2,554 matches
-
2010, pp. 67-82. Vanhese G. , "Literatura comparată și traducerea literaturii române". Analele Universității București, 2010, Vol. anul LIX, pp. 43-56. Vanhese G. , " Cînd lectură devine rană. Prefață în proza de Benjamin Fondane". În B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutica existențiala - Benjamin Fondane ou l’épreuve du paradoxe. Pour une herméneutique existentielle, Ștefan N. (ed.), Cluj-Napoca: Eikon, 2010, pp. 382-403. Vanhese G. , "« Kyra Kyralina » de Panaït Istrati sau dansul povestirii". În Per Teresa. Obiettivo România. Studi e ricerche în ricordo
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
umane contemporane. La sfîrșitul anului 2011, lui Gérard Rabinovitch i s-a încredințat sarcina de a dezvolta și coordona Institutul European Emmanuel Levinas (IEEL) pentru Alliance Israélite Universelle (AIU). Instituție de învățământ superior și de cultură, dedicat disciplinelor umaniste: filosofie, hermeneutică, psihanaliză, istorie, literatură și poezie, limbi și filologie, arte plastice, muzică, cinematografie, IEEL este partener al mai multor universități din Franța, Europa, America de Nord și organizează încă de la înființarea sa, în afară de cursuri, și colocvii internaționale, programe de conferințe în Franța și
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
a doua variantă, adică pentru o relație de semnificare, încercând să evite o soluție care ar anula problema responsabilității. În plus, va încerca mai mult: faptul că relația dintre sublunar și astral este una semiotică nu legitimează, totuși, posibilitatea unei hermeneutici a semnelor cerești. Semnele cerești nu dezvăluie destinul sub forma unui sistem de predicții, ele spun cel mult că există o măsură originară a destinului dar, în calitate de cauză extrinsecă, este incomprehensibilă. b) astrele nu impun o necesitate lucrurilor datorită capacității
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
de veghe într-o stare de vis. Tehnica narativă a lui Mircea Eliade integrează o întreagă serie de termeni cu valoare simbolică, anumite cuvinte părând să aibă un dublu înțeles. Criticul Nicolae Manolescu scria că „critica a făcut mai multă hermeneutică pe nuvela lui Eliade decât pe oricare alt text al lui, cu excepția, poate, a nuvelei "Pe strada Mântuleasa..."”. Nuvela permite numeroase speculații și trimiteri mitologice, existente și în folclorul fabulos românesc. Astfel, Baba ar putea fi Cerberul care păzește intrarea
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus celebritatea peste noapte, în special în cercurile literare. Cărți precum "Creație și frumos în rostirea românească" sau "Sentimentul românesc al ființei", capodopere de speculație etimologică și filosofie hermeneutică, ce au limitat valorile universale în interesul evident de a cerceta spiritualitatea românească per se. În aceste cărți, Noica ajunge la concluzia că limba română are un cuvânt, o prepoziție, ce mediază accesul ei unic la tărâmul existenței. Este prepoziția
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
anilor 1980. Ea încurajează studiul limbi grecești vechi, a latinei și germanei, ca premise pentru un studiu serios al filosofiei. Proiectul filosofic al lui Liiceanu a fost inițial centrat în jurul ideii de „limită”, și prin urmare și-a dezvoltat cercetarea hermeneutică asupra naturii și istoriei conceptului de „peratologie” (din greacă "peras" = limită). Acest program a fost inițiat cu teza sa de doctorat, "Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii", unde pune mult accent pe Nietzsche, și este terminat cu "Despre limită
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
critică conservatoare a modernității târzii, această lucrare făcând din el în orice caz cel mai notabil gânditor liberal-conservator român contemporan. Mai recent, gândirea sa pare să fi adoptat influențe libertariene. Profesorul Ștefan Afloroaei de la Universitatea din Iași este specialist în hermeneutică. Cărțile care i-au făcut reputația sunt "Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice" și "Cum este posibilă filosofia în estul Europei". A publicat de asemenea " Metafizica noastră de toate zilele", unde încearcă investigheze în mod hermeneutic "metaphysica naturalis". În final
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
toate zilele", unde încearcă investigheze în mod hermeneutic "metaphysica naturalis". În final, mulți filosofi universitari, cei mai mulți exponenți ai stilului continental, continuă tradiția interbelică a filosofilor care se pricep la toate, producând în special lucrări de istorie a filosofiei și de hermeneutică filosofică.
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
and Post-communist Studies and the Australian Național University, 2011 Dan D. Lazea, „EU External Relations: From Non-Intervention to Political Conditionality”, în "Central European Journal for Internațional and Security Studies", 5:3, 2011 Dan D. Lazea , "Filosofia lui Pareyson: personalism existențial, hermeneutica, ontologia libertății", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 Dan D. Lazea, Cristian Ciocan (editori), "Intenționalitatea de la Plotin la Lévinas: Metamorfozele unei idei", Editura Universității București: București, 2005, reeditare la Zeta Books, București, 2007 Dan D. Lazea, „The Ontological Personalism of
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
I în cadrul Academiei Române, la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S.Nicolăescu-Plopșor”, Craiova. Este absolvent al Facultății de Filosofie, Universitatea București, promoția 1984. Debutează în același an în Revista de Filosofie. A obținut doctoratul în filozofie în anul 1999 cu lucrarea „O hermeneutică a conceptelor deschise” coordonată de academicianul Gheorghe Vlăduțescu. Între 1990-1991 a fost bursier al Guvernului Francez, la Universitatea Sorbona I, Paris. În anul 1999 a debutat cu volumul „Meditații asupra istoriei românești” pentru care a primit "Premiul pentru Debut al
Ion Militaru () [Corola-website/Science/333686_a_335015]
-
Nazianz, Grigore Palamas ș.a. Este apropiat de gândirea părintelui teolog modern Gheorghe Florovski, denumind teologia sa „sinteza neopatristică”, în opoziție cu teologia <sophiologică> a lui Nikolai Berdiaev, ori a teologului modern Vladimir Soloviov. De asemenea, raporteză critic dogmatica ortodoxă față de hermeneutica ebraică și filosofia neoplatonică. Subliniază rolul Trinității Divine în teologia răsăriteană, evidențiind Ființa, Ipostasurile Dumnenzeești și Energiile divine necreate. Consideră teologia ca fiind nedesparțită de mistică, altfel spus, prin mistică omul reușind să se apropie de Dumnezeu.
Vladimir Losski () [Corola-website/Science/309398_a_310727]
-
Dumitriu i-a deschis drumul Mănăstirii Antim, descoperindu-i grupul de reflecție spirituală adunat în jurul lui Sandu Tudor și cunoscut sub numele de Rugul Aprins, la o vreme când părintele Ivan Kulâghin, sau Ioan cel Străin, cum îl numește în hermeneutica lui, alungat de la mănăstirea Optina și statornicit la mănăstirea Cernica, îl frecventa deja. "Dumneata ai nevoie de mine!", i-ar fi spus acesta , într-un moment de întâlnire spirituală. Aici situează Scrima momentul transmiterii tradiției spirituale a isihasmului rusesc, precum și
Andrei Scrima () [Corola-website/Science/314028_a_315357]
-
științifice și cele religioase vizează domenii diferite ale existenței sau experienței umane. În acest context, teoria creației din Biblie tematizează raportul dintre Dumnezeu, lume și om, însă nu și știința despre natura observabilă (empirică) a lucrurilor (vezi și exegeza și hermeneutica biblică). Un alt punct de conflict între știință și religie se datorează relativei neutralități sau chiar indiferențe morale a discursului științific; această atitudine derivă din însăși obligația obiectivității (în determinarea cauzalităților, de ex.) și a limitării la descriere sistematică înaintea
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1986). A lucrat ca profesoară de limba română la Slobozia și Timișoara, apoi redactor la Editura Eminescu. În anul 1991 a obținut titlul de doctor în filologie cu teza "Hermeneutica răului în literatura română" (1991). Se stabilește în Belgia în 1991, iar apoi în Luxemburg. Este profesor de limba franceză la Alianța Franceză din Luxemburg și profesor de limba română la Parlamentul European și la Curtea Europeană de Justiție, lucrând
Corina Ciocârlie () [Corola-website/Science/337055_a_338384]
-
literare în limbi străine de largă circulație, "Cahiers roumains d'etudes literaires". În 1985 obține Premiul Herder. Publică în țară și străinătate volume de teorie literară și comparatistică. Este primul autor al unei cărți românești și franceze despre Mircea Eliade, "Hermeneutica lui Mircea Eliade" (1980), versiunea în limba franceză apărând în 1981. Cele 7 volume "Biografia ideii de literatură" (1987-2003) reprezintă prima enciclopedie românească literară completă. Este cel mai tradus critic literar român. Este autorul unui "Dicționar de idei literare", rămas
Adrian Marino () [Corola-website/Science/298891_a_300220]
-
Muzica la români”, 1925 sept. / oct.) etc. și mai târziu A. Vieru, Z. Vancea, T. Ciortea, A. Hoffman, R. Ghircoiașiu etc., publicația și‑a cucerit un loc de frunte pe firmamentul publicistic românesc. Bibliografie: Cristina Șuteu, "Critica muzicală: periegeză, exegeză, hermeneutică", Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2016, pp. 127-134. ----] Octavian Lazăr Cosma, „Prolegomena”, în: "Muzica", serie nouă, ianuarie / martie, nr. 1 / 1990, p. 1.
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
XVIII-lea. Termenul "liberal" nu se referă la creștinismul progresist sau la filosofia politică având acest nume, ci la gândirea filosofică și religioasă care a apărut drept consecință a Epocii Luminilor. Vorbind în general, creștinismul liberal este o metodă de hermeneutică biblică, o metodă liberă de dogme pentru a-l înțelege pe Dumnezeu folosind scriptura și aplicând aceeași hermeneutică modernă folosită pentru a studia oricare din scrierile antice. Creștinismul liberal nu a apărut drept organizație religioasă și ca atare nu depinde
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
la gândirea filosofică și religioasă care a apărut drept consecință a Epocii Luminilor. Vorbind în general, creștinismul liberal este o metodă de hermeneutică biblică, o metodă liberă de dogme pentru a-l înțelege pe Dumnezeu folosind scriptura și aplicând aceeași hermeneutică modernă folosită pentru a studia oricare din scrierile antice. Creștinismul liberal nu a apărut drept organizație religioasă și ca atare nu depinde de dogmele vreunei biserici sau de crezuri religioase. Spre deosebire de creștinismul conservator (ortodox, indiferent dacă ne referim la catolicism
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
devenit dominată de perspectivism filosofic și relativism moral. Creștinii liberali pot avea un comun unele credințe cu creștinismul catolic, cel ortodox sau chiar cel fundamentalist. Teologia creștină liberală a fost evidentă în critica biblică a secolelor XIX și XX. Stilul hermeneuticii scripturale (interpretarea Bibliei) din cadrul teologiei liberale este adesea caracterizat drept nepropozițional. Asta înseamnă că Biblia nu este considerată drept o colecție de afirmații obiective, ci drept o antologie care documentează credințele și emoțiile autorilor săi cu privire la Dumnezeu "în momentul scrierii
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
A urmat apoi, la studii fără frecvență, Facultatea de limba franceză (1970-1974), fără a o termina printr-o lucrare de licență. A luat doctoratul în Litere la Universitatea din București, cu "magna cum laude", în 2001, cu lucrarea "Miorița. O hermeneutică ontologică". A început să lucreze ca profesoară de limba română și franceză la Liceul agricol Poarta Albă (1967-1974), apoi, prin concurs, ca profesoară la Liceul de Construcții nr. 18 (devenit după 1989 Liceul Teoretic „Decebal”) din București (1974-2001) și la
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
Godot nu mai vine. Această fisură a Nimbului are spini pe dinăuntru Mutația vi se amână. Acest doliu pe c urcubeu... boala asta e ca un arici întors pe Vestea bună surâde dos 7 Nov. 2010, ziua revoluției din În Hermeneutica Cellum Voi înșivă o nutriți cu urzici octombrie în interstelar și mușcătura lor ca aceea a la ruși, pe stil vechi și-n celulele Stem meduzelor pe texticoleîn Cuvinte. Cărți titrate în engleză (selectiv) 51
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
cercetând noțiuni ca uniunea cu divinitatea, tehnici mistice, abordări ale comentariilor Cabalei, și căi ce urmareau să influențeze providența prin intermediul unor ritualuri iudaice. Cartea aceasta, apărută în 1994 în editura Schocken, se ocupă și ea cu subiecte de Tora și hermeneutică din învățătura lui Abulafia, și reprezintă tot o prelucrare a unei părți a tezei sale de doctorat. Publicata inițial în ebraică în anul 1990, și apoi în engleză în editura Universității Statului New York, (Studies in Ecstatic Kabbalah), această lucrare este
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
care fac parte evangheliile sinoptice, credință la care în mod ritual se pretinde că nu se adaugă și nu se scade. Dogmatica se referă mereu la revelația divină considerată infailibilă și atemporală. Ea nu ar descoperi deci adevărul prin metoda hermeneutică, un adevăr pe care nu-l cunoaște și nu este revelat. Ea s-ar referi la adevărul deja dat, revelat, ne-ascuns, pretins adevărat (de la lat. verum, cf. F.A. 12,9), pe care-1 protejează, explică, dezvoltă, fiind un adevăr infinit
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
deosebite ale abordării comparatiste a subiectului și subliniază contribuțiile majore pe care și le-a adus Eliade, ca profund și original hermeneut, În domenii ca: istoria religiilor, credințelor și ideilor religioase, a religiilor și filosofiilor orientale, mitologiei, cosmologiei, simbolisticii, metafizicii, hermeneuticii, al chimiei, șamanismului, yogăi, tantrei, filosofiei indiene și multe altele. Inițiatorul și coordonatorul simpozionului, prof. univ. dr. Theodor Damian și-a intitulat comunicarea: „Semne culturale și spirituale ale Timpului: cu sau fără modernism”. Comunicarea este extrem de incitantă prin unghiurile de
Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
în provincie, Ce se vede și Matei Iliescu) și jurnalele (Ocheanul întors, Părul Berenicei, A treia dimensiune, Catalogul mișcărilor mele zilnice). Jurnalele, pe lângă notațiile vieții de familie sau ale vieții sociale ale scriitorului, surprind și „năucesc" prin originalitatea tezelor de hermeneutică aplicate pe mari opere literare sau plastice, prin explicațiile asupra propriei filosofii de creație. Nu mă voi opri asupra jurnalelor în acest articol decât ca instrumentar analitic destul de generos. 8 iulie 1962. Însuși Radu Petrescu face o sinteză a operei
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]