1,762 matches
-
Imperiul Mongol între cei patru fii ai săi. Giuci, cel mai în vârstă murise în momentul decesului părintelui sau, iar cele mai vestice posesiuni mongole și Rusia sudică au fost împărțite între fiii lui: Bătu (Hoarda Albastră (estică)) și Orda (Hoarda Albă (vestică)). Bătu a reușit să preia controlul asupra moștenirii teritoriale a lui Orda și a cucerit litoralul nordic al Mării Negre, incluzând în forță să armata popoarele turcice autohtone. La sfârșitul anilor 1230 și începutul anilor 1240, Bătu a condus
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
a-și cere drepturile la moștenire. Armatele mongole nu au mai ajuns niciodată atât de departe în vest. În 1242, Bătu și-a stabilit capitala la Sarai, pe malul cursului inferior al fluviului Volga. La scurt timp după acest moment, Hoarda Albastră s-a împărțit, fratele mai tanar al lui Bătu, Șaiban, a înființat propria hoarda la vest de Munții Ural, de-a lungul râurilor Obi și Irtîș. Populația Hoardei de Aur era un amestec de populații vorbitoare de dialecte turcești
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
departe în vest. În 1242, Bătu și-a stabilit capitala la Sarai, pe malul cursului inferior al fluviului Volga. La scurt timp după acest moment, Hoarda Albastră s-a împărțit, fratele mai tanar al lui Bătu, Șaiban, a înființat propria hoarda la vest de Munții Ural, de-a lungul râurilor Obi și Irtîș. Populația Hoardei de Aur era un amestec de populații vorbitoare de dialecte turcești și mongoli, dar și populații subjugate, de tip slav, iranic și fino-ugric. O parte însemnată
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
cursului inferior al fluviului Volga. La scurt timp după acest moment, Hoarda Albastră s-a împărțit, fratele mai tanar al lui Bătu, Șaiban, a înființat propria hoarda la vest de Munții Ural, de-a lungul râurilor Obi și Irtîș. Populația Hoardei de Aur era un amestec de populații vorbitoare de dialecte turcești și mongoli, dar și populații subjugate, de tip slav, iranic și fino-ugric. O parte însemnată din populația mongola s-a turcizat repede, pierzându-și identitatea etnolingvistica mongola. Numai aristocrația
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
și mongoli, dar și populații subjugate, de tip slav, iranic și fino-ugric. O parte însemnată din populația mongola s-a turcizat repede, pierzându-și identitatea etnolingvistica mongola. Numai aristocrația militară și-a păstrat tradițiile mongole și limba. Stăpânul suprem al Hoardei era hanul, ales de kurultai (sau "kuriltai"), dintre urmașii lui Bătu Han. Prim-ministrul era tot de etnie mongola, fiind numit "prințul prinților", ori "beqler-beq" (sau begler beg). Miniștrii săi erau vizirii. Guvernatorii locali, baskakii, erau responsabili pentru strângerea dărilor
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
Prim-ministrul era tot de etnie mongola, fiind numit "prințul prinților", ori "beqler-beq" (sau begler beg). Miniștrii săi erau vizirii. Guvernatorii locali, baskakii, erau responsabili pentru strângerea dărilor și păstrarea ordinii. Nu se făcea deosebire între administrațiile civilă și militară. Hoarda s-a transformat treptat dintr-o societate nomada într-una sedentara, Saraiul devenind una dintre cele mai prospere și mai puternic populate metropole ale epocii. La începutul secolului al XIV-lea, capitala a fost mutată la Sarai Berke, care a
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
mari orașe ale lumii medievale, cu peste 600.000 de locuitori. În ciuda încercărilor rusești de prozelitism creștin, mongolii au rămas la tradițiile lor animiste până când Uzbek Han (Üzbek sau Özbek) (1312-1341) a decis impunerea Islamulului că religie de stat a Hoardei. Mai mulți cnezi ruși, între care Mihail al Cernigovului și Mihail al Tverului, au fost martirizați pentru refuzul de a se închină la idoli, dar în general hanii erau toleranți cu creștinii și până la urmă au scutit Biserică Ortodoxă Rusă
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
cnezi ruși, între care Mihail al Cernigovului și Mihail al Tverului, au fost martirizați pentru refuzul de a se închină la idoli, dar în general hanii erau toleranți cu creștinii și până la urmă au scutit Biserică Ortodoxă Rusă de impozite. Hoarda percepea dârî de la supușii săi - rușii, armenii, gruzinii și grecii din Crimeea. Teritoriile creștine erau considerate teritorii periferice de interes scăzut, cel putin atâta timp cât plăteau tributul. Aceste state vasale nu au fost niciodată încorporate în Hoarda, prinții ruși obținând chiar
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
Ortodoxă Rusă de impozite. Hoarda percepea dârî de la supușii săi - rușii, armenii, gruzinii și grecii din Crimeea. Teritoriile creștine erau considerate teritorii periferice de interes scăzut, cel putin atâta timp cât plăteau tributul. Aceste state vasale nu au fost niciodată încorporate în Hoarda, prinții ruși obținând chiar privilegiul de a strânge tributul în numele suzeranilor tătari. Pentru a menține controlul asupra Rusiei, liderii militari ai Hoardei întreprindeau în cnezatele rusești raiduri de pedeapsă periodice (de exemplu în 1252, 1293 și 1382). Lev Gumilev a
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
periferice de interes scăzut, cel putin atâta timp cât plăteau tributul. Aceste state vasale nu au fost niciodată încorporate în Hoarda, prinții ruși obținând chiar privilegiul de a strânge tributul în numele suzeranilor tătari. Pentru a menține controlul asupra Rusiei, liderii militari ai Hoardei întreprindeau în cnezatele rusești raiduri de pedeapsă periodice (de exemplu în 1252, 1293 și 1382). Lev Gumilev a fost promotorul unui punct de vedere conform căruia Hoarda și principatele rusești au ajuns în cele din urmă să încheie o alianță
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
tributul în numele suzeranilor tătari. Pentru a menține controlul asupra Rusiei, liderii militari ai Hoardei întreprindeau în cnezatele rusești raiduri de pedeapsă periodice (de exemplu în 1252, 1293 și 1382). Lev Gumilev a fost promotorul unui punct de vedere conform căruia Hoarda și principatele rusești au ajuns în cele din urmă să încheie o alianță militară împotriva Cavalerilor teutoni și împotriva lituanienilor păgâni. Istoriografii care susțin această interpretare menționează că la curtea hanilor puteau fi întâlniți adesea nobili ruși, de Feodor cel
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
fi întâlniți adesea nobili ruși, de Feodor cel Negru din Iaroslavl, care și-a stabilit sediul lângă Sarai, si Alexandr Nevski, cneazul Novgorodului, frate de cruce cu succesorul lui Bătu că han, Sartak. Deși Novgorodul nu a recunoscut niciodată suzeranitatea Hoardei de Aur, un corp de oaste mongol i-a sprijinit pe novgoredeni în bătălia de pe gheață. Negustorii Saraiului întrețineau un negoț foarte profitabil cu cei genovezi din coloniile de la țărmul Mării Negre, Soldaia, Caffa și Azak. Mamelucii Egiptului (de origine cumana
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
Egiptului (de origine cumana, adică kîpceacă) erau aliații și cei mai de încredere parteneri în schimburile comerciale din Mediterana. După moartea lui Bătu în 1255, prosperitatea imperiului a mai durat aproape un secol, până la asasinarea lui Geanibek (Djanibek) în 1357. Hoarda Albă și Hoarda Albastră au fost unite într-un singur stat de fratele lui Bătu, Berke. La sfârșitul secolului al XIII-lea, puterea a fost uzurpata de Nogai, un nobil care nu se trăgea din spița lui Bătu. În timpul domniei
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
cumana, adică kîpceacă) erau aliații și cei mai de încredere parteneri în schimburile comerciale din Mediterana. După moartea lui Bătu în 1255, prosperitatea imperiului a mai durat aproape un secol, până la asasinarea lui Geanibek (Djanibek) în 1357. Hoarda Albă și Hoarda Albastră au fost unite într-un singur stat de fratele lui Bătu, Berke. La sfârșitul secolului al XIII-lea, puterea a fost uzurpata de Nogai, un nobil care nu se trăgea din spița lui Bătu. În timpul domniei lui Uzbek (sau
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
Berke. La sfârșitul secolului al XIII-lea, puterea a fost uzurpata de Nogai, un nobil care nu se trăgea din spița lui Bătu. În timpul domniei lui Uzbek (sau Üzbek, Özbek) (1312-1341), armata imperiului avea peste 300.000 de luptători. Politica Hoardei privind cnezatele rusești urmărea ținerea Rusiei divizată și slabă. În secolul al XIV-lea, întărirea Lituaniei în Europa de Nord-Est a dus la apariția unui concurent important la controlul asupra Rusiei. Din acest motiv Uzbek a început să sprijine Cnezatul
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
I Kalita a primit din partea hanilor titlul de Mare cneaz și dreptul de a percepe tributul datorat suzeranului de alte cnezate. Moartea Neagră (epidemia de ciumă) din 1348-1349 a fost un factor de maximă importanță care a contribuit la decăderea Hoardei de Aur. După asasinarea lui Geanibek, Hoarda a trecut printr-un război civil care a durat decenii. În penultimul deceniu al secolului al XIV-lea, mai multe state - Horezm, Astrahan și Cnezatul Moscovei - au încercat să scape de dominația tătara
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
de Mare cneaz și dreptul de a percepe tributul datorat suzeranului de alte cnezate. Moartea Neagră (epidemia de ciumă) din 1348-1349 a fost un factor de maximă importanță care a contribuit la decăderea Hoardei de Aur. După asasinarea lui Geanibek, Hoarda a trecut printr-un război civil care a durat decenii. În penultimul deceniu al secolului al XIV-lea, mai multe state - Horezm, Astrahan și Cnezatul Moscovei - au încercat să scape de dominația tătara. În același timp, ținuturile de la cursul inferior
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
mai multe state - Horezm, Astrahan și Cnezatul Moscovei - au încercat să scape de dominația tătara. În același timp, ținuturile de la cursul inferior al Niprului au fost anexate de Marele Ducat al Lituaniei și de Regatul Poloniei. Generalul tătar Mamai, stăpânul Hoardei Albastre, însă fără să fi avut învestitură că han, a încercat să reimpună autoritatea Hoardei asupra Rusiei. Oastea lui Mamai a fost învinsă de Alexandr Donskoi în bătălia de la Kulikovo, aceasta fiind a doua înfrângere consecutivă suferită de tătari în
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
În același timp, ținuturile de la cursul inferior al Niprului au fost anexate de Marele Ducat al Lituaniei și de Regatul Poloniei. Generalul tătar Mamai, stăpânul Hoardei Albastre, însă fără să fi avut învestitură că han, a încercat să reimpună autoritatea Hoardei asupra Rusiei. Oastea lui Mamai a fost învinsă de Alexandr Donskoi în bătălia de la Kulikovo, aceasta fiind a doua înfrângere consecutivă suferită de tătari în bătălii cu rușii. După ce Mamai a pierdut puterea în 1378, Tohtamîș, un urmaș al lui
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
a fost învinsă de Alexandr Donskoi în bătălia de la Kulikovo, aceasta fiind a doua înfrângere consecutivă suferită de tătari în bătălii cu rușii. După ce Mamai a pierdut puterea în 1378, Tohtamîș, un urmaș al lui Orda Han și han al Hoardei Albe, a invadat și anexat Hoarda Albastră, restabilind pentru o perioadă scurtă puterea regională a Hoardei de Aur. Tohtamîș a atacat și jefuit Moscova în 1382 că pedeapsa pentru nesupunere. Timur Lenk a dat o lovitură mortală Hoardei în 1395
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
în bătălia de la Kulikovo, aceasta fiind a doua înfrângere consecutivă suferită de tătari în bătălii cu rușii. După ce Mamai a pierdut puterea în 1378, Tohtamîș, un urmaș al lui Orda Han și han al Hoardei Albe, a invadat și anexat Hoarda Albastră, restabilind pentru o perioadă scurtă puterea regională a Hoardei de Aur. Tohtamîș a atacat și jefuit Moscova în 1382 că pedeapsa pentru nesupunere. Timur Lenk a dat o lovitură mortală Hoardei în 1395, anihilându-i forță militară, distrugându-i
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
suferită de tătari în bătălii cu rușii. După ce Mamai a pierdut puterea în 1378, Tohtamîș, un urmaș al lui Orda Han și han al Hoardei Albe, a invadat și anexat Hoarda Albastră, restabilind pentru o perioadă scurtă puterea regională a Hoardei de Aur. Tohtamîș a atacat și jefuit Moscova în 1382 că pedeapsa pentru nesupunere. Timur Lenk a dat o lovitură mortală Hoardei în 1395, anihilându-i forță militară, distrugându-i capitala, jefuindu-i orașele comerciale din Crimeea și deportând meseriașii
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
han al Hoardei Albe, a invadat și anexat Hoarda Albastră, restabilind pentru o perioadă scurtă puterea regională a Hoardei de Aur. Tohtamîș a atacat și jefuit Moscova în 1382 că pedeapsa pentru nesupunere. Timur Lenk a dat o lovitură mortală Hoardei în 1395, anihilându-i forță militară, distrugându-i capitala, jefuindu-i orașele comerciale din Crimeea și deportând meseriașii luați prizonieri în propria capitala, Samarkand. În primele decenii ale secolului al XV-lea, puterea a fost preluată de Edigu, un vizir
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
luați prizonieri în propria capitala, Samarkand. În primele decenii ale secolului al XV-lea, puterea a fost preluată de Edigu, un vizir care l-a învins pe marele duce al Lituaniei, Vitold, în bătălia de pe râul Vorskla și a proclamat Hoarda Nogai ca fiind posesia să. În anii 1440, Hoarda a fost răvășita de un nou război civil. De această dată, hoarda s-a scindat în șapte hanate: Hanatul Siberiei, Hanatul Qasim, Hanatul Kazanului, Hanatul Astrahanului, Hanatul Kazah, Hanatul Uzbek și
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
ale secolului al XV-lea, puterea a fost preluată de Edigu, un vizir care l-a învins pe marele duce al Lituaniei, Vitold, în bătălia de pe râul Vorskla și a proclamat Hoarda Nogai ca fiind posesia să. În anii 1440, Hoarda a fost răvășita de un nou război civil. De această dată, hoarda s-a scindat în șapte hanate: Hanatul Siberiei, Hanatul Qasim, Hanatul Kazanului, Hanatul Astrahanului, Hanatul Kazah, Hanatul Uzbek și Hanatul Crimeii. Niciunul dintre aceste hanate nu era mai
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]