1,662 matches
-
intenționați să ne trimiteți pe Biru-2, planeta înțesată de larșnici?”. „Ba da. Acolo e baza principală a larșnicilor, sediul rețelei de trafic și tripouri, locul unde își desfac marfa proxeneții și se tipăresc banii falși. Locul distileriilor de flnnx, bîrlogul hoardelor de pirați”. „Dacă vrei cu adevărat aventură, asta a așa ceva sună!”, se strîmbă Oțel. „Nu veți arde gazul de pomană”, fu de acord Colonelul. „Dacă aș fi mai tînăr și aș avea mai puține proteze, ăsta ar fi genul de
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
al Moscovei Vasilie al II-lea Vasilievici cel Întunecat. În decursul domniei lui Ivan al III-lea au avut loc însemnate anexări de teritorii în jurul Moscovei și transofrmarea acestui oraș în centrul cnezatului rus. A fost obținută eliberarea cnezatului de hoarda tătărească, a fost adoptat un set de legi și un șir de reforme care au pus bazele proprietății boierimii. [5]Sofia Paleolog, era a doua soție a lui Ivan al III-lea cel Mare, descendenta ultimilor împărați bizantini; nu vedea
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
zone protejate din punct de vedere natural sau greu accesibile (în văi, între dealuri, pe malul unui râu sau în apropierea pădurilor). Mai mult, majoritatea erau fortificate, iar toate aceste aspecte au făcut practic imposibilă cucerirea acestor mici cetăți de către hoardele de barbari, care erau în goană. Pământul obștii sătești este desemnat cu termenul de „moșie” care derivă de la cuvântul geto-dac „moș”, prin care era desemnat lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
toamna, iar, îndată, Frunza țării-i scuturată Și de toți, pe jos, călcată. Cât timp ai fost frumoasă fată, Te-a violat clica ingrată, Dar iubită, răsfățată, Nu ai fost tu... niciodată! Mamă n-ai avut, nici tată, Doar o hoardă desfrânată, Biata frunză deflorată! Referință Bibliografică: Țara mea e ca o frunză / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŢARA MEA E CA O FRUNZĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340801_a_342130]
-
se fi descoperit întunericul iar zi, nu a fost niciodată zi înainte de a striga eu Cerului să se despartă în atingeri. luați seama, luați seama, doar eu am fost înainte de firea existentenței, doar eu am tăcut și am strigat în hoardele liniștii care va e vouă vlăstar de incest, și tot eu, strigătul, tril al tăcerii, pot întoarce lumea din adaosul ploii, întunecat. gândul, spectator mut, nevăzut interlocutor, îi șoptește din dosul urechii: taci, strigăt, taci urlet, taci vânt. pe prispa
STRIGAT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341396_a_342725]
-
am aer, mă sufoc Și mor cu Țara care moare. Și-o altă țară, ca-ntr-un doc Un vas-fantomă-ntre vapoare, Nu poți să pui ca pe-un chiștoc În scrumiera de țigare Și nici un nem ce îl batjoc Noi hoarde vechi și migratoare, Nu-i lebădă într-un cocioc De mlaștini, pradă pentru fiare... Referință Bibliografică: Nu mai avem / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 807, Anul III, 17 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon
NU MAI AVEM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342194_a_343523]
-
parte, deci toate își apără cu ghearele și cu dinții viața din propriul corp prin uluitorul instinct de conservare, precum și viața urmașilor pe care i-au zămislit prin la fel de uluitorul instinct de perpetuare a speciei. Firește că în familie, ceată, hoardă sau stol, devin dominanți acei indivizi ale căror ambiții hegemonice se bizuie pe însușiri ce-i fac fie respectați din teamă (în majoritatea zdrobitoare a cazurilor), fie din iubire (cel mai adesea într-o familie). Dar numai omul a fost
TOŢI OAMENII TRĂIESC, DAR NUMAI UNII DINTRE EI EXISTĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342203_a_343532]
-
Toate Articolele Autorului Iarnă atipică Peste zidurile îniernate ale orașului stă ghemuit întunericul, iar fruntea sfârtecată a cerului bântuie-n nori de cenușă. Ninge fără noimă peste catapetesmele lumii, iar copacii gem bolnav printre umbre în timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele sale albite de ură. Trec zgribulite ciori printre popoare de cristale-nghețate și-n orgia bolnavă plopii fac mătănii gângăvind rugi fără număr spre cerul buimac. Ninge ca dintru-nceputuri acoperind orașul fumegând melancolic. În odaia mea înnoptată lumina se
IARNĂ ATIPICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341931_a_343260]
-
Canal. Generozitate, aroganta sau o viziune a la long? După Machiavelli acțiunile rele, brutale să fac brusc (că Stalin), pe când cele bune, lent (că UE). Pe de altă parte teamă atavica că revine din când în când, Biciul lui Dumnezeu, Hoardă de Aur, Imperiul răului de la Răsărit e ușor de ințeles. Plecând de la aceste considerente să urmărim câteva momente ale coabitării cu estul și vestul, și lupta creștinilor occidentali și ortodoxo-comunisti de salvarea lumi. Care globalizare e benefică, care nu, și
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]
-
ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea cuprinde
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce s-avânta tot înainte. Zăgaz de săbii ne-nfricate, de roșiori, de șarjă dornici, Mânați în a vâltoarei lupte de căpitani, ca Roșca, Donici. Bătrâne Donici! Slavă ție! Ce brav ai înfruntat dușmanul, Întocmai ca în pilda veche, stejaru-nfruntă
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
învârți în jurul propriei axe, degeaba. Îi invidiez cu furie pe oamenii din jurul meu care se trezesc senin la 6 dimineața. Eu nu pot. Idealul meu în viață e leneșul din pădurea amazoniană, pe care care l-am deranjat cu restul hoardei de turiști în timp ce îmbrățișa un copac. Să îmbrățișezi toată viața un copac, iată visul. Credeam, deci, că am o problemă cu timpul, dar am aflat că am mai multe probleme. Se pare că mecanismul e următorul: ai multă spre foarte
Eu procrastinez. Tu...? () [Corola-blog/BlogPost/337731_a_339060]
-
mit al valorii conferite de certificatul de naștere. Învinovățit direct sau voalat, românul a fost una dintre cauzele pentru care britanicii au votat Brexit. De câțiva ani, românul tot amenință stilul de viață britanic. Tabloidele scriu din 2007 încoace de hoardele de români care au invadat Marea Britanie, ca să le fure titularilor de drept slujbele, casele și ajutoarele sociale. Înlocuiți românul cu bulgarul, cu polonezul, cu străinul, în general. Amenințarea cu străinul a fost otrava picurată în urechile britanicilor, zi de zi
Lor li s-a urât cu binele, cum nouă ni s-a urât cu răul () [Corola-blog/BlogPost/337843_a_339172]
-
care au stricat o țară altfel perfectă. (În urmă cu câțiva ani, când lucram la ziarul Gândul, inițiam o campanie numită DailyFail, în care încercam să demonstrăm, cu argumente, cifre și date concrete, că toată campania din tabloidele britanice cu hoardele de români care închiriază avioane ca să invadeze Insula este o invenție de la un cap la altul; ea venea după „Why don’t you come over”, o altă campanie prin care încercam să restabilim adevărul despre români, după ce The Guardian, ziar
Lor li s-a urât cu binele, cum nouă ni s-a urât cu răul () [Corola-blog/BlogPost/337843_a_339172]
-
Drumul până la Capătul lumii începe din fotoliu. Nu uita să îți iei și popcorn pentru călătorie! Filmul „Jane: Lupta pentru supraviețuire” are premiera în acest final de săptămână. În vestul sălbatic o femeie trebuie să-și apere ferma de o hoardă de nelegiuiți. Un western cu protagonist feminin. Și cu multe împușcături și cu foarte multe povești emoționante despre familie, curaj și amor. Filmul despre Jane și arma din dotare este o ocazie numai bună pentru Natalie Portman să facă măcel
Despre religie, cowgirls, oi și bani în weekend la cinema [Corola-blog/BlogPost/100275_a_101567]
-
cărui rol este decisiv în încercarea lui Alice de a schimba soarta Țării Minunilor. „Warcraft. Începutul” (Warcraft), ecranizare inspirată din celebra serie de jocuri cu același nume, ajunge la Grand Cinema & More începând cu 10 iunie. Filmul urmărește înfruntarea dintre Hoarda de orci, condusă de Orgrim, și Alianța oamenilor, într-o poveste despre onoare și sacrificiu, capabilă să schimbe definitiv Azeroth. După 20 de ani de la filmul original, Roland Emmerich revine, din 24 iunie, cu „Ziua Independenței: Renașterea” (Independence Day: Resurgence
Adevărata experiență a sunetului se trăiește la Grand Cinema & More [Corola-blog/BlogPost/100625_a_101917]
-
Se-aud vocile străbune Plânge iedera-n ruine Căutând din nou dreptate. Răvășită-i astăzi țara De orgolii și de ură De prin colțuri - sare zgură Și ne-aduce iar ocara. Ei au reușit s-oprească Doar cu piepturi dezgolite Hoardele turcești, pripite Spre Apus să năvălească. Astăzi noi privim cu teamă Înspre cei care se luptă Între ei și se înfruptă Fără ca să deie seamă. De s-ar ridica străbunii Și-ar vedea cum se dărâmă Tot ce s-a
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
acestuia. Etimologic, s-a emis ipoteza că numele Gilău ar fi un derivat de la Gelu. Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea, voievodul Gelu ar fi murit la confluența pârâului Căpuș cu Someșul Mic, în timp ce se retrăgea din fața hoardelor maghiare spre cetatea sa de la Dăbâca (ad castrum suum). După ce fiecare dintre noi am depus la monument câte o „floare a gândului bun”, am plecat mai departe spre ținta propusă. Pe tot traseul spre Ciucea, prof. Vasile Sfârlea, un bun
O VIZITĂ LA MUZEUL „OCTAVIAN GOGA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344325_a_345654]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AZUR SIDEFAT Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului amintiri, hoarde barbare, ce dați năvală peste mine, lăsați-mă-n metaforice-adâncuri, peste iluzii ucise de frunzele toamnei, lăsați-mă pe șold de viori, printre lebede line și flori crinoline să-i schimb iubitei culoarea părului și-a ochilor, să-i modelez
AZUR SIDEFAT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343836_a_345165]
-
l-au lichidat. I-a mai strâns el, Decebal, dar degeaba. S-au simțit în largul lor abia după ce i-au părăsit romanii. Atunci au rămas în „naturelul” lor mai bine de o mie de ani, chiar călcați de atâtea hoarde străine. Ei, în obștile lor răzlețite, cu horele... cu doinele, cu obiceiurile și tradițiile lor, cu portul lor, dar mai ales cu...limba lor. Dacă i-ai fi întrebat: de când vorbiți voi limba asta, mă? S-ar fi uitat lung
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
-i necurata, Doar praf în ochi să nu putem vedea Cum patria sub ochi ne e furată, Dar, astăzi, înapoi ne-o vom lua! Eroii nu cunosc cuvântul moarte, Căci faptele lor urcă-n veșnicii, Nu tremuram de frica unor hoarde Ce-au locuri pregătite-n pușcării. Nu ne mai temem de nimic, vreodată, Ne-ați antrenat în chin un sfert de veac, Din asupriți, am devenit armata. Asupritori, vă vom veni de hac! Referință Bibliografica: Jalba poporului / Emilia Amăriei : Confluente
JALBA POPORULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344182_a_345511]
-
regelui Decebal în anul 106, în urma confruntării cu armata romană, până astăzi. Aceste patologii s-au format și s-au dezvoltat pe parcursul primului mileniu, când populația dacă, trăitoare în sătulețe ce se întindeau pe teritoriului vechii Dacii fugea îngrozită din fața hoardelor năvălitoare salvându-se în întunericul codrilor. Și s-au întărit pe parcursul celui de al doilea mileniu... Plecând de la datele istoriei, ale realității și ale vieții de zi cu zi din spațiul românesc, observând că noi, românii, ne mâncăm valorile, că
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
sătucele lor risipite pe teritoriul fostei Dacii, de la Nistru până în sudul Boemiei, atât cât se întindea regatul lui Decebal. Și pentru că dacii nu s-au mai unit după plecare aureliană din Dacia, iar popoarele migratoare, care erau de fapt niște hoarde dezlânate ce se împingeau unele pe altele, i-au găsit atomizați, risipiți, incapabili și să se adune și să formeze o armată care să-i alunge pe invadatori, protoromânii ca să-și salveze pielea s-au ascuns în păduri, de unde ieșeau
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
nu se lasă și se întrec în scenarii ce dau coșmaruri bieților oameni cu mintea slabă. Până una-alta, constat că este reluată plata haraciului (câteva miliarde bune de euro anual) la Înalta Poartă pentru a nu mai da drumul hoardelor de migranți, care vor să vadă cu ochii lor bogata Europă. În civilizație. Nu mai simplă ar fi rezolvarea războaielor în zonele de conflict ? N-ar fi mai simplu să trecem pe motorul cu apă, inventat simultan cu cel pe
TABLETA DE WEEKEND (139): MIGRANŢII ŞI ALTE CELE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377520_a_378849]
-
supuși ai hanului mongol, în fruntea lor aflându-se chiar prințul Tolui, fiul cel mai iubit al hanului mongol Kublai. Tânărul prinț plecase în afara taberei marelui han, care în acel anotimp se afla în acele ținuturi în apropiere de hotarul Hoardei de Aur, fiind acela locul său preferat de vânătoare. Prințul Tolui pusese la cale un plan tainic de a cărui îndeplinire depindea viața și fericirea sa. Alesese puțini oșteni care să-l însoțească în călătoria spre muntele misterios, pentru nu
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]