2,747 matches
-
activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor se bazează pe receptori de presiune joasă (de întindere), care sunt localizați în atrii și arterele pulmonare și detectează nivelul tensiunii parietale pentru a regla presiunea venoasă și returul venos. Receptorii atriali sunt de tip A
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor se bazează pe receptori de presiune joasă (de întindere), care sunt localizați în atrii și arterele pulmonare și detectează nivelul tensiunii parietale pentru a regla presiunea venoasă și returul venos. Receptorii atriali sunt de tip A
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
4 și îndeosebi 6 ale scoarței premotorii conțin numeroși neuroni vegetativi, a căror stimulare determină reacții simpatice sau parasimpatice. Spre deosebire de excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, care provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adrenosimpatică, stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității digestive pe cale parasimpatică. Reacțiile cardiovasculare periferice nu depind de activitatea musculară, deoarece persistă și după curarizare. Reflexele sinocarotidiene cresc după aplicare de stricnina pe scoarța premotorie și scad considerabil la animalele decorticate. În ceea ce privește reglarea corticală a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Danielopolu (1935) amfotrope, similare cu cele provocate de stimularea structurilor vegetative periferice. Cu această ocazie, s-a constatat că, în timp ce excitarea nucleilor posterolaterali determină fenomene de predominanță simpatică, reprezentate prin tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, stimularea hipotalamusului anterior provoacă bradicardie, hipotensiune, mioză și intensificarea motilității gastrointestinale de natură parasimpatică. Astfel, s-a stabilit prezența centrilor simpatici în hipotalamusul postero-lateral și a nucleilor parasimpatici în hipotalamusul anteromedian. Primii conțin mari cantități de catecolamine și serotonină, iar ultimii sunt bogați în acetilcolină (Vogt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de către plăcile amiloide senile producătoare de degenerescență neurofibrilară. Reacțiile biologice produse de acțiunile muscarinice și nicotinice ale acetilcolinei variază în funcție de organ și specie. La nivelul aparatului cardiovascular, de pildă, acetilcolina produce vasodilatație și scăderea amplitudinii și frecvenței cardiace, însoțite de hipotensiune de scurtă durată. Vasodilatația este mai evidentă în teritoriul cutanat, dar nu lipsește nici din ariile splanhnică, pulmonară, cerebrală, pelvină etc. Acțiunea vasodilatatoare a acetilcolinei este endoteliodependentă. Din 1980 când Furchgott și Zawaski au descoperit EDRF identificat ulterior cu NO
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
măduva spinării. Atât la nivel central, cât și în cazul tractului gastro-intestinal, neurotensina exercită efecte modulatoare asupra neuronilor colinergici și adrenergici. Injectată intraventricular provoacă analgezie, hipotermie și eliberare de hormoni hipofizari. Extranevraxial, neurotensina produce, ca și substanța P, vasodilatație locală, hipotensiune și creștere a permeabilității vasculare. Peptidul vasoactiv intestinal (VIP). Format din 28 de aminoacizi are distribuție centrală și periferică difuză. La nivel cerebro-spinal se găsește în hipotalamus, hipocamp, amigdală și neocortex. Atât la nivel central, cât și în întreg tubul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
integrării și prelucrării aferentelor senzoriale specifice și nespecifice sosite la scoarță, nu numai răspunsuri somatice, ci și vegetative. Excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, de exemplu, provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adreno-simpatică, în timp ce stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității intestinale pe cale parasimpatică. Numeroase alte arii corticale participă la procesele de integrare superioară somato-vegetativă, caracteristice scoarței cerebrale. În ariile 6, 8 și 9 ale cortexului premotor, au fost puse în evidență grupe de celule nervoase vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tonusului vegetativ, se știu puține lucruri. Cauzele tonusului cardiomoderator bulbar și cardioaccelerator medular, ca și ale tonusului gastrointestino-motor bulbar și inhibitor medular nu sunt încă bine cunoscute. În cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului etc. La rândul său, șocul spinal produs de rahianestezia cu cocaină sau de distrugerea măduvei, relevă existența unei stări de tonus a centrilor vasomotori medulari. La vertebratele inferioare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
coronar. Injectarea de substanțe iritante în circulația coronară, ca și obstruarea ei cu sfere de sticlă sau plastic, este urmată de prăbușirea presiunii sanguine. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de reflex Bezold-Jarisch, pare a fi de o deosebită importanță în producerea hipotensiunii din infarctul miocardic. În afara receptorilor din zonele specifice ale atriilor, venelor mari, ventriculilor, aortei și arterelor coronare, există o suprafață receptoare difuz răspândită în întregul miocard, sensibilă la variațiile de distensie a cordului. La nivelul capilarelor juxtaalveolare sunt, de asemenea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu răsunetul corespunzător asupra sensibilității vaselor și volumului sanguin. În general, excesul de Na+ reținând apa, încarcă patul vascular și sensibilizează musculatura netedă vasculară față de principalele amine presoare. Deficitul creat de restricția sodată sau tratamentul cu saluretice predispune, dimpotrivă, la hipotensiune. La rândul său, K+ provoacă bradicardie și vasodilatație atât pe cale directă, cât și indirect prin mecanismul eliberării de acetilcolină. Ionii în general și Na+ în special, deoarece reprezintă 93% din conținutul ionic al plasmei, joacă un rol esențial în menținerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai bună, cu atât forța de contracție va fi mai mare și debitul sistolic mai crescut, cu răsunet corespunzător asupra debitului cardiac și presiunii arteriale. Scăderea forței de contracție a inimii în insuficiența cardiacă, reducând debitul bătaie, va predispune la hipotensiune, paralel cu tulburarea hemodinamicii circulatorii. Creșterea debitului cardiac produs de efort sau tahicardia emotivă predispun, dimpotrivă, la hipertensiune arterială. La rândul său, întoarcerea venoasă, asigurând umplerea diastolică, deține un rol important în producerea variațiilor de debit sistolic și, prin intermediul acestuia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca urmare a reducerii patului vascular general, și un nivel mai scăzut dedesubtul acestuia. Fenomenul invers, de scădere a presiunii sanguine, va apărea în condițiile reducerii rezistenței periferice arteriolare, determinate de diminuarea tonusului simpatic. Concomitent cu tendința la hipertensiune sau hipotensiune, în primul caz se vor produce tulburări ale irigației periferice de tip ischemic, iar în cel de al doilea caz, vasodilatație arteriolo-capilară (fig. 79). Lichidul circulant din arborele vascular este cel de al treilea factor determinant al presiunii arteriale. El
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, datorită fenomenului de hiperpnee de cauză hipoxică și ca urmare a creșterii secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz), observate în hipotensiune. b) Căile aferente, de legătură a zonelor receptoare sino-carotidiană și endocardo-aortică cu centrii vegetativi bulbari, sunt reprezentate de nervii depresori (frenatori), descriși de Hering (1924) și Ludwig-Cyon (1867). Primul, denumit și nervul carotidian, aparține glosofaringianului, iar cel de al doilea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și Ludwig-Cyon (1867). Primul, denumit și nervul carotidian, aparține glosofaringianului, iar cel de al doilea este ram senzitiv al pneumogastricului. În timp ce secționarea chirurgicală a acestora provoacă binecunoscuta hipertensiune neurogenă de defrenare, excitarea electrică a capătului lor central determină bradicardie și hipotensiune arterială. Aceste fapte experimentale, fiind confirmate de înregistrările descărcărilor electrice ale nervilor frenatori din timpul creșterii și scăderii presiunii de perfuzie a sinusului carotidian izolat, demonstrează rolul fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene și căilor aferente respective asupra centrilor vasomotori. Înlocuirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în particular. Excesul de H+ și CO2, dublat de deficitul de O2, activează centrii vasomotori, favorizând apariția undelor de ordinul al 3-lea (vasomotorii) pe curba presională sanguină și, în final, creșterea presiunii arteriale. Hiperventilația pulmonară predispune, din contră, la hipotensiune, ca urmare a scăderii tonusului centrilor vasomotori în lipsa ionilor de hidrogen și CO2 (acapnee). Variațiile de temperatură determină, de asemenea, modificări vasomotorii compensatoare, cu participarea centrilor termoreglatori din hipotalamus. În timp ce scăderea temperaturii ambiante provoacă vasoconstricție prin mecanismul stimulării centrilor termogenetici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
timpul diverselor suprasolicitări (fizice, neuro-psihice, traumatice etc), în vederea contracarării vasoconstricției adreno-simpatice și tendinței la hipertensiune neuro-reflexă. Acumulați în exces, cataboliții acizi pot sustrage, prin vasodilatația arterelor mici și permeabilizarea exagerată a capilarelor, o parte importantă din volumul sanguin, predispunând la hipotensiune și chiar colaps vascular. În cazul bioxidului de carbon, ca principal catabolit acid, acțiunea vasodilatatoare periferică este dublată însă de reacții vasoconstrictoare și hipertensive de origine reflexă, produse prin stimularea medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și centrilor vasomotori din formațiunea reticulată bulbară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai ales, în timpul agresiunilor tisulare fizice sau chimice, reacțiilor alergice etc. Iritația filetelor senzitive provoacă, prin reflexe locale de axon, eliberarea unei substanțe puternic vasodilatatoare de tip histaminic. Acumulată în exces, aceasta poate duce la dereglarea presiunii sanguine, predispunând la hipotensiune și stare de șoc. În condiții normale, intervenția ei este însă limitată la autoreglarea circulației locale și constă în dilatarea ritmică a sfincterului arteriolar precapilar. La rândul său, serotonina - metabolit al triptofanului, provoacă vasoconstricție în teritoriul splanhnic și vasodilatație cutanată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
După cum se va vedea la capitolul de fiziologie renală, un rol important revine secreției de aldosteron, stimulată de către angiotensină. Prin acest dublu mecanism, activitatea sistemului renină-angiotensină participă atât la autoreglarea presiunii sanguine, cât și la realizarea hipertensiunii de cauză renală. Hipotensiunea, scăderea Na+ plasmatic, volumul sanguin și fluxul renal stimulează secreția de renină și formarea de angiotensină, în vederea restabilirii echilibrului tensional și invers. Ischemia renală, produsă de scăderea presiunii arteriale, determină renin-eliberarea, duce la formarea crescută de angiotensină, ale cărei acțiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lichidian renal și modificările cardio-vasculare volemice corespunzătoare, asigură trecerea de la reglarea neuro-umorală rapidă la reglajul hormonal de lungă durată. Factorul natriuretic atrial sau atriopeptinul (AP) eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare, determinând vasodilatație hipotensiune, diureză și natriureză. Prin acest mecanism neuro-hormonal complex, atriopeptinul contribuie la scăderea presiunii sanguine (fig. 86). La rândul său, sistemul renină-angiotensină participă pe căi multiple la integrarea reacțiilor neuroumorale ale autoreglării presiunii sanguine. Diversele reacții simpatico-adrenergice activând secreția reninei de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
altul ale presiunii arteriale sunt compensate prin efecte de sens opus. Fenomene de feedback pozitiv, ce asigură auto-amplificarea unei modificări de presiune arterială, pot să apară în cadrul agravării unor situații patologice, ca, de exemplu, după depășirea posibilităților de contracarare a hipotensiunii din starea de șoc. În cadrul unor fenomene de feedback negativ, variațiile presiunii arteriale și ale fluxului sanguin renal sunt compensate prin variații corespunzătoare ale secreției de renină. Astfel, scăderea presiunii arteriale și a fluxului sanguin renal determină o hipoxie relativă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptoare influențează pe cale neuro-reflexă ventilația pulmonară, începând cu zonele reflexogene - sino-carotidiană și endocardo-aortică - și sfârșind cu suprafețele exteroceptivă cutanată și proprioceptivă musculară. Creșterea presiunii sanguine, de exemplu, la nivelul vaselor mari de la baza inimii, reduce amplitudinea și frecvența respirațiilor, iar hipotensiunea determină reacții ventilatorii inverse. Excitarea receptorilor cutanați și căilor aeriene superioare provoacă, de asemenea, reacții neuro-reflexe respiratorii, predominant inhibitoare, înseși impulsurile aferente plecate de la nivelul receptorilor de întindere (fusuri neuro-musculare și corpusculi tendinoși Golgi) ai mușchilor inspiratori și expiratori pot
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în insuficiența cardiacă congestivă. Prin acțiunea vasoconstrictoare, aldosteronoeliberatoare și stimulatoare a sistemului adreno-simpatic, sistemul renină-angiotensină determină creșterea rezistenței periferice și a volemiei, generând astfel hipertensiunea arterială. Creșterea presiunii arteriale poate să apară fie ca reacție compensatoare tranzitorie în caz de hipotensiune, hipovolemie sau ischemie renală, fie ca fenomen permanent întreținut de alterarea morfo-funcțională a parenchimului renal și a arborelui vascular. În afară de implicațiile prin efecte vasoconstrictoare în diferitele sindroame hipertensive, sistemul renină-angiotensină participă și prin perturbarea secreției normale de aldosteron. Activitatea reninei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibarea adenilatciclazei membranare. În comparație cu modificările metabolismului lipidic, cele ale glucidelor sunt mai puțin importante. De menționat doar hiperglicemia tranzitorie produsă prin acțiunea directă, glicogenolitică, a PGE1 la nivelul celulei hepatice și stimularea reflexă a eliberării de catecolamine, ca urmare a hipotensiunii induse de prostaglandina respectivă. Asupra creșterii celulare, prostaglandinele acționează prin intermediul cAMP și ADN, cu participarea ionilor de calciu. PGE1, de exemplu, crește încorporarea de baze purinice și pirimidinice în nucleotide, determinând proliferarea timocitelor. La rândul său, stimularea sintezei de ADN
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]