1,975 matches
-
altfel o auzise chiar de la defunctul Pomponescu: . - Se pare că toată rezistența fizică e condiționată decalitatea celulei nervoase, care e o adevărată celulă morală. Aceasta are o putere de inhibiție extraordinară, lucrând chiar și asupra invaziei microbiene. Un bolnav de holeră, demoralizat, e mai primejduit decât unul care bagatelizează boala. "Șarpanta" anatomică (era și aceasta o expresie a lui Pomponescu, împrumutată din limbajul arhitecților) nu spune nimic și adesea veritabili uriași se prăbușesc din cauză că au un suflet de copil. Conțescu nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
1872 erau 2016 suflete. Creșterea demografică în acest interval de timp se explică atât prin sporul natural și cel migrator, dar mai ales datorită reformei din 1864. Dacă a mai existat o scădere demografică, ea s-a datorat epidemiilor de holeră și foamete din anii 1861 și 1864. Comuna Oncești, înființată în anul 1889, cuprindea satele Oncești, Onceștii Noi, Bărboasa, Dealu Perjului, Taula, Tomozia, Satu Nou și satele Gorghești și Valea Boului (Livezi), ultimele două până în 1952, an după care au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau ocazional pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
calcă, praful le înăbușă și, totuși, pe marginea drumurilor din câmp, unde condițiile sunt ceva mai bune, ghirlandele de flori se mențin mult timp, uneori toată vara. Dintre speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în zilele de marți, joi și sâmbătă. Acest descântec a fost cules de la Jenică Bertea din Bărboasa. Descântecul de „viermi” a fost cules de la Elena Bătrânu din Tarnița, care ne-a spus: „Luai un cuțit și te duceai la o holeră. Curățai holera cu cuțitul, ținând-o între mâini și spunând așa de trei ori: „Cum cad schinii din holeră/ Așa să cadă viermii din rana Băluței/ Băluța să rămână curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica ce-a făcut/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de marți, joi și sâmbătă. Acest descântec a fost cules de la Jenică Bertea din Bărboasa. Descântecul de „viermi” a fost cules de la Elena Bătrânu din Tarnița, care ne-a spus: „Luai un cuțit și te duceai la o holeră. Curățai holera cu cuțitul, ținând-o între mâini și spunând așa de trei ori: „Cum cad schinii din holeră/ Așa să cadă viermii din rana Băluței/ Băluța să rămână curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
viermi” a fost cules de la Elena Bătrânu din Tarnița, care ne-a spus: „Luai un cuțit și te duceai la o holeră. Curățai holera cu cuțitul, ținând-o între mâini și spunând așa de trei ori: „Cum cad schinii din holeră/ Așa să cadă viermii din rana Băluței/ Băluța să rămână curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce-a lăsat’’. Se descânta de trei ori lunea, marțea și miercurea, după care viermii de la rana animalului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
excremente, e drept că ale stăpânei. Copiii, pretinde ea, se vindecă de orice cu un cărbune stins în apă. Așa pare să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e lovit de cinstita holeră care bântuie Moldova se vindecă prin prișnițe și frecții. Mai greu e cu râia, inevitabilă când dormi cu caprele în bordei. Dar și ea trece, ba chiar conferă imunitate la alte boli, ce nu se lipesc de copii deși ei
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de care trebuia „să se scape” urgent. Nu știu cum se manifesta poetul național când era „foarte rău”, dar am experiența contemporanilor mei. Ei, cu siguranța impunității, înjură pe oricine, scriu fără a se documenta, lansează acuzații fără acoperire, se leapădă de holera comunistă pentru a căuta bacilul ciumei fasciste, văd în orice acțiune, oricât de generoasă, o simplă manevră prin care ei sunt excluși etc. Cei mai mulți din categoria asta sunt niște perdanți de profesie. Când li s-a dat ceva pe mână
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
aburi de la fiertură de barba ursului, floare sau scuturătură de fân, iarbă mare, frunze de nuc sau de răchită, podbal, scai, aburi de la stingerea varului. Ceaiuri din fructe de afin, rădăcini de brusture, fructe de cătină albă, cârcei de castraveți, holeră, curcubețică, mentă, pelin verde, potroacă. Regim alimentar: borș cu zarzavaturi, cartofi copți, chișleag, compot de coarne, mere și alte fructe, pepeni, rachiu cu cârmâz. LEPRĂ Boală infecto-contagioasă cronică, provocată de un bacil, localizată În special pe piele, pe sisitemul nervos
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
izolați și Îngrijiți În spital sau colonii speciale, numite leprozerii. Regim alimentar hrănitor, bazat pe legume și fructe proaspete. Ceaiuri cu smirnă, Înainte de mese și de culcare. Ceai de trifoi roșu, ștevie creață, obligeană, rădăcină de brusture, de lăsnicior, păpădie. HOLERĂ (coleră, cotarcă) Boală gastrointestinală acută, contagioasă, foarte gravă, manifestată prin dureri foarte mari de stomas, vărsături, diaree, deshidratarea țesuturilor și tulburarea tuturor funcțiilor organismului. Netratată duce adesea la moarte. Bolnavii erau tratați cu fierturi din buruiana spinoasă numită holeră și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
păpădie. HOLERĂ (coleră, cotarcă) Boală gastrointestinală acută, contagioasă, foarte gravă, manifestată prin dureri foarte mari de stomas, vărsături, diaree, deshidratarea țesuturilor și tulburarea tuturor funcțiilor organismului. Netratată duce adesea la moarte. Bolnavii erau tratați cu fierturi din buruiana spinoasă numită holeră și oblojeli cu zirnă, jaleș, stânjenei galbeni, avrămeasă, floare de leac, gălbenele. Legători pe burtă cu piper, usturoi și pucioasă. Ceai din mentă, de ghințură galbenă. Clisme cu fiertură din coajă de stejar alb sau mălin. Consum de fiertură din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit cu antonească, limba vacii, pelin, stroh de fân, vin roșu fiert cu sare, cu rădăcină de pelin sau curpen de pelin galben. Rachiul se amestecă uneori cu lapte dulce fiert sau cu mujdei de usturoi. Se mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestecaate cu cartofi cruzi, rași; cu fiertură de scuturătură (stroh) de fân, hoștină de stupi, cu hrean și/sau usturoi pisat, cu chișleag, cu mămăliguță fierbinte amestecată cu fiere de porc, cu fiertură de crăpușnic și pălămidă seacă, cu troscot, holeră, roșcove pisate și fierte. Frecții pe gât cu camfor, cu fiere de porc, cu gaz, cu spirt, măduvă de la falca porcului, cu unt și undelemn cald, cu untură sau cu usturoi pisat. Gargară cu ceai de afine uscate, oțet de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
microbi. Tratamente populare Ceaiuri de frunze, fructe și tulpini de afine, de boabe de arin, de bob, boz, bujor Înflorit, busuioc, măceș, ciulin, cârligățică, coada șoricelului, coada vacii, coarne, cornuți, drăcilă, drobiță, gălbenele, frunze de gutui, rădăcini și tulpini de holeră, Închegătoare, leuștean, sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de măsline, rugi de mure, frunze de nuc, otrățel, păiuș, pelin, coajă de prun, sunătoare, rădăcini și coajă de porumbar, de porumbele, de potroace, frunze și păstăi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o cană cu apă fierbinte. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din rădăcină de brusture, o linguriță la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. ENTERITA (inflamația intestinului subțire) Boala poate fi provocată fie de o afecțiune generală (dizenterie, holeră, febră tifoidă) dar, de cele mai multe ori, de alimente stricate, ingerare de săruri de mercur, arsen. Poate fi tratată prin: Ceaiuri din flori de mușețel, 1-2 lingurițe la cană, care se bea În cursul unei zile. Ceai de flori de coada
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de alcool și evitarea umezelii la picioare, mai sunt benefice ceaiurile: De flori și frunze de urzică moartă, ½ lingură de flori sau o lingură de frunze la 500 ml de apă fierbinte, care se bea Într-o zi. Infuzie de holeră, 1 g la 200 ml de apă, fiartă 10 minute. Se beau 2 căni pe zi, prima dimineața, iar cealaltă, seara, la culcare, timp de 6 luni, apoi numai dimineața, până la ameliorarea afecțiunii. În timpul curei nu se bea alcool, nu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de oaie, ca să nu se umfle locul afectat; cu făină de secară făcută pastă, cu grăsime de porc, lână de oaie nespălată, cu pământ de la rădăcina unui prun, cu miere de albine, cu smântână și seu de oaie, cu captalan, holeră, tătăneasă (cel mai bine), cu mentă, mutătoare, otrățel. Aceste plante se amestecă cu tărâțe de grâu sau cu hoștină de stupi. Oblojeli cu păr de capră roșie și rachiu de drojdie, cu fiertură de pătrunjel sau tinctură de tătăneasă, preparată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
județul Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă. Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de piele Polihidroză: asudarea mâinilor, asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tinerilor din 18 decembrie 1911 în folosul elevilor săraci” de I.I. Răianu, profesor; „Muzee econom ice” de Victor A Puiu; * „Cuvântarea rostită cu prilejul jubileului de 50 de ani ai Universității din Iași” de Benedetto de Luca; „Câteva cuvinte despre Holeră” de dr. N. G. Cădere; Dări de sea mă și înștiințări; un tabel pe două pagini cu membrii Ligei Cultur ale din Bârlad care și‐au achitat cotizația. Buletinul din aprilie - iunie 1912 este dedicat centenarului Răpirii Basarabiei - cu proză
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
amnezie tranzitorie, agitație psiho-motorie și/sau depresie, tulburări circulatorii periferice, mialgii, crampe, criestezii, parestezii (ASC). Ateroscleroza, cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hipertensiunea arterială (HTA), hemoragia și tromboza cerebrală depășesc în zilele noastre ravagiile, pe care în trecut le făceau ciuma și holera, luate la un loc. Ceaiuri: Hippophaë rhamnoides (cătina albă) este foarte bogată în vitamina C. Se prepară ca decoct din fructe 5%. Se bea două căni pe zi îndulcit cu miere de albine. Se mai poate folosi ca: suc și
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
-i mai aminti pe precursori, redăm doar câteva nume mari ale căror opere de căpătâi fie sunt în întregime parodice, fie conțin una sau mai multe date de gen: în America Latină García Márquez (care face, în romanul Dragoste în vremea holerei, și o parodie a genului atât de popular care e telenovela, atât prin întindere, cât și prin exagerata soluționare mereu amânată, pentru a ne ține în binecunoscutul suspans a unei intrigi prea complicate), Julio Cortazár (romanul său Șotron poate fi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea și creștea câte o cotoarbă. Pacostea se hrănea până aproape să plesnească din mizeria strânsă în întunericul cotloanelor. Pe la porți, erau scoase cadavrele celor răpuși de holeră. Lumea o luase razna. Zbiera și fugea, de parcă scăpase de la balamuc. Se ascundea prin case, ferecând ușile și trăgând obloanele. Doar cioclii se încumetau să străbată străzile, adunând mortăciunile în dricuri, învăluite în miasmă de hoit. 4. SFÂNTA GLIE a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
este adevărul? De vreun an și jumătate, Eminovici avea la stolnicul Costachi Bobeica 260 galbeni, pe care acesta nu voia să-i mai restituie, susținînd că i-ar fi dat banii lui Moișe Mihel, asociatul lui Eminovici, care murise de holeră. Eminovici, avînd zapisul la mînă, l-a dat pe Bobeica în judecată. Dar la Botoșani, Bobeica fiind asesor (în 1850 a ajuns chiar prezident de tribunal 13), Eminovici a pierdut procesul. Nevoind să rămîie păgubaș, a trebuit să facă apel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
casa din Ipotești a fost arendată doctorului Jianu între 1849 și 1851"38. Ce valoare științifică pot avea aceste afirmații, lipsite de temei documentar? Mutarea la Ipotești a familiei Eminovici, în aprilie 1848, a fost protejată oarecum de noroc, pentru că holera din vara acelui an a făcut mii de victime în orașul Botoșani, iar mitricele din acel an, 1848, arată nominal că și prin satele vecine cu Ipoteștiul au murit de holeră: 75 Ia Stîncești, 53 la Cucorăni, 37 la Cervicești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]