460 matches
-
căutării transcendente a mântuirii și „iluminării” contemplative intelectualiste (ca forma cea mai înaltă a acestora), doar el a creat motivele religioase necesare căutării mântuirii tocmai prin efortul specific „vocației” intramundane - și anume în opoziție față de concepția riguros tradi ționalistă a hinduismului: prin îndeplinirea raționalizată metodic a vocației. ideea este dezvoltată pe larg în Etica protestantă și spiritul capitalismului. Opoziția dintre spiritul oriental de tip confucianist și protestantismul ascetic european este excelent ilustrată de Max Weber și în Introducere în istoria religiilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
predă. Moare la treizeci și trei de ani, lăsând în urmă o considerabilă operă, ce a marcat în mod profund timpul ei”; e) postul negru, adică total, este postul în care nu se mănâncă și nu se bea nimic. Exemple: postul în hinduism și în creștinism. Campionii unui ase menea tip de post sunt Paramahansa Yogananda și Giri Bala. Cea din urmă, când a fost vizitată în 1950 de către Paramahansa, „avea șaizeci și opt de ani și nu mai înghițise nici un fel de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se schimbă. Calitatea principală a unui „copil bun” în cultura arabă este „purtarea respectuoasă în fața adulților”. Toți membrii unei familii urmăresc educarea copilului conform acelorași valori și mentalități. Acestea sunt puse în jocul social oriunde în această lume. Capitolul X Hinduismul X.1. Hinduismul. Aspecte generale religia hindusă are o istorie specifică. „arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea.” 400-500 de ani mai târziu, ocupau bazinul indusului superior, Punjabul. Centrele clasice ale hinduismului erau
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
principală a unui „copil bun” în cultura arabă este „purtarea respectuoasă în fața adulților”. Toți membrii unei familii urmăresc educarea copilului conform acelorași valori și mentalități. Acestea sunt puse în jocul social oriunde în această lume. Capitolul X Hinduismul X.1. Hinduismul. Aspecte generale religia hindusă are o istorie specifică. „arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea.” 400-500 de ani mai târziu, ocupau bazinul indusului superior, Punjabul. Centrele clasice ale hinduismului erau Mohenjo-Daro și Harappa
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
X Hinduismul X.1. Hinduismul. Aspecte generale religia hindusă are o istorie specifică. „arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea.” 400-500 de ani mai târziu, ocupau bazinul indusului superior, Punjabul. Centrele clasice ale hinduismului erau Mohenjo-Daro și Harappa. vechii locuitori ai acelor ținuturi aveau anumite caracteristici: pielea neagră, „fără nas”, vorbitori ai unei limbi barbare și practicanți ai cultului falusului. Simbioza celor două populații este mitologizată în Rig Veda. Ocuparea unui nou teritoriu era
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
rupe în bucăți pe Dragonul primordial slujește drept model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric.” Plecând de la aceste scenarii cosmogonice vechi hinduse, putem înțelege mult mai bine soteriologia și ritualurile sociale din hinduism. X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism Tapas este termenul folosit de hinduși pentru a desemna „căldura mistică”, „asceza”. Rădăcina tap se traduce prin „a se încălzi” sau „a fierbe”. Fenomenul este universal. Încălzirea practicată prin diverse tehnici psihofiziologice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric.” Plecând de la aceste scenarii cosmogonice vechi hinduse, putem înțelege mult mai bine soteriologia și ritualurile sociale din hinduism. X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism Tapas este termenul folosit de hinduși pentru a desemna „căldura mistică”, „asceza”. Rădăcina tap se traduce prin „a se încălzi” sau „a fierbe”. Fenomenul este universal. Încălzirea practicată prin diverse tehnici psihofiziologice și printr-o alimentație foarte condimentată apare și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este adesea însoțită de o căldură interioară puternică. Căile de obținere a tapas-ului sunt: - postul (vezi paralela cu creștinismul); - statul lângă foc sau în soare; - absorbția de droguri (mai rar); - reținerea respirației. Scopul acestor ritualuri ascetice era obținerea eliberării. În hinduism există mai multe căi de obținere a eliberării. Cea care presupune ritualurile ascetice de provocare a căldurii interioare se bazează pe cultul sacrificiului. Textele Upanișadelor vor devaloriza însă puterea sacrificiului. Acesta nu este complet fără o meditație profundă asupra sinelui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
oamenii ignorau urmările faptelor lor. Avidyă era, așadar, prima cauză a lui karman și samsăra. Evadarea din acest cerc vicios se face prin gnoză (vidyă sau jñană). Ea este o altă cale de eliberare. X.4. Texte de bază ale hinduismului * Vedele. Așa cum scrie Mircea Eliade, un prim corpus de texte religioase ale indiei este reprezentat de cunoașterea sacră conținută de vede. Ea s-a transmis din generație în generație. Vedele cuprind patru categorii de texte (secolele XV-X Î.Hr.): a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
misterul ființei divine impersonale și universale (Brahman). Învățăturile din Upanișade au drept scop pregătirea spirituală a neofitului în vederea eliberării Sinelui (ătman) de captivitatea trupului și a materiei (Prakriti). * Dharma sastra („Tratatele Ordinii universale”). Al doilea corpus pe care se întemeiază hinduismul este Smr’ti - „tradiția încredințată memoriei”. Cuprinde discursul unor personaje divine transmis oral, din generație în generație. Se adresează comunității hinduse. Brahmanii le consideră inferioare Vedelor. Aici la loc de cinste sunt Legile lui Manu, Rămăyana, Mahăbhărata, cele șase darśana
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
efecte asupra întregii comunități; d) ritualul sacrificării bărbatului (Purușamedha). Acesta Îl reprezenta pe Purușa-Prajăpati, Omul-cosmic, care s-a autosacrificat. În India, susține Eliade, sacrificiul uman „ilustra o metafizică de tip soteriologic”. X.8. Avortul asemenea marilor religii ale lumii contemporane, hinduismul nu acceptă avortul. De ce? Motivația este una specifică. Este vorba despre faptul că viața este sacră și, prin urmare, întinarea ei ar fi un sacrificiu. În al doilea rând, în hinduismul contemporan există și o motivație socială importantă. Hindușii continuă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
X.8. Avortul asemenea marilor religii ale lumii contemporane, hinduismul nu acceptă avortul. De ce? Motivația este una specifică. Este vorba despre faptul că viața este sacră și, prin urmare, întinarea ei ar fi un sacrificiu. În al doilea rând, în hinduismul contemporan există și o motivație socială importantă. Hindușii continuă să aibă un veritabil cult al familiei cu mulți copii, în special băieți. În al treilea rând, există și o motivație metafizică - a dezavuării avortului. „un fetus avortat ar putea fi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de organizare a materiei prakriti, dar și asupra spiritului, ătman); b) suicidul reprezintă o separație nenaturală a sufletului de corp care va garanta o „povară karmică uriașă în următoarea reîncarnare”. Există două excepții de la această unanimă dezaprobare a suicidului în hinduism. Prima este veche și se practică doar în anumite zone rurale din India. Ea vizează sinuciderea soției la moartea soțului. Cea de-a doua excepție se referă la ritualul postului total (post până la moarte). Acest ritual sacru este aprobat doar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu trupul. XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului indiferent de numărul credincioșilor anunțat periodic de statistici, budismul continuă să fie „a patra religie ca mărime din lume”. Pe primele trei locuri, în ordine, se mențin creștinismul, islamul și hinduismul. Cercetările istorice și sociologice relevă existența mai multor forme de budism. Ele sunt clasificate după criteriul apartenenței la o zonă geografică sau istorică bine precizată. Iată câteva dintre acestea: * Budismul tibetan și chinez. A fost și el victima politicii de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
laice, cât și celei călugărești. Așa cum am menționat, distanțele sociale sunt mici, iar templele - dincolo de funcția lor religioasă și spirituală - au și „rolul de a întări relațiile sociale din interiorul comunității”. Sociologic, jainiștii sunt mai aproape de spiritul castei vaisya din hinduism. Există elemente specifice cultului jaina (severitatea doctrinei, puritanismul, conservatorismul, asumarea endogamiei) care „au dus la o veritabilă concentrare de bogăție în sânul comunității, la o înlesnire a studiului și la o acumulare a cunoașterii”. Prin urmare, deși puțini, jainiștii au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Reiki al Stelei Albastre. Are 14 simboluri (adăugate de Gary) și două niveluri, ambele accesibile doar Maeștrilor Reiki. Brahma Satya Reiki Acest sistem a fost inițiat de Deepak Hardiker și pretinde că se bazează pe shiva-shakti (probabil avînd legătură cu hinduismul) și este predat numai În India și În Filipine. Nu prea se știe nimic În plus despre el. Buddho-Enersense Numit uneori EnerSense-Buddho, acest sistem pretinde că ar proveni de la niște călugări budiști din Nepal, Tibet și din India de Nord
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
o ființă umană. Într‑adevăr, toate religiile „tradiționale” sau „cosmologice” - potrivit terminologiei istoricilor religiilor - explică prezența răului în lume ca pe un accident divin, față de care ființa umană nu se simte cu nimic vinovată: este cazul religiei grecești sau al hinduismului, pentru a nu invoca decât două exemple. Cea dintâi așază la originea răului muritorilor pasiunile zeilor. Și mai evident, hinduismul asimilează fiecare ființă unui angrenaj cosmic în care orice inițiativă personală este exclusă a priori. Din perspectiva acestor religii „anistorice
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe un accident divin, față de care ființa umană nu se simte cu nimic vinovată: este cazul religiei grecești sau al hinduismului, pentru a nu invoca decât două exemple. Cea dintâi așază la originea răului muritorilor pasiunile zeilor. Și mai evident, hinduismul asimilează fiecare ființă unui angrenaj cosmic în care orice inițiativă personală este exclusă a priori. Din perspectiva acestor religii „anistorice”, răul se află exclusiv în legătură cu voința divină, iar existența lui rămâne un mister care transpare în evenimentele „naturale” ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o sentință absolută asupra a tot ceea ce este viața spirituală a Indiei. În această privință, sîntem înclinați să ne apropiem de opinia lui P. Gathier [264], care pune în gardă pe cititorii săi să nu respingă bogatul curent mistic al hinduismului, chiar dacă "într-o concepție panteistă, pentru acesta nu există loc pentru adevăratul har care înalță natura deoarece nu se admite o distincție radicală între Dumnezeu și om" [265]. Aceasta deoarece "... teoriile panteiste nu sînt totdeauna norme de viață. Există un
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Cu presupușii "moniști" [269] expliciți este dificil dacă nu chiar imposibil să se realizeze un misticism autentic [270]; și cei ce iau opiu "experimentează fapte extraordinare...", dar cine poate garanta autenticitatea lor? Că în respectivele manifestări mistice și paramistice ale hinduismului este voba de un raport cu supranaturalul este fără doar și, poate, doar că supranaturalul are și un aspect negativ. Și oare nu are un comportament satanic cel care pretinde că poate deveni Dumnezeu, cu sau fără voia acestui Dumnezeu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prin mirajul autoeliberării; mai vătămătoare încă se arată a fi sub raport supranatural, în măsura în care propun individului cît și maselor o salvare falsă, susținînd de-a dreptul un comportament satanic al omului față de Dumnezeu. Pe de altă parte, "succesele repurtate de hinduism în Occident ne învață că există suflete dezorientate care, cu bună credință, merg în căutarea unei speranțe sau a unui ajutor spiritual. Creștinismul trebuie să-și pună mai mult în valoare dimensiunea sa mistică, trebuie să lanseze cu mai multă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mod consecvent, ar rezulta o adevărată babilonie (din fericire și din nefericire, într-o anumită măsură, ea rezultă într-adevăr!). [268] E. GATHIER, op. cit., p. 106. [269] P. GATHIER susțină că: "Este imposibil de regăsit teoriile moderne, cum ar fi hinduismul, panteismul și monismul occidental în afirmațiile Upanisadelor. Contextul este mult prea diferit. Este periculos să se pună etichete identice pe produsele care sînt doar în mod vag asemănătoare" (p. 28). Din păcate, atitudinea mentală sau spirituală "panteistă" și "monistă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
convins de un adevăr sau altul. Cuvântul „credință”sugerează cel mai adesea o valență pur religioasă. Credințele oamenilor sunt foarte variate și se pot diferenția după elementele principale ale conținutului lor, încât tot credincios poate fi numit șicel care mărtusește hinduismul, mahomedanismul, iudaismul, creș tinismul etc. întrucât fiecare poate profesa ori mărturisi că aparțineunei religii oarecare. A fi sau a nu fi credincios ține exclusiv de fi-rea umană întrucât numai omul este dotat cu rațiune, libertate șiafectivitate<footnote Gerhard Maier, Evanghelia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
religioase și umaniste ale moralității universale. Aceste idei, și în special „nu-i face altuia ceea ce nu vrei să ți se facă ție“ au fost exprimate de cel puțin două mii de ani, ca fundament al comportamentului uman etic, atât în hinduism, în confucianism, în budism, zoroastrianism, în iudaism, dar și în creștinism sau, într-o formă asemănătoare, chiar în teologia islamică. Întotdeauna s-a considerat că, prin înțelegerea și aplicarea acestui concept, oamenii ar putea trăi în armonie și nu ar
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Sublimul eminescian, Iași, 2003; Meditații orfice, Iași, 2003. Traduceri: Omar Khayyam, Rubaiyate, București, 1969; Rabindranath Tagore, Antologie lirică, București, 1987, Jertfa lirică, Iași, 2000, Lebăda, Iași, 2001, Figurina. Coșul cu fructe, Iași, 2003; Hafiz, Divanul, Iași, 1997; A.K. Coomaraswamy, Hinduism și budism, Iași, 1997; Rainer Maria Rilke, Elegiile duineze. Sonete către Orfeu, Iași, 2000. Repere bibliografice: Aurel Leon, „Auguste Rodin”, CL, 1977, 9; Liviu Leonte, Lirism și interpretare, CRC, 1979, 19; Zaharia Sângeorzan, „Constelația Hyperion”, RL, 1979, 40; Dimitrie Costea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]