701 matches
-
ajutorul căpătat. Oamenii se ajutau singuri alături de toți membrii familiei, inclusiv copii care-și duceau la îndeplinire cu conștiinciozitate munca familială care le revenea. Totodată ajuta vecinul sau prietenul, chiar și dușmanul, dacă aceștia erau loviți de năpastă. Până și holdele mănoaselor câmpuri, fără potecile limită de proprietate, erau ajutate de Domnul Dumnezeul lor, poate și prin perdelele apărătore de vitregii pe care le plantau și întrețineau în comun. Asocierea tuturor gospodarilor agricoli astfel că unul cumpăra tractorul și celălalt plugul
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
kolavresθe. - Di formă kadale goză, te-l să sar merrăθe! paranzarawa, śawaśïndos te law othardan o ćoplitorisqe jakha, ’θar kodă cigni apsi ke thavdelas ’pral-i ćham dowrus merre bićholde kïzajisqi. - Di formă kadale kïzajis ka’ te na maj rol, sar manθe! dawa trat angal-o ćoplitori barimanqo. - Te na maj rol! phenawa pàle xojinença. O ćoplitori ać
DIMAKOS FORMA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372396_a_373725]
-
matale că așa se întâmpla și îi uram din toată inima, pentru că oamenii d-aia ne primeau, să-i colindăm, și aveau mare încredere în urarea noastră iar noi le ziceam: Vă urăm cum se cuvine / Pentru anul care vine / Holde mari / Cu bobul des / Și pe creste / Și pe șes! Am vorbit și despre boii, care trăgeau plugul de fier: MV.: Erau aleși boii cei mai frumoși, dar și cei mai Fig. nr.3. Buhaiul desenat de bătrân rezistenți. La
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și postură de „șef peste „cele ale gurii !”) să te cheme și să-ți mai dea un coltuc (felie) „c-atât s-a ajuns, poate mâine va rămâne mai multă, tovarășe profesor!”. Descărcam căruța cu „aurul copt în cuptor al holdelor patriei” alături de bătrânii care n-aveau somn sau îi trimiseseră odraslele (ditamai părinții la rândul lor!) la o oră sau două după miezul nopții, unii uitând, cum se zice „și de mamă și de tată”, alții de nevoie sau pur
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
domol. Dar sper să se pună pe treabă. Are sub 100 hectare. După câte am înțeles cam aceasta este puterea drăcoveniei. - Să-ți spun un secret. Puterea este cu mult mai mare, mai ales aceea a dispozitivului de montat în holdă. Dar nu vreau ca moșierii politici să ajungă la ele. Vor avea recolte de speriat și vecinii de tarla al domnului Tudor. Poți să-i sfătuiești să supravegheze mai des culturile. Ar putea avea surprize. Spune-mi acum numele fratelui
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
fie această clipă! Noaptea de după curcubeie, s-ar fi putut numi orele ce au urmat. Sau oricum altcumva fiindcă nuanțele acestui timp erau unele diverse. Câte ar fi avut cele două surori de povestit, câte se cereau spuse, dar ce holde aurii apăruseră de după munți, și ce secerători le numărau boabele! Taniei îi era teamă că păsări de pradă vor veni să-i răpească visul. Ar fi vrut să pună stavilă și apelor, să nu se reverse prea mult peste dinastia
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
Iar vara arunca deasupra ei Puzderie de scântei. Tu... mă ascundeai în privirea ta... Era atâta iubire în noapte Că nu ne puteam controla. Era atâta pace, că aerul Nu încerca să sufle o șoaptă, Stelele, nici măcar, nu clipeau Pe holda cerului coaptă. Boarea bolții nu-nsăila nici un nor Toate ședeau la locul lor Doar inima ta se auzea Bătând apăsat în inima mea. Referință Bibliografică: MOMENT PUR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie
MOMENT PUR de LIA RUSE în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347781_a_349110]
-
găini pe lângă grădina de legume care asigură variația alimentară. Rezultă că pământul agricol nu are nici o valoare. Nu ca pădurile care dau pro hectar mult mai mult lemn direct valorificabil ca materie primă. Chiar așa să fie oare? Mănoasele noastre holde nu pot hrănii nici măcar țăranii car îl lucrează? Sigur că da. CAP-urile vechiului regim au dovedit-o. D-aia au dat faliment lamentabil. Pe vremea împușcatului tot pământul țării era al tuturor. Al întregului popor. Pământul era gestionat de
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
se pricepe la durerile secolului și de aceea scrie descântece, precum: Soare, soare, sfinte soare,/ Fii iar aur pe răzoare./ Fii iar bun și generos/ Și nu arde pân’ la os./ Dă-ne raze aurii/ Pavăză pentru copii./ Dă-ne holde pe ogor,/ Dă-ne pâine în cuptor! Elisabeta Iosifdescrie pictural imagini adolescentine și oglinzi de grații feminine: “Caligrafiez iubirea cu litere de miere”... „Toamna pictează dealul, aprinzând focul anotimpului”... Ne regăsim în cuvânt, ca într-o scoică - / Mereu căutând perla
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
culege și țăranul de pe scumpul său „pământ strămoșesc” Dar nu va avea bani nici pentru motorina tractorului dacă nu vinde grosul recoltei. Nu am fi știut toate acestea dacă Comisia Senatorială Nana nu „critica” sever tocmai comasarea parcelelor într-o holdă. Halal de asemenea politicieni. Într-o asociere proprietatea rămâne proprietate dar producția de sute de ori mai mare ca aceea obținută de proprietar prin muncă de unul singur se împarte la toți asociații deoarece ce-i al meu nu-i
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
culege și țăranul de pe scumpul său „pământ strămoșesc” Dar nu va avea bani nici pentru motorina tractorului dacă nu vinde grosul recoltei. Nu am fi știut toate acestea dacă Comisia Senatorială Nana nu „critica” sever tocmai comasarea parcelelor într-o holdă. Halal de asemenea politicieni. Într-o asociere proprietatea rămâne proprietate dar producția de sute de ori mai mare ca aceea obținută de proprietar prin muncă de unul singur se împarte la toți asociații deoarece ce-i al meu nu-i
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
Parcă au înebunit de-atât amor Trezesc în mine, înaltă vibrație de dor! Creatorul: 44 -Îmbogățindu-te, pe mine mă îmbogățesc Și cât va fi în univers suflu dumnezeiesc Vei dăinui, iubita mea Cea mai frumoasă Giuvaer albastru, stea străluminoasă! 45 Holde vor undui pe trupul dulce Și-n ierburile-nalte, leii au să se culce Uitând de foame și de vânătoare Seninul înconjurându-te-n splendoare! Terra: 46 -O! ești atât de geneos Preasfinte În imnuri slăvitoare îmi voi aduce aminte
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
prima oară de când era responsabil cu Poarta Raiului. Și Nicușor alunecă din Cer pe o rază de lumină, așteptând cu nerăbdare să-și întâlnească poporul iubit și să admire cu satisfacție măreața sa operă de odinioară cu câmpurile irigate, cu holdele mănoase sau turmele de mioare ce populau munții până la golurile alpine. Vroia să se bucure de noile realizări ale urmașilor săi cu fabrici și uzine performante și oameni fericiți! Dar deodată se trezi în niște hățișuri din dosul cărora îl
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
oglinzii / rece și grea”, “Nocturnă” - “secunda întoarsă pe dos”, “Nume” - “lumina se unduiește”. Alte poezii sînt picturale : “Roata” - “culorile ar cădea peste lucruri”, “Finis” (opus corona ?) - “Pe glezna dreaptă înfloriseră / cîteva lacrimi”, “Poezie” - “aplic un strat subțire de / iluzie”, “August” - “holda seamănă tot mai mult / cu singurătatea luminii”, “Situație limită” - “Cădeau norii din cer / ca niște sfinți alungiți / de pe rama orizontului”, “Pastel matinal” - “rănile boltite ale dealului / sînt înflorite”, “Frică” - “alături se întinde cîmpul / cu floarea soarelui / sus cerul cu nori
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
aducerile aminte, cuib de gânduri și cuvinte, despre noi și cele sfinte. Despre ce puteam sa fim, mai-nainte să vorbim. Ne prefacem în tăceri, cu privirile spre ieri, vitregiți de primăveri. Vară cu miros de pâine Vară despletită-n holda pârguită, sângerând de maci, pentru cei săraci, pentru buni și răi, credincioși și atei. Pentru bobul sfânt, veșnic legământ, crescut în pământ. Te-or culege mâine, tu miros de pâine, vatra luminând, chipul mamei blând, șoptind un descânt, din ochi
PRINTRE ANOTIMPURI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348277_a_349606]
-
mele ... înțeles de cuvânt, iar cuvîntul, spre infinit să se îndrepte. Să-ntreb galaxia, universul întreg... mai sfântă, mai mândră ca TERA, ce pare-n amurg, mai este o alta ? Cu oameni, cu ape cu munți și cu crâng, cu holde grâu, secerate-n amurg, cu gânduri ce n-ajung la noi, și respinse, se frâng, mai este o TERA ? O! voi oamenii mari ai lumii, vegheați copiii, ce se joacă cu focul, salvați TERA astăzi, ajungă-vă jocul, dați lumii
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
jurământ... Domne! Ce-mi cunoști amarul, îmi știi doruri și nevoi, iar mi s-a umplut paharul, de când nu mai suntem doi. Serenitate Sunt șoapta pârâului clipocind printre stânci, un simplu om înotând, prin noianul de gânduri adânci. Sunt aurul holdei de grâu,stropită cu maci, sunt glasul conștiinței, ce-ndeamnă să taci. Sunt arșița verii-ostoită de ploi, sunt șoapta ce-auzi, povestind despre noi. Sunt drumul de coastă străbătut doar în doi, sunt un pas șovăielnic, ce-ar duce spre
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
străinii trofeu, capul lui tata a rămas prin rusia, unde va rămâne și capul meu? țara asta este o țară de morți, au rămas samsarii s-o tragă la sorți, a intrat în ea balaurul să-i jefuiească pădurile, aurul, holdele, gazele, și ce-a mai rămas, căci totul au ras... țara asta e o țară de morți, românul cerșește pe la străine porți, a rămas pustie glia, und ești, tu, România? țara asta e o țară de morți, au intrat în
UNDE EŞTI TU, ROMÂNIA? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348458_a_349787]
-
ce avea ritmuri rezonând în veșnicie.Din perspectiva tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
oglinzii/ rece și grea”, „Nocturnă” - „secunda întoarsă pe dos”, „Nume” - „lumina se unduiește”. Alte poezii sînt picturale: „Roata” - „culorile ar cădea peste lucruri”, „Finis” (opus corona?) - „Pe glezna dreaptă înfloriseră/ cîteva lacrimi”, „Poezie” - „aplic un strat subțire de/ iluzie”, „August” - „holda seamănă tot mai mult/ cu singurătatea luminii”, „Situație limită” - „Cădeau norii din cer/ ca niște sfinți alungiți/ de pe rama orizontului”, „Pastel matinal” - „rănile boltite ale dealului/ sînt înflorite”, „Frică” - „alături se întinde cîmpul/ cu floarea soarelui/ sus cerul cu nori
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
își dăruiseră deja recolta, mă chema la el discret și cu un aer misterios. Băga apoi mâna în sân, invariabil în dreptul inimii, și scotea de acolo o nucă scăpată de vreo cioară și culeasă de dânsul de pe ogorul dezgolit de holdă, pe care-l cerceta melancolic. Abia atunci când, cu mâna tremurândă, îmi întindea darul, licărea pe chipul lui de dăruitor luminița aceea atât de absentă în restul zilelor. Deși aveam podul plin de nuci, zâmbetul bunicului mă îndemna să adaug plusvaloare
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
dor de Foșnetul pădurii Cu frunza arămiu căzând, Mi-e dor de Dunărea ce-și varsă, Valu’n malul ei cel sfânt. Mi-e dor când Toamna poposește Cu gând incendiat, pământul Cu frunze galbene Căzute-n codru, Și-n holdă-i pârguit Tot fructul. Mi-e dor de Iarna sidefie Cu-albastru’zare Sau cu violet smălțat. Mi-e dor de Fulgii mlădioși Ce plâng metalic, cadențat. Mi-e dor de Focul care arde, Eu să fiu lângă fereastră, Să
SONATA ANOTIMPURILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377964_a_379293]
-
acu’ pe pământul meu... trebuie să dai vamă ca să mergi spre casă... unde mai pui că trebuie să-ți scoți și snopii de pe arie. Atunci să te văd... Știi bine că ar fi o scăpare, vinde-mi pământul tău, cu holdă cu tot, așa amărâtă cum e, închid ochii, știi că sunt de omenie... Hai, că trebuie să-mi întregesc eu bucata, mâine-poimâine vine mașina nemțălăului și e musai să am lărgime... Ce-ai să faci cu o arie la care
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
fețâie* pa Poduri și la PrislopCreapă muguru” la salca, la cireș da” și la plopLa doșcină* pa la umbră încă nu s-o gișgețatColțu” ierbii înverzășce, primăvară-i deja-n sat!Pa Ogreze un băciuț sapă greșuri* pa șu” meriPă holda ce îi arăta, cu plugu,” abgia ge ieri.Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sacTrăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac.Pă l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabăCu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
Ci doar puțină fericire, măcar un strop din pacea Ta. Nu am cerut să fiu mai mare, nici faima unui împărat, Ți-am spus: "Părinte, vindecare! Vreau doar atât: să fiu curat!" Nu am cerut hambare pline, nici vii și holde fel de fel, Ci doar iubirea pentru Tine, pentru Isus Emanuel. Nu am cerut să faci minune, nici fapte mari, ca să mă schimb, Ci doar puțină-nțelepciune, să-mbraci cu ea al vieții nimb. Nu am cerut prea mult Părinte
TATĂ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375911_a_377240]