654 matches
-
un rezervor din care și spre care apa și electroliții intravasculari pot fi mobilizați [3]. Apa se mișcă liber, atât prin membrana capilară, cât și prin cea celulară. Conținutul în apă al celor trei compartimente este dependent de presiunea osmotică, hidrostatică și oncotică. Presiunea osmotică este presiunea necesară pentru a preveni deplasarea solventului (apei) către un alt compartiment; ea este determinată de numărul de molecule sau ioni (osmoli) prezenți în solvent și este mai mare pentru substanțele cu greutate moleculară mică
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
sodiului seric. Pe măsură ce valoarea ureei și a glucozei sangvine cresc, aceste substanțe exercită un rol tot mai mare asupra osmolarității plasmatice. Osmolaritatea plasmatică este egală cu : Na seric x 2 + ureea sangvină (mg%)/ 2,8 + glucoza sangvină (mg%)/ 18 Presiunea hidrostatică este presiunea generată de cord și care tinde să deplaseze apa din sectorul intravascular către sectorul interstițial; la nivelul membranei capilare ea este de 20 mm Hg și este contrabalansată de presiunea hidrostatică din sectorul interstițial care tinde să crească
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
2,8 + glucoza sangvină (mg%)/ 18 Presiunea hidrostatică este presiunea generată de cord și care tinde să deplaseze apa din sectorul intravascular către sectorul interstițial; la nivelul membranei capilare ea este de 20 mm Hg și este contrabalansată de presiunea hidrostatică din sectorul interstițial care tinde să crească pe măsură ce apa se acumulează în acest sector. Presiunea oncotică(coloid-osmotică) este presiunea generată de moleculele de dimensiuni mari care nu pot traversa liber membrana capilară și tind să rețină apa în sectorul intravascular
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
sunt prezentate sintetic, diferențierea realizându-se doar prin datele clinice. 7. Prezentarea datelor paraclinice Sunt menționate rezultatele explorărilor de laborator elocvente pentru diagnostic.și tratament. 8. Diagnosticul pozitiv Este obligatorie prezentarea tuturor afecțiunilor prezentate de pacient (obezitate, hipertensiune arterială, varice hidrostatice, hernii, reflux gastroesofagian etc.): „Coroborând datele examneului clinic cu explorările paraclinice, diagnosticul final este: 1. ..., 2. ...”. 9. Diagnosticul diferențial Este un capitol amplu al prezentării de caz și exprimă cultura medicală a cndidatului și diversitatea bibliografiei pe care a consultat
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
circulant Mobilizarea apei interstițiale, mai este cunoscută sub numele de autoperfuzie. Lichidul interstițial, adevăratul mediu intern, este un spațiu de amortizare dintre sectorul intracelular și cel intravascular, acestea fiind separate de membrane a căror biologie depinde de jocul dintre presiune hidrostatică și coloidosmotică, precum și de concentrația și gradientul ionic transmembranar. Între aceste sectoare există schimburi permanente, care mențin constante cantitatea și calitatea lichidului interstițial. Se apreciază că există 4-5 L de lichid interstițial la 1L de plasmă. Diferența dintre aceste sectoare
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
interstițial. Se apreciază că există 4-5 L de lichid interstițial la 1L de plasmă. Diferența dintre aceste sectoare este dată de concentrația de proteine (6-8g% în plasmă și 0,3-0,5% în lichidul interstițial). Forța de filtrare trans-capilară a presiunii hidrostatice este eficientă până în momentul în care aceasta devine cel puțin egală cu presiunea coloid-osmotică din capilare. Hipovolemia acută determinată de hemoragie, este urmată de scăderea presiunii arteriale și implicit, de cea a presiunii hidrostatice de filtrare. Ca urmare, gradientul presional
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
Forța de filtrare trans-capilară a presiunii hidrostatice este eficientă până în momentul în care aceasta devine cel puțin egală cu presiunea coloid-osmotică din capilare. Hipovolemia acută determinată de hemoragie, este urmată de scăderea presiunii arteriale și implicit, de cea a presiunii hidrostatice de filtrare. Ca urmare, gradientul presional dintre presiunea hidrostatică și cea coloid-osmotică scade, iar forța de resorbție se intensifică. Prin acest mecanism se deplasează lichidul interstițial în capilare într-o cantitate mai mare. În teritoriile excluse, metabolismul celular se desfășoară
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
până în momentul în care aceasta devine cel puțin egală cu presiunea coloid-osmotică din capilare. Hipovolemia acută determinată de hemoragie, este urmată de scăderea presiunii arteriale și implicit, de cea a presiunii hidrostatice de filtrare. Ca urmare, gradientul presional dintre presiunea hidrostatică și cea coloid-osmotică scade, iar forța de resorbție se intensifică. Prin acest mecanism se deplasează lichidul interstițial în capilare într-o cantitate mai mare. În teritoriile excluse, metabolismul celular se desfășoară în condiții de anoxie și hipercapnie, iar în spațiul
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
țesut necrotic, uneori cheaguri de fibrină, hematii, bacterii. Abcesul conține un exsudat stagnant datorită blocării drenajului limfatic dar, cu toate acestea, o parte din el trece în țesuturile înconjurătoare. Exsudatul abcesului crește ca urmare a migrației leucocitare. În consecință, presiunea hidrostatică din cavitate se ridică. Multiplicarea bacteriană și eliberarea de toxine devitalizează țesuturile din jur rezultând extensia abcesului. Dacă se aplică un tratament corect în această fază, abcesul nu se mai mărește. Extensia abcesului este însoțită clinic de semnele generale ale
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
are o greutate moleculară suficientă induce producerea unor biomolecule numite anticorpi. Anticorpii sunt glicoproteine sau așa numite imunoglobuline (IgG). Dacă se întâlnesc, antigenele și anticorpii aglutinează. Forțele care le leagă sunt în principal legaturile de hidrogen și interacțiunile hidrofobe. Presiunea hidrostatică exercitată de moleculele de apă care le înconjoară asigură coeziunea. Antigenele nu induc numai un răspuns imun ci reacționează și cu anticorpii existenți în organismul viu. Inducerea și reacția sunt două proprietăți diferite. Moleculele mici (pesticidele) nu sunt capabile să
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
scripeți și a stabilit legile pârghiilor. I se atribuie crearea de mașini de război pentru aruncarea pietrelor și sisteme de oglinzi cu care puteau fi incendiate, de la distanță, vasele inamice (ale romanilor). În lucrarea Despre corpurile plutitoare a pus bazele hidrostaticii, ale cărei legi le-a formulat. A enunțat principiul care-i poartă numele: "Un corp scufundat într-un fluid este împins vertical, de jos în sus, cu o forță egală cu greutatea fluidului dezlocuit". Fluidul dezlocuit în egală măsură de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de aproximativ 1/10 din acest lichid este îndepărtată de la acest nivel prin intermediul sistemului limfatic sub formă de limfă [33, 34]. Procesul de filtrare de la nivel capilar se face sub acțiunea unui gradient presional, rezultat din diferența următoarelor presiuni: presiunea hidrostatică capilară (17 mmHg), presiunea coloido-osmotică a lichidului interstițial (5 mmHg), presiunea coloido-osmotică capilară (28 mmHg) și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial. În mod fiziologic această ultimă componentă presio-nală reprezintă singura variabilă, care în mod constant menține un echilibru la un
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
limfă [33, 34]. Procesul de filtrare de la nivel capilar se face sub acțiunea unui gradient presional, rezultat din diferența următoarelor presiuni: presiunea hidrostatică capilară (17 mmHg), presiunea coloido-osmotică a lichidului interstițial (5 mmHg), presiunea coloido-osmotică capilară (28 mmHg) și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial. În mod fiziologic această ultimă componentă presio-nală reprezintă singura variabilă, care în mod constant menține un echilibru la un nivel de 6 mmHg. Valori mai mici de până la 0 mmHg determină creșterea gradientului presional capi-laro-interstițial, ceea ce duce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
această ultimă componentă presio-nală reprezintă singura variabilă, care în mod constant menține un echilibru la un nivel de 6 mmHg. Valori mai mici de până la 0 mmHg determină creșterea gradientului presional capi-laro-interstițial, ceea ce duce la creșterea fluxului limfatic. La presiuni hidrostatice ale lichidului interstițial mai mari sau egale de 1-2 mmHg nu mai apare creșterea fluxului limfatic, fapt ce poate fi explicat prin compresiunea extrinsecă a limfaticelor [32]. Există variații fiziologie ale fluxului limfatic, care constau în scăderea acestuia în timpul somnului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
sutura în masă se utilizează fire neresorbabile, fiind recomandate firele cu petec. Nu este indicată, secționarea între ligaturi a „blocului” tisular. Unii autori [75] consideră că ligatura ductului toracic poate determina apariția ascitei chiloase prin staza retrogradă și creșterea presiunii hidrostatice la nivelul cisternei chili. Majoritatea autorilor recomandă ligatura ductului toracic la orice nivel, deoarece s-a dovedit a nu avea consecințe severe asupra stării generale. În primele zile presiunea limfei aflată în amonte de ligatură poate crește până la 50 cmH2O
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
va determina dezactivarea baroreceptorilor și favorizarea hipotensiunii arteriale ortostatice. Reducerea capacitanței crește presarcina și explică presiunile crescute de umplere caracteristice IC diastolice. Venele membrului inferior sunt modificate și structural, fiind observată îngroșarea peretelui, ca mecanism compensator de reducere a presiunilor hidrostatice din cursul ortostatismului. Din contra, venele centrale devin subțiri și ușor distensibile. De importanță particulară este modificarea de volum sanguin cantonat în teritoriul splahnic, în particular volumul hepatic, care la vârstnic poate exacerba hipoten - siunea arterială ortostatică (58). 2.3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
obstacolului, precum și de capacitatea de supleere prin sistemele venoase de descărcare (de by-pass): vena azygos, venele toracice interne, venele toracice externe, venele vertebrale și alte căi venoase. Tulburările fiziopatologice din teritoriul venos cav superior sunt o consecință a creșterii presiunii hidrostatice. Odată cu creșterea presiunii în vena cavă superioară sau în unul din trunchiurile venoase brahiocefalice, se produce retrograd o creștere presională pe venele afluente din extermitatea cefalică și membrele superioare. Presiunea crescută se răsfrânge până la nivelul venulelor, respectiv a capilarelor venoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cavă superioară sau în unul din trunchiurile venoase brahiocefalice, se produce retrograd o creștere presională pe venele afluente din extermitatea cefalică și membrele superioare. Presiunea crescută se răsfrânge până la nivelul venulelor, respectiv a capilarelor venoase și rețelelor capilare. Creșterea presiunii hidrostatice capilare are drept rezultat mărirea transudatului transparietal cu creșterea volumului de apă în interstițiu, apărând edemul. O creștere de presiune hidrostatică de 40 mmHg în venele cerebrale este extrem de periculoasă, datorită riscului de inversare presională arteriole-venule (hipotensiune-punct critic al circulației
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și membrele superioare. Presiunea crescută se răsfrânge până la nivelul venulelor, respectiv a capilarelor venoase și rețelelor capilare. Creșterea presiunii hidrostatice capilare are drept rezultat mărirea transudatului transparietal cu creșterea volumului de apă în interstițiu, apărând edemul. O creștere de presiune hidrostatică de 40 mmHg în venele cerebrale este extrem de periculoasă, datorită riscului de inversare presională arteriole-venule (hipotensiune-punct critic al circulației cerebrale 60 mmHg). Edemul cerebral se poate accentua și ca urmare a creșterii permeabilității capilare, datorită hipercapneei (edem vasogen) și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
acumulării de apă, ce va dilua proteinele;spasmul arterial, ce apare ca o consecință a creșterii presiunii interstițiale;elasticitatea țesuturilor și a tegumentului ce sunt puse în tensiune maximă [22]. La factorii de mai sus, putem să adăugăm scăderea presiunii hidrostatice din capilare, ca o consecință a deschiderii anastomozelor cavo-cave. TABLOUL CLINIC Sindromul de venă cavă superioară reprezintă din punct de vedere clinic, o desfășurare de semne și simptome, cauzate de deteriorarea fluxului sangvin prin vena cavă superioară către atriul drept
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
sens stimulator circulația cutanată, prin intermediul unor mediatori chimici; produc modificări ale conductibilității electrice cutanate; influențează reactivitatea neurovegetativă. Prin efectul cumulat al excitanților chimici (îndeosebi ioni de sodiu și clor care modifică sensibilitatea receptorilor cutanați), termici (temperatura apei) și mecanici (presiunea hidrostatică exercitată de apă asupra corpului în timpul îmbăierii) se obțin rezultate terapeutice deosebite în tulburările circulatorii periferice (3). O altă metodă adjuvantă în tratamentul unor complicații cronice ale diabetului zaharat (neuropatie, arteriopatie) este electroterapia - un complex de metode care au la
Tratat de diabet Paulescu by Lavinia Şoavă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92212_a_92707]
-
instantaneu; - stadiul III, mai avansat, este reprezentat de apariția edemului și a tulburărilor trofice secundare decompensării microcirculației cutanate. Leziunile trofice apar predominant gambier, supramaleolar, localizare determinată de multiplicarea zonelor de reflux. Prin existența unui gradient de presiune inversat (creșterea presiunii hidrostatice și menținerea celei coloidosmotice), apare edemul venos, consecință a dezechilibrului între filtrare și resorbție. Edemul limfatic apare într-o fază mai tardivă, când este depășită capacitatea funcțională a vaselor limfatice cutanate (în special ziua, după ortostatism prelungit sau poziții forțate
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
pacienții nu se prezintă constant la medic. Mai frecvent, TFS apar pe vene varicoase, după cateterisme venoase prelungite sau după administrarea endovenoasă a unor substanțe iritante pentru endoteliul venos. ETIOPATOGENIE. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tromboflebitele superficiale recunosc ca și cauză principală varicele hidrostatice, care determină apariția inflamației și trombozei prin traumatisme externe și, respectiv tromboze. O a doua cauză de tromboflebită superficială este reprezentată de leziunea intimală a peretelui venos secundară administrării intravenoase de substanțe iritante, menținerii mai îndelungate a unui cateter venos
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
potențial letală (prin embolie pulmonară masivă - la 10% din pacienții spitalizați) sau poate determina invaliditate prin apariția sindromului posttrombotic. Incidența trombozei venoase profunde este mai mare în cazurile în care sunt prezenți factorii de risc cunoscuți. La purtătorii de varice hidrostatice ale membrelor inferioare, tromboza venoasă profundă este de 10 ori mai frecventă decât la persoanele normale (posibil datorită stazei venoase prelungite). Factori de risc care favorizează apariția TVP sunt (adaptat după [5]): 1. traumatisme chirurgicale și nechirurgicale 2. imobilizare prelungită
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
datorită stazei venoase prelungite). Factori de risc care favorizează apariția TVP sunt (adaptat după [5]): 1. traumatisme chirurgicale și nechirurgicale 2. imobilizare prelungită 3. vârstă peste 60 de ani 4. tumori maligne 5. insuficiență cardiacă 6. hipertensiune arterială 7. varice hidrostatice 8. TVP în antecedente 9. obezitate 10. septicemie 11. sindrom nefrotic 12. anticoncepționale orale și tratament cu estrogeni 13. sarcină și puerperiu 14. fumat 15. hipercoagulabilitate sanguină 16. anticorpi antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici și anticoagulantul lupic) incidența TVP crescând dacă se
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]