936 matches
-
câțiva centimetri pe an. Acest lucru este de așteptat să continue și în viitor, ducând la mutarea plăcilor, modificarea continentelor și chiar ciocniri între continente. Producerea energiei de către Soare se bazează pe fuziunea termonucleară a hidrogenului și transformarea lui în heliu. Acest lucru are loc în nucleul stelei utilizând reacția în lanț proton-proton. Deoarece în nucleul solar nu există nici o convecție, rezultatele procesului de fuziune sunt acumulările de heliu. Temperatura în centrul Soarelui este prea mică pentru fuziunea nucleară a atomilor
Viitorul Pământului () [Corola-website/Science/319718_a_321047]
-
Soare se bazează pe fuziunea termonucleară a hidrogenului și transformarea lui în heliu. Acest lucru are loc în nucleul stelei utilizând reacția în lanț proton-proton. Deoarece în nucleul solar nu există nici o convecție, rezultatele procesului de fuziune sunt acumulările de heliu. Temperatura în centrul Soarelui este prea mică pentru fuziunea nucleară a atomilor de heliu prin procesul triplu-alfa, astfel încât acești atomi nu contribuie la producerea de energie netă de care este nevoie pentru a menține echilibrul hidrostatic al Soarelui. În prezent
Viitorul Pământului () [Corola-website/Science/319718_a_321047]
-
lucru are loc în nucleul stelei utilizând reacția în lanț proton-proton. Deoarece în nucleul solar nu există nici o convecție, rezultatele procesului de fuziune sunt acumulările de heliu. Temperatura în centrul Soarelui este prea mică pentru fuziunea nucleară a atomilor de heliu prin procesul triplu-alfa, astfel încât acești atomi nu contribuie la producerea de energie netă de care este nevoie pentru a menține echilibrul hidrostatic al Soarelui. În prezent, aproape jumătate din hidrogenul aflat în miezul soarelui a fost consumat și înlocuit în
Viitorul Pământului () [Corola-website/Science/319718_a_321047]
-
triplu-alfa, astfel încât acești atomi nu contribuie la producerea de energie netă de care este nevoie pentru a menține echilibrul hidrostatic al Soarelui. În prezent, aproape jumătate din hidrogenul aflat în miezul soarelui a fost consumat și înlocuit în principal cu heliu. Pentru a compensa reducerea în mod constant a numărului de atomi de hidrogen pe unitatea de masă, temperatura în miezul Soarelui a crescut treptat, printr-o creștere a presiunii. Acest lucru a făcut ca fuziunea hidrogenului rămas să se efectueze
Viitorul Pământului () [Corola-website/Science/319718_a_321047]
-
deja aproape de linia orizontului și încălzirea balonului nu mai era posibilă. Decizia a fost luată de a anula misiunea. ARCA a decis să reproiecteze rachetă Helen ca să folosească două trepte în loc de trei și să fie transportată de un balon cu heliu. Nouă rachetă s-a numit Helen 2. În data de 27 Aprilie 2010 au realizat un test de avionica pentru sarcina utilă a European Lunar Lander propulsat de rachetă Helen, folosind un balon cu aer cald care a ridicat trei
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
un balon cu aer cald care a ridicat trei mebri arca la altitudinea de 5.200 m. În data de 4 August 2010 o nouă încercare de a lansa rachetă a avut loc, dar o eroare în construcția balonului cu heliu a cauzat ruperea acestuia și misiunea a fost anulată. Un nou balon cu heliu a fost construit pentru a transporta doar treaptă a doua a rachetei Helen 2. În data de 1 octombrie 2010 rachetă a efectuat un zbor cu
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
5.200 m. În data de 4 August 2010 o nouă încercare de a lansa rachetă a avut loc, dar o eroare în construcția balonului cu heliu a cauzat ruperea acestuia și misiunea a fost anulată. Un nou balon cu heliu a fost construit pentru a transporta doar treaptă a doua a rachetei Helen 2. În data de 1 octombrie 2010 rachetă a efectuat un zbor cu succes până la altitudinea de 38.700 m, atingând viteză maximă de 2320 km/h.
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
parașutelor de frânare atmosferică a modulului EDM în cadru programului ExoMars. Are aceeași greutate și sistem de declanșare a parașutei prezente pe modulul ESA. Vehiculul DTV urmează să fie ridicat la altitudinea de 24 km de un balon stratosferic cu heliu. La acea altitudine va fi lăsat incădere liberă până când va detecta o presiune dinamică identică cu cea întâmpinată de modulul EDM la intrarea în atmosferă planentei Marte. În acele condiții parașuta va fi declanșată și vehiculul va ateriza pe suprafața
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
umflat. Echipa a reușit să desfășoare brațele și să reia umlfarea dar soarele era deja aproape de apus și balonul solar nu mai putea fi folosit. Misiunea a fost anulată. Pentru Misiunea 4 ARCA a decis să folosească un balon cu heliu și să reproiecteze rachetă Helen. Nouă versiune, numită Helen 2 a fost pregătită de zbor pe 4 august 2010. La umflarea balonului, din cauza unei erori de construcție balonul s-a rupt și misiunea a fost anulată. O nouă încercare a
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
erori de construcție balonul s-a rupt și misiunea a fost anulată. O nouă încercare a fost făcută pe 1 octombrie 2010 și a fost folosită doar treaptă a doua a rachetei Helen 2 și un balon mai mic cu heliu. Zborul, numit Misiunea 4B, a fost unul de succes, Helen 2 a pornit motorul la altitudinea de 14.000 m și a ajuns la altitudinea de 38.700 m. Zborul a dovedit corectitudinea metodei de stabilizare gravitațională. După dificultățile întâlnite
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
Se mai apreciază că nebuloasa Pistol, care este formată dintr-o aglomerare enormă de stele, ar avea un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în mare parte din nuclee de hidrogen și heliu. În plasma stelară se găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon și azot. Stelele emană și elemente în formă gazoasă, iar pe parcursul evoluției lor și din cauza fuziunilor atomice permanente apar în cosmos și cantități mici de elemente
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
contopesc unii cu alții pentru a forma nuclee de elemente mai grele, eliberând energie sub formă de unde radio, lumină, căldură, Röntgen ș.a. Cea mai comună fuziune nucleară stelară constă în combinarea a patru atomi de hidrogen cu un atom de heliu, însoțită de eliberare de energie sub formă de căldură și lumină. Spre deosebire de stele, care au prin acest fapt lumină proprie, planetele din univers nu produc lumină proprie, ci doar reflectă lumina stelară care le luminează. Din această cauză planetele sunt
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
de materie transformată în energie este și ea mai mare. Piticele albe și-au consumat deja cea mai mare parte a combustibilului avut, și conform diagramei sunt mai mici. Chiar dacă toate stelele conțin în cea mai mare parte hidrogen și heliu, totuși compoziția chimică este diferită de la o stea la alta. De exemplu, recent s-a stabilit că stelele tinere conțin metale în proporții mari in comparatie cu stelele foarte vechi (cu varste de cca. 9-12 miliarde ani). Giganții roșii și-
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
stea la alta. De exemplu, recent s-a stabilit că stelele tinere conțin metale în proporții mari in comparatie cu stelele foarte vechi (cu varste de cca. 9-12 miliarde ani). Giganții roșii și-au epuizat combustibilul de hidrogen, dar ard heliu și alte elemente mai grele. Odată "aprinse", stelele își iau energia, aproape pe tot parcursul vieții lor, din fuziunea hidrogenului cu heliul, care are loc în regiunile lor centrale. Dar acest proces are o durată mai lungă sau mai scurtă
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
vechi (cu varste de cca. 9-12 miliarde ani). Giganții roșii și-au epuizat combustibilul de hidrogen, dar ard heliu și alte elemente mai grele. Odată "aprinse", stelele își iau energia, aproape pe tot parcursul vieții lor, din fuziunea hidrogenului cu heliul, care are loc în regiunile lor centrale. Dar acest proces are o durată mai lungă sau mai scurtă, în funcție de masa stelei. Pentru o stea ca Soarele, acesta poate dura și 10 miliarde de ani, dar pentru o stea de 3
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
grade Celsius; la o astfel de temperatură, electronii sunt expulzați din nucleele atomilor, formând plasma. (atomii își pierd electronii și devin ioni), lovindu-se unii de alții și provocând reacții termonucleare. În Soare, hidrogenul intră în fuziune pentru a forma heliu în lanț proton-proton: rezultă mai departe: "Nașterea" unei stele are loc în decursul milioanelor de ani, pe parcursul mai multor etape: în interiorul unui nor molecular se formează "globule", care cu timpul se transformă în protostele și apoi în stele. În spațiu
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
ani. Când o stea și-a consumat în timp cea mai mare parte din combustibilul de hidrogen, miezul acesteia se contractă și devine mai cald. Hidrogen se găsește încă din abundență la marginea stelei, unde continuă sa se transforme în heliu. ua se mărește, și culoarea acesteia tinde spre roșu. Steaua devine o gigantă roșie. Diametrul său poate ajunge de 10 până la 100 ori mai mare decât cel al Soarelui nostru. În centru se declanșează noi reacții nucleare: heliul prezent în mijlocul
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
transforme în heliu. ua se mărește, și culoarea acesteia tinde spre roșu. Steaua devine o gigantă roșie. Diametrul său poate ajunge de 10 până la 100 ori mai mare decât cel al Soarelui nostru. În centru se declanșează noi reacții nucleare: heliul prezent în mijlocul stelei se transformă în carbon. Atmosfera stelei este proiectată în spațiu, formând în jurul stelei o sferă de gaze în expansiune, o nebuloasă. Când heliul din mijlocul stelei se transformă în carbon, steaua se contractă din nou, dar nu
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
mai mare decât cel al Soarelui nostru. În centru se declanșează noi reacții nucleare: heliul prezent în mijlocul stelei se transformă în carbon. Atmosfera stelei este proiectată în spațiu, formând în jurul stelei o sferă de gaze în expansiune, o nebuloasă. Când heliul din mijlocul stelei se transformă în carbon, steaua se contractă din nou, dar nu mai devine suficient de caldă pentru a declanșa noi reacții nucleare. Ea devine o pitică albă (o stea mică, de mărime comparabilă cu Pământul; dar unde
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
au putut demonstra eficacitatea acestora și astfel sunt rareori utilizate în prezent. De asemenea, nu se recomandă utilizarea de antitusive, care conțin de obicei dextrometorfan și/sau guiafenezină. Deși în trecut s-a recomandat inhalarea de heliox (un amestec de heliu și oxigen) pentru îmbunătățirea respirației, nu există dovezi suficiente pentru a susține acest tratament. Deoarece crupul este, de obicei, o afecțiune virală, nu se administrează antibiotice decât în cazul în care se suspectează prezența bacteriilor. În cazul infecțiilor bacteriene, se
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
seriile de puteri "divergente slab cuplate" într-unele "convergente puternic cuplate". Această așa numita "teorie a perturbației variaționale" oferă în prezent cea mai acurată abordare a exponenților critici observabili aproape de tranzițiile de fază de ordinul doi, după cum se confirmă pentru heliul superfluid în experimentele din sateliți . În domeniul teoriei cuantice a quarcilor a găsit originea algebrei residuurilor Regge conjecturate de N. Cabibbo, L. Horwitz, și Y. Ne'eman (vezi p.232 în Ref.). Împreună cu K. Maki a clarificat structura fazei icosaedrale
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
circuit pentru furnizarea de aer curat. Puritatea aerului este reglementată prin același standard că la compresoarele de înaltă presiune (SR EN 12021:2003). Compresoarele de joasă presiune pot fi și fără ungere, fără ulei. Compresoarele pentru oxigen sau gaze pure (heliu, hidrogen) se utilizează la fabricarea amestecurilor respiratorii (Nitrox, Trimix) și în sistemele de recuperare a gazelor pure din amestecurile respiratorii folosite în scufundarea de mare adâncime. Pot fi angrenate de pistoane sau de o membrana specială, acestea numindu-se compresoare
Compresor (scufundare) () [Corola-website/Science/313710_a_315039]
-
roman Saturnus (care va denumi ziua de sâmbătă), echivalentul zeului grec Kronos (Titan și tatăl lui Zeus), babilonianul Ninurta și divinității Hindu Shani. Simbolul lui Saturn este coasa zeului Kronos (Unicode: Planeta este compusă din hidrogen și proporții mici de heliu și alte elemente. Structura internă a planetei constă într-un miez de piatră și gheață, înconjurat de un strat gros de hidrogen metalic și un strat gazos exterior. Atmosfera este blândă, deși multe caracteristici intense pot apărea. Vânturile de pe Saturn
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
dar mai mare doar cu 20% decât Saturn. Deși nu sunt informații directe despre structura internă a planetei, se crede că interiorul lui Saturn este similar cu al lui Jupiter, având un nucleu mic de rocă, înconjurat de hidrogen și heliu. Miezul este similar în compoziție cu cel al Pământului, însă mai dens. Deasupra miezului se află un strat gros de hidrogen metalic, urmat de un strat de hidrogen lichid și heliu, iar în spațiul exterior la 1000 km atmosfera gazoasă
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]
-
un nucleu mic de rocă, înconjurat de hidrogen și heliu. Miezul este similar în compoziție cu cel al Pământului, însă mai dens. Deasupra miezului se află un strat gros de hidrogen metalic, urmat de un strat de hidrogen lichid și heliu, iar în spațiul exterior la 1000 km atmosfera gazoasă. Sunt prezente si urme de gheață. Regiunea miezului este estimată a fi egala cu 9-22*masa Pământului. Saturn are un miez fierbinte, estimat a avea temperatura de 11,700 °C si
Saturn () [Corola-website/Science/298210_a_299539]