617 matches
-
Se pare că neliniștea duce la diminuarea activității vagale (sau parasimpatice), mai degrabă decît a activității simpatice (xerostomia, transpirație, urinare), care este clasificată de obicei în sfera activității autonome (Thayer et al., 1996). Spre deosebire de DSM-IV, ICD-10 consideră necesară prezența simptomelor hiperactivității autonome (de exemplu, amețeală, transpirație, tahicardie) și, de asemenea, impune o structură ierarhică de diagnoză. Diagnosticul nu poate fi stabilit dacă există și tulburare de panică, tulburare fobică, TOC sau hipocondrie. Prin urmare, un raport recent asupra nivelului ridicat de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la Seul pentru a participa la Jocurile Cibernetice Mondiale. Era vara în care a trebuit să ne familiarizăm cu o gamă largă de medicamente prescrise copiilor (stimulente, stabilizatori de stări emoționale, antidepresivul Lexapro, Adderall pentru deficitul de atenție/tulburări de hiperactivitate și alte varii anticonvulsive și antipsihotice). Vara construirii unui fort. Decorării prăjiturelelor. A unui robot argintiu pe care i l-am cumpărat lui Robby, a cărui reacție a fost: „Sunt prea mare, Bret“. În schimb a primit CD-romul de astronomie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de afectivitate în primii ani de viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie. Simptomatologia de bază a tulburărilor autiste cuprinde: dificultăți de comunicare, lipsă de sociabilitate, simțuri diminuate sau prea dezvoltate, excese în comportament. Având în vedere simptomatologia și posibilitățile de investigare a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de natură centrală. În 1994 Jeanmonod și colab., arată că
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
baza chimiotactismului celulei. Procesele intracelulare sunt Încă incomplet cunoscute, la ele participând diverse molecule, unele acționând la polimerizarea actinei citoscheletale, altele de tip proteine G cu pondere moleculară mică (LMGW) fiind implicate În activarea adeziunii celulare și a chimiotactismului leucocitelor. Hiperactivitatea celulară la stimuli inflamatori, observată În boli reumatice inflamatoare și a recrudescențelor lor și cunoscută sub numele de priming (amorsare), este un alt aspect observat uneori În cursul inflamației reumatismale de obicei cronice. „Amorsarea" se referă la un proces În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
K., 1992). De asemenea, dacă multe persoane se concentrează mai bine în încăperi bine iluminate, altora le este mai prielnică o lumină slabă. Lumina fluorescentă are proprietatea de a stimula excesiv anumite categorii de persoane, cauzându-le o stare de hiperactivitate și de neliniște (Dunn, R., Dunn, K., și Price, 1989). Alți factori de mediu care pot influența învățarea includ temperatura și amplasarea/design-ul mobilierului. Unii elevi obțin rezultate mai bune la temperaturi mai înalte, alții la temperaturi mai scăzute
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
gradul grav de handicap. Tulburări psihice: a) întârzierile (dizabilitățile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasificărilor internaționale (ICD 10): ... 1. întârziere mintală ușoară cu QI - 50-65 dacă este asociată cu o altă deficiență: senzorial��, somatică, psihică (de limbaj și comunicare, hiperactivitate, emoțional, conduită); poate fi asimilată gradului mediu de handicap; 2. întârziere mintală cu QI -35-49 fără altă asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap; 3. întârziere mintală severă și profunda (QI sub 35) - poate fi asimilată cu gradul grav
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
de handicap; 3. întârziere mintală severă și profunda (QI sub 35) - poate fi asimilată cu gradul grav de handicap; b) tulburările pervazive de dezvoltare/tulburările de spectru autist: autismul infantil, autismul atipic, sindromul Rhett, altă tulburare de dezintegrare a copilăriei, hiperactivitate asociată cu o întârziere mintală și mișcări stereotipe, sindromul Asperger, alte tulburări invadante ale dezvoltării, tulburări invadante ale dezvoltării fără precizare, în raport cu gradul de afectare a funcționării globale, pot fi încadrate în diferite grade de handicap, astfel: ... Criterii medicale (conform
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
gradul grav de handicap. Tulburări psihice: a) întârzierile (dizabilitățile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasificărilor internaționale (ICD 10): ... 1. întârziere mintală ușoară cu QI - 50-65 dacă este asociată cu o altă deficiență: senzorială, somatică, psihică (de limbaj și comunicare, hiperactivitate, emoțional, conduită); poate fi asimilată gradului mediu de handicap; 2. întârziere mintală cu QI -35-49 fără altă asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap; 3. întârziere mintală severă și profunda (QI sub 35) - poate fi asimilată cu gradul grav
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
de handicap; 3. întârziere mintală severă și profunda (QI sub 35) - poate fi asimilată cu gradul grav de handicap; b) tulburările pervazive de dezvoltare/tulburările de spectru autist: autismul infantil, autismul atipic, sindromul Rhett, altă tulburare de dezintegrare a copilăriei, hiperactivitate asociată cu o întârziere mintală și mișcări stereotipe, sindromul Asperger, alte tulburări invadante ale dezvoltării, tulburări invadante ale dezvoltării fără precizare, în raport cu gradul de afectare a funcționării globale, pot fi încadrate în diferite grade de handicap, astfel: ... Criterii medicale (conform
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
în vederea: - interesării părinților în realizarea unui statut de îngrijire corespunzător al copiilor cu diferite riscuri; - plasamentului acestor copii în instituții adecvate când nu mai există alte soluții; - identificării precoce a copiilor cu semne minore de dezvoltare/dezadaptare (performanțe școlare proaste, hiperactivitate, tulburări de atenție etc.), întrucât ei constituie o populație cu riscuri viitoare mai mari de comunicare, de construire a stimei de sine, cu riscuri comportamentale, depresie, adicție la substanțe, violență; - dezvoltării unor oportunități bazate pe resursele locale care să țintească
ORDIN nr. 374 din 10 aprilie 2006 privind aprobarea Strategiei în domeniul sănătăţii mintale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176861_a_178190]
-
în vederea: - interesării părinților în realizarea unui statut de îngrijire corespunzător al copiilor cu diferite riscuri; - plasamentului acestor copii în instituții adecvate când nu mai există alte soluții; - identificării precoce a copiilor cu semne minore de dezvoltare/dezadaptare (performanțe școlare proaste, hiperactivitate, tulburări de atenție etc.), întrucât ei constituie o populație cu riscuri viitoare mai mari de comunicare, de construire a stimei de sine, cu riscuri comportamentale, depresie, adicție la substanțe, violență; - dezvoltării unor oportunități bazate pe resursele locale care să țintească
STRATEGIE din 10 aprilie 2006 în domeniul sănătăţii mintale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176862_a_178191]
-
a copiilor: stima de sine, disciplina, dezvoltarea sexualității, muzica, bunele maniere, citit, sarcini casnice, jocul etc.; - probleme frecvente de comportament: gelozia între frați, anxietatea de separare, anxietatea de tot ce e străin, crize, folosirea de cuvinte urâte și înjurături, agresivitate, hiperactivitate, lentoare; - provocări obișnuite în procesul de dezvoltare: mersul la toaletă, controlul sfincterelor, somnul, probleme obișnuite legate de somn, crize, suptul degetului, mâncatul unghiilor, encomprezis, enurezis, obiecte de care se atașează copilul, suzeta, bâlbâiala, gesturi ritmice; copil născut prematur, moartea că
GHID METODOLOGIC din 15 martie 2006 de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179047_a_180376]
-
la nivelul cortexului frontal dorso-medial, corelată semnificativ cu disfuncțiile cognitive, având la bază o disfuncție primară a autoreceptorilor de tip D(1). ● Hipofrontalietate secundară, consecință a perturbării balanței DA/GABA, prin intermediul blocadei receptorilor de tip D(2) striatali, cu declanșarea hiperactivității neurotoxice a sistemului glutamat. Studii de neuroimagistică MRI și CT au evidențiat disconectivitatea verticală între circuitele corticale și subcorticale, fiind implicate predominant cortexul prefrontal, nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
lui van Rossum asupra efectului halucinogen produs de agenții dopaminomimetici, Randrup și Munkvad - 1967, susțin ipoteza implicării dopaminei în schizofrenie, validată ulterior prin următoarele argumente: ● substanțele DA agoniste pot induce psihoze paranoide schizoforme; ● neurolepticele inhibă activitatea dopaminergică, producând ameliorarea simptomatologiei; ● hiperactivitatea dopaminergică se manifestă diferențiat - presinaptic (crește sinteza și eliberarea dopaminei) și postsinaptic (hipersensibilizarea cantitativă și calitativă a receptorilor dopaminici sau a altor componente din complexul receptor). b. Ipoteza serotoninergică. Rodnight - 1993, bazat pe proprietățile psihotomimetice ale unor substanțe psihoactive de
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
puternic antagonistă a receptorilor 5-HT(2) - clozapină, olanzapină și risperidonă. c. Ipoteza noradrenergică. La baza acestei ipoteze se situează relațiile de heteroreglare existente între sistemele dopaminic și noradrenergic. În schizofrenie se susține o creștere a activității receptorilor alpha(2)-NA, hiperactivitatea acestora corelându-se cu sindromul de excitație psihomotorie; de asemenea, se raportează, în studii post-mortem, o creștere importantă a numărului acestor receptori. d. Ipoteza GABA-ergică. Implicarea sistemului GABA a fost susținută de Roberts - 1972, bazat pe rolul inhibitor al acestui aminoacid
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
examen clinic, psihiatric, neurologic (motricitatea fină), educațional, psihologic, logopedic. Lipsesc alte cauze: neglijare, carențe educaționale, leziuni neurologice. Tratament: program recuperator, educațional Nu există tratament medicamentos specific. Tratamentul medicamentos este recomandat doar pentru eventualele tulburări comorbide ca sindromul de deficit atențional/hiperactivitate, sau reacții anxioase la eșecul școlar. V. Monitorizarea tratamentului medicamentos: numai pentru tratamentul tulburărilor co-morbide - vezi capitolele respective. VI. Criterii de excludere din tratament: nu este cazul VII. Reluarea tratamentului: nu este cazul TULBURARE SPECIFICĂ DEZVOLTĂRII MOTORII, TULBURĂRI MIXTE DE
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
la nivelul cortexului frontal dorso-medial, corelată semnificativ cu disfuncțiile cognitive, având la bază o disfuncție primară a autoreceptorilor de tip D(1). ● Hipofrontalietate secundară, consecință a perturbării balanței DA/GABA, prin intermediul blocadei receptorilor de tip D(2) striatali, cu declanșarea hiperactivității neurotoxice a sistemului glutamat. Studii de neuroimagistică MRI și CT au evidențiat disconectivitatea verticală între circuitele corticale și subcorticale, fiind implicate predominant cortexul prefrontal, nucleii talamici și cerebelul. Această perturbare a conectării circuitelor cortico-subcorticale a fost definită drept dismetrie cognitivă
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
lui van Rossum asupra efectului halucinogen produs de agenții dopaminomimetici, Randrup și Munkvad - 1967, susțin ipoteza implicării dopaminei în schizofrenie, validată ulterior prin următoarele argumente: ● substanțele DA agoniste pot induce psihoze paranoide schizoforme; ● neurolepticele inhibă activitatea dopaminergică, producând ameliorarea simptomatologiei; ● hiperactivitatea dopaminergică se manifestă diferențiat - presinaptic (crește sinteza și eliberarea dopaminei) și postsinaptic (hipersensibilizarea cantitativă și calitativă a receptorilor dopaminici sau a altor componente din complexul receptor). b. Ipoteza serotoninergică. Rodnight - 1993, bazat pe proprietățile psihotomimetice ale unor substanțe psihoactive de
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
puternic antagonistă a receptorilor 5-HT(2) - clozapină, olanzapină și risperidonă. c. Ipoteza noradrenergică. La baza acestei ipoteze se situează relațiile de heteroreglare existente între sistemele dopaminic și noradrenergic. În schizofrenie se susține o creștere a activității receptorilor alpha(2)-NA, hiperactivitatea acestora corelându-se cu sindromul de excitație psihomotorie; de asemenea, se raportează, în studii post-mortem, o creștere importantă a numărului acestor receptori. d. Ipoteza GABA-ergică. Implicarea sistemului GABA a fost susținută de Roberts - 1972, bazat pe rolul inhibitor al acestui aminoacid
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
examen clinic, psihiatric, neurologic (motricitatea fină), educațional, psihologic, logopedic. Lipsesc alte cauze: neglijare, carențe educaționale, leziuni neurologice. Tratament: program recuperator, educațional Nu există tratament medicamentos specific. Tratamentul medicamentos este recomandat doar pentru eventualele tulburări comorbide ca sindromul de deficit atențional/hiperactivitate, sau reacții anxioase la eșecul școlar. V. Monitorizarea tratamentului medicamentos: numai pentru tratamentul tulburărilor co-morbide - vezi capitolele respective. VI. Criterii de excludere din tratament: nu este cazul VII. Reluarea tratamentului: nu este cazul TULBURARE SPECIFICĂ DEZVOLTĂRII MOTORII, TULBURĂRI MIXTE DE
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghiduri terapeutice psihiatrie pediatrică/prescriere de medicamente 2010" - (Anexa 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
pacienți prezintă o serie de manifestări neuropsihiatrice care se corelează slab cu nivelele calcemiei: astenie, fatigabilitate, apatie, depresie și chiar psihoză. De asemenea, uneori este prezent un sindrom neuromuscular care constă din: deficitul muscular proximal, atrofie musculară, fasciculații ale limbii, hiperactivitatea reflexelor; testarea EMG arată că leziunile sunt de tip neuropatic. 2. HIPERPARATIROIDISMUL PRIMAR ASIMPTOMATIC Introducerea autoanalizoarelor biochimice a schimbat tabloul clinic și istoria naturală a hiperparatiroidismului primar. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici și au o hipercalcemie ușoară care nu progresează spre
ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227715_a_229044]
-
potențiale în apariția unor deficiențe de comunicare, cauzate de: - vârstă; - incapacitatea persoanei îngrijite de a forma relații normale de atașament (atașament excesiv și nediscriminat sau respingerea oricărei persoane); - tulburări de comportament (agresivitate excesivă, conflictualitate, episoade prelungite de pierdere a controlului/hiperactivitate sau încăpățânare excesivă); - probleme emoționale (stimă de sine scăzută, teamă excesivă sau autoblamare, somnambulism); - incapacitate de adaptare la noi medii (spital, centre de îngrijire și asistență, grădiniță, școală, liceu, grup etc.); - dizabilități ale persoanei îngrijite; - lipsa stimulării persoanei în a
PROGRAMUL NAŢIONAL din 4 iunie 2010 (*actualizat*) de pregătire a infirmierelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224457_a_225786]
-
alcool. Sevraj/abstinență alcoolică Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR A. încetarea sau reducerea uzului excesiv și prelungit de alcool; B. două sau mai multe dintre următoarele simptome ce survin în decurs de câteva ore sau zile după criteriul A: 1. hiperactivitate vegetativă; 2. tremur marcat al extremităților; 3. insomnie; 4. grețuri sau vărsături; 5. iluzii sau halucinații vizuale, tactile sau auditive tranzitorii; 6. agitație psihomotorie; 7. anxietate; 8. crize de grand-mal. C. simptomele de la criteriul B) determină scăderea sau deteriorarea semnificativă
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
vulnerabilitatea individuală de a face față unui traumatism; - simptomatologie mixtă și variabilă: a. stare de buimăcire caracterizată printr-o oarecare îngustare a câmpului conștienței și a atenției; b. imposibilitatea de a integra stimuli; c. dezorientare, stupoare disociativă sau agitație cu hiperactivitate (reacția de a fugi); d. simptome neurovegetative de anxietate, de panică: tahicardie, transpirații, valuri de căldură; e. apar la câteva minute după eveniment, dispar după câteva ore, până la 2-3zile; f. poate exista amnezia parțială sau completă a episodului. - persistența simptomelor
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]