri rivale sunt r)zboaie transformatoare de sistem. În istoria modern), doar Cel De-Al Doilea R)zboi Mondial a reușit acest lucru. Într-o lume bipolar), una din puterile conduc)toare poate tinde c)tre hegemonie, sau poate c)uta s) l)rgeasc) cercul marilor puteri, promovând unirea unora dintre statele mijlocii. Odat) cu Al Doilea R)zboi Mondial, Statele Unite au mers, o bun) perioad) de timp, pe firul ambelor acestor obiective, deloc ușor de conciliat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
umbrela noastr). Eforturile în vederea acestui scop ar putea, prin ele însele, s) provoace statele europene s) caute mai susținut unirea politic), așa cum, cu alte ocazii, le-am încurajat adesea s) fac). Promovarea unei schimb)ri în sistem, fie construind o hegemonie mondial), fie promovând o anumit) zon) la statutul de mare putere, ajutând-o s) ating) unitatea politic), reprezint) unul dintre proiectele grandioase ale istoriei. N-ar trebui s) fim nici surprinși, și nici triști, pentru c) a eșuat. Retorica umanitar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
N-ar trebui s) fim nici surprinși, și nici triști, pentru c) a eșuat. Retorica umanitar), prin care ne exprimăm aspirațiile, precum și evidentele bune intenții pe care le conținea, n-ar trebui s) mascheze pericolele. S) lu)m mai întâi hegemonia. Nu se poate presupune c) liderii unei națiuni superioare ca putere vor defini întotdeauna cu înțelepciune politicile, vor pl)nui cu subtilitate tacticile, sau vor aplica cu rezerve forță. Posedarea unei mari puteri a încurajat adesea națiunile c)tre non-necesara
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
el definit de Galtung, cu condiția ca depresiunea s) dureze! În raportul susținut în cadrul Celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, Chou a identificat Statele Unite și URSS ca fiind cele dou) ț)ri imperialiste ,,în lupt) pentru hegemonie”, referindu-se la ultima că la o ,,tar) socialist-imperialist)” (Chou, 1 septembrie 1973, p.6). Am considerat urm)toarele lucr)ri care trateaz) chestiuni legate de teoria sistemelor și de cibernetic) deosebit de utile: Angyal (1939), Ashby (1956), Bertalanffy (1968), Buckley
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
comercial aflat pe malul opus al Adriaticei, în contul datoriei bănești pe care se dovediseră incapabili să o onoreze. Zara, oraș aflat în dependența Ungariei, amenința să devină un concurent foarte stânjenitor pentru Veneția, care se străduia să-și asigure hegemonia în Adriatica, considerată de drept domeniu venețian, mare nostrum. Punerea în aplicare a planului dogelui Enrico Dandolo a marcat începutul intervenției neechivoce a thalasocrațiilor mediteraneene în evoluția cruciatei și chiar în determinarea direcțiilor ei. Cruciații au început prin a deschide
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cele spirituale cât și în cele lumești, și toate drepturile și obiceiurile, care se află în scris și fără înscris“ (articolul 4 al tratatului încheiat între participanții la cruciată în martie 1204, în ajunul asaltului final). Mai elocventă încă pentru hegemonia venețiană e clauza din același tratat care îngăduia Republicii Lagunelor să-și înlăture concurenții din activitatea comercială a Imperiului Latin: „Încă s-a mai hotărât ca nici un om, de orice neam, care se află în război cu voi și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de corăbierii și negustorii venețieni, în căutarea produselor care se găseau în porturile de pe țărmurile ei, Marea Neagră a dezvăluit treptat, spre mijlocul secolului XIII, perspectivele nebănuite și imposibil de bănuit în faza timpurie de expansiune a comerțului intercontinental. Spre sfârșitul hegemoniei latine la Bosfor, un alt proces major de istorie universală, expansiunea rapidă a Imperiului Mongol spre apus, în stepele nord-pontice și, prin Asia Centrală, spre Mediterana, a înlesnit pentru prima oară, după mai bine de șase secole, negustorilor mediteraneeni contactul direct
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
originea marii devieri din 1204, sigur este că în cursul secolului XIII, interesele comerțului au covârșit idealurile cruciatei. În cooperarea dintre cavaleri și navigatorii-negustori, balanța a înclinat hotărât de partea celor din urmă în Sud-Estul Europei. Când Genova a preluat hegemonia în bazinul pontic, resursele comerciale excepționale ale regiunii erau cunoscute în lumea mediteraneană; nu numai • „/Imperator/ promisit et convenit quod non permitet ire de cetero negociatum intra maius mare aliquem latinum nisi ianuenses et pisanos et eos qui defferent pecuniam
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
convergent și eficace în scopul încadrării Țaratului de la Târnovo și a spațiului dominat de cumani în dependența lumii catolice. Consecințele spirituale ale acestei evoluții s-au manifestat și ele, scurt timp după 1204, în lumea românească: românii din aria de hegemonie a Regatului Ungar au fost supuși unei puternice presiuni din partea bisericii apusene, care considera sosit momentul favorabil pentru lichidarea schismei răsăritene și pentru restaurarea unității creștine sub egida papalității 10. Cu sprijinul cavalerilor teutoni sau al cadrelor ecleziastice proprii, după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sub egida papalității 10. Cu sprijinul cavalerilor teutoni sau al cadrelor ecleziastice proprii, după izgonirea celor dintâi, regalitatea ungară s-a străduit să integreze în structurile bisericii catolice populația de rit răsăritean din cuprinsul regatului și din aria sa de hegemonie. Din nord ca și din sud, cruciata își reverbera consecințele și asupra romanității răsăritene, sudși nord-dunărene. Când, după marea invazie mongolă din 1241, regalitatea ungară a făcut apel la un alt detașament al cruciatei - călugării-cavaleri ioaniți -, instalați la sud de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
puternică, deși mai târzie, a fost influența exercitată în Marea Neagră, implicit asupra spațiului românesc, de negustorii italieni instalați la Constantinopol în 1204, în cadru politic propriu și apoi sub autoritatea bizantină restaurată în 1261 cu ajutorul și sub protecția genoveză. Dacă hegemonia venețiană la Strâmtori nu a lăsat urme în segmentul care avea să devină românesc al țărmului pontic, în schimb, prezența genovezilor în această regiune, începând cu ultimele două decenii ale secolului XIII, avea să fie nu numai intensă dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
u manifestat rivalitățile și conflictele dintre marile puteri comerciale mediteraneene - Veneția și Genova - în raport cu puterea în expansiune a turcilor otomani. Din anul 1261 până la mijlocul secolului următor, legătura dintre Genova și Bizanț, întemeiată pe tratatul de la Nymphaion, a asigurat genovezilor hegemonia în Imperiul Bizantin și, mai presus de toate, în Marea Neagră, sursă de imense profituri. Din timpul celui de al doilea război venetogenovez pentru comerțul pontic (1350-1355), Genova, izolată în înfruntarea cu coaliția veneto-bizantino-catalană, a făcut apel la sprijinul emiratului turc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lansată la sfârșitul secolului XI pentru a înlătura dominația islamului în Mediterana Răsăriteană, cruciata s-a încheiat la mijlocul secolului XV, cu triumful islamului în Europa sud-estică, preludiu al reconstituirii unității islamice în Orientul Apropiat și Mijlociu în secolul următor sub hegemonia turcilor otomani. Occidentul Europei a renunțat de fapt la înfruntarea cu islamul după închiderea Mării Negre de noua putere instalată la Bosfor. În căutarea Orientului Îndepărtat, lumea apuseană a descoperit America, în vreme ce Europa sud-estică a intrat direct sau indirect în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
otomani. Occidentul Europei a renunțat de fapt la înfruntarea cu islamul după închiderea Mării Negre de noua putere instalată la Bosfor. În căutarea Orientului Îndepărtat, lumea apuseană a descoperit America, în vreme ce Europa sud-estică a intrat direct sau indirect în sfera de hegemonie și influență a puterii otomane. Răstimpul de apropiere între cele două jumătăți ale continentului european se încheia astfel. „Devierea“ cruciatei la Bosfor în 1204, concepută ca o acțiune de scurtă durată, a dat naștere în realitate celei mai durabile înfăptuiri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exemplu legislativ și au oferit o iluzorie chezășie de protecție în condițiile în care principalul pericol pentru cele două principate venea din partea regatului angevin al Ungariei. Caracterul „apostolic“ al acestuia, acțiunea sa misionară, năzuința de a-și consolida și întinde hegemonia politică și ecleziastică în direcția Peninsulei Balcanice au provocat rezistența anticatolică pe care o constatăm în cultura medievală românească, pătrunsă de moștenirea religioasă a Bizanțului. Cadrul social și politic în care s-a dezvoltat această cultură nu prezintă analogii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și presa maghiară, a unor sintagme ca „Ungaria Mare” sau „Transilvania-conglomerat național”, și sunt propuse ca replică la o lucrare a al lui Méliusz Jozsef, Destin și simbol, care insista asupra rolului civilizator al Ungariei în ținuturile românești și asupra hegemoniei teritoriale a acesteia. Accentele mesianice sunt înlocuite aici cu ieșiri disproporționat umorale, iar ideea subiacentă a „misiei” istorice providențiale a neamurilor este schițată în manieră rigidă. În plus, sunt vehiculate multe dintre locurile comune ale politicii oficiale ceaușiste. L. și-
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
dovadă că descrierea unei noi „geografii” culturale a premers unor decizii politice stă renașterea conceptului Mitteleuropa (sursa germană) sau Zentraleuropa (sursa austriacă), ceea ce subliniază o schimbare profundă, să-i spunem tranziție de la modelul politic al Războiului Rece la cel al hegemoniei americane, după unii, ori al unei lumi multipolare, după alții. Performanța politică românească În perioada 1990-2004 este, ca să folosim un eufemism, sinuoasă și indecisă, punând sub semnul Îndoielii chiar sensul tranziției, gradul de implicare/participare la un proces european numit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a Întregul inovația interioară cu caracter adaptativ. Pe de altă parte Însă, indepedența culturală a unei comunități mici cum este cea românească În concertul actorilor internaționali de anvergură, nu poate fi exagerată, și curente nici rolul ei În stabilizarea unor hegemonii culturale. Se poate vorbi despre curente sau „mode” culturale care au influențat modelul românesc, cel francez la 1848, cel german În epoca criticii modernități la „Junimea”, cel sovietic În epoca stalinismului, ori influența unui model euroatlantic după 1990. Modernitatea românească
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce mulți politicieni au considrat ca fiind o „criză a altantismului” (Hodge, 2004). Europa dezvoltată și Statele Unite și-au concentrat resursele de dezvoltare către zone geografice și geopolitice diferite, iar convingerea europeană că lumea dezvoltată trebuie să continue să accepte hegemonia americană a fost înlocuită de concepția potrivit căreia lumea trebuie construită multipolar, ținând cont de noile puteri economice, demografice și politice în ascensiune (Vaisse, 2003). Această nouă concepție cu privire la reorganizarea lumii (care unora le amintea de situația din Europa din preajma
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu este În măsură să propună o estetică alternativă decât valorificarea conținutului În detrimentul formei (Mele, 1989, pp. 54-55). Cele două tabere se acuzau reciproc de elitism sau de intelectualism. Proiectul de autonomie pentru intelectualitatea muncitoreasca independența, mergea până la stabilirea unei hegemonii culturale generale, prin importanța acordată artei sau teatrului ca mijloace de democratizare proletara a cunoașterii În cadrul unei viziuni comune asupra lumii. Postulatul culturii proletare, ca și principiul unei autonomii culturale analoge autonomiei politice a partidului rămânea abstract. Această nebuloasa este
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politic: asupra regionalismului și naționalismului În literatura, În Franța și În Europa, la originea constituirii unui «contra-câmp» al scriitorilor de provincie sau din tinerele state (est-)europene (Thiesse, 1991, 1999), precum și cele asupra literaturii și scriitorilor sub regimuri autoritare și hegemonii ideologice, sau Încadrate de partidul comunist (Sapiro, 1999), studii ce identifica granițele câmpului intelectual și literar și limitele autonomiei sale. Pentru a evita eventuale confuzii Între numeroșii adversari ai autonomiei câmpului literar, posibile mai ales datorită duratei Îndelungate și asemănărilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
obiectiv Întemeiata) a unei literaturi universale și a geniilor sale sacre. 2. Instituțiile internaționale ale câmpului literar Doar două instituții au putut pretinde, datorită numărului lor de membri, al numărului țărilor care le-au adoptat și a longevitatii lor, la hegemonie În spațiul internațional al literaturii: PEN-Clubul și Uniunea scriitorilor sovietici. Constituite după principii politice și profesionale diferite, având raporturi de concurență și de opoziție deschisă În unele momente, aceste două instituții au coexistat totuși până În prezent și observarea modului lor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
universitari sau de liceu. Liderii grupului (P.P. Carp, Ț. Rosetti, Ț. Maiorescu) deveniseră la apogeul carierei lor miniștri (și prim-ministru), membri ai Academiei, rector universitar. Grup afirmat În opoziție cu cultura universitară oficială, ridiculizând naționalismul liberal, pretențiile «latiniste» și hegemoniile noilor instituții, a Academiei În special, cenaclu Închis devenit la sfârșitul secolului o asociație de notabilități, fracțiune luminată a partidului conservator. Junimea reprezenta o ruptură În raport cu exercițiul diletant și «cultural» al literaturii, grație În special practicii constante a criticii literare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]