418 matches
-
lui Nicolaus Copernicus, Leonardo da Vinci sau Isaac Newton nu mai corespunde cu cel al oamenilor de știință celebri din ziua de azi. Disciplina se maturizează, împărțind în segmente realitatea socială pe care o studiază. Aceasta nu înseamnă că perspectiva holistă a fost abandonată. Câțiva mari comparatiști au contribuit la menținerea ei în viață. Dar nu trebuie decât să consultăm bibliografiile dedicate analizei comparate ca să observăm predominanța copleșitoare a comparațiilor sectoriale. Foarte puține studii îndrăznesc o comparație între structuri politice și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei în grup (exprimată și printr o sensibilitate mai pronunțată în relațiile interpersonale). 8.6.5. Motivația Cu cît complexitatea mediului și a situației este mai ridicată ceea ce caracterizează cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai mult sau mai puțin integrată motivațional și cognitiv, centru dinamic al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg distinct, în raport cu alte unități, în pofida background-ului social și material moștenit". în schimb, self-ul interdependent este holist, mai puțin analitic, subiectul fiind mai sensibil la context, mai adaptativ. Conform evaluării aceluiași C. Geertz (1973/2001, p. 94), "există două moduri de a avansa de la adevărul primitiv. Unul este cel moștenit de la greci, care presupune o rafinare progresivă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Îndoială, să ia În calcul felul particular În care era percepută, interpretată și putea fi descrisă sau figurată organizarea lumii și a relațiilor dintre componentele ei În cadrul paradigmei de gândire a Evului Mediu. Toți specialiștii acestei epoci au subliniat natura holistă și integratoare a acestei viziuni vădită, Într-o formă sau alta, la toate nivelele societății. Acest lucru nu Însemna doar că „generalul” era precumpănitor față de „particular” sau că tot ceea ce era singular trebuia să-și afle un cadru mai cuprinzător
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
zonă monetară, la un segment de piață, sau la o zonă liberă. Economic vorbind, patriotismul postmodern poate fi exprimat prin formula: „Patria mea este eficiența.” Noua economie presupune trecerea de la o Înțelegere parțială, segmentată a eficienței la o viziune integrală, holistă asupra acesteia. Cei doi profesori de la Iași consideră În cele din urmă că noua economie presupune o Întrepătrundere a economicului cu politicul, armonizarea relațiilor dintre economic și politic necesitând, mai Întâi, consfințirea prin lege a obiectivelor urmărite. Finalitatea acestei economii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
ci prin orașe total diferite unul de altul, cu perspective modificate asupra urbanității, orașe în care aceeași poveste poate fi spusă altfel. Textele diferite ale ultimelor trei piese au în fond aceeași miză: a decriptării și delimitării diferențelor. Toate încep holist, cu o mulțime de voci problematice, care se suprapun, apoi se ajunge la o clară delimitare, fiecare personaj cu damblaua lui, pentru ca, în final, ultima scenă să îi înghită pe toți înapoi în grupul loserilor de toate vârstele. Și de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
de informații între sistem și mediu. Cerințele și suporturile care intră în sistemul politic sînt transformate în decizii și reacționează asupra mediului printr-un mecanism de feedback. S-a observat că abordarea structuro-funcționalistă a fost inspirată de o concepție politică holistă, ceea ce nu a împiedicat analizele aplicate sistemelor de talie mai redusă decît societatea în întregul ei. Acest fapt este ilustrat de analiza guvernului ca rețea și a lobbying-ului ca proces de comunicare, precum și de analiza partidelor politice ca sisteme și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
două modele, aflate la extreme: cel al castelului și cel al comunei radicale. Primul este organizat în jurul marii proprietăți funciare. El era întemeiat pe figura centrală a marelui proprietar, deținător de putere politică, economică și, câteodată, chiar religioasă. Această concepție holistă reducea enorm rolul instituției municipale. Al doilea trimite la o societate egalitară a micilor producători, agricultori sau nu. Instituția municipală joacă aici un rol important în producerea unui serviciu public echitabil organizat și în reglarea conflictelor locale. Ea nu intervine
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
răspuns. Din acest motiv, școala poate fi acuzată de ridicarea simulării la rang de virtute. Ceea ce trebuie să conștientizeze actorii educației este faptul că fiecare trebuie să urmărească propria formare și dezvoltare și nu mimarea unor standarde educaționale. Din perspectivă holistă, cultura organizațională reflectă ansamblul modelelor comportamentale, al ritualurilor sau valorilor care depășesc cadrul individual. Deși pot fi diferite, aceste modele și valori intră într-o combinatorică aparte, mulându-se, completându-se reciproc, rezultatul fiind o structură comportamentală proprie fiecărei organizații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
teoretice (Gabriela RĂȚULEA) / 7 Partea I: PERSPECTIVE NORMATIVE Justiție și ordine socială. Note și comentarii (Ștefan UNGUREAN) / 37 Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii (Gabriela RĂȚULEA) / 53 Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist (Mihai BURLACU) / 79 Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc (Carmen BUZEA) / 131 Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale (Ioana
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
solidaritatea morală care face din dreptate norma fundamentală a societăților moderne: "solidaritatea negativă nu este decât emanația unei alte solidarități de natură pozitivă: este repercusiunea în sfera drepturilor reale a sentimentelor sociale care vin din altă sursă"7. Această viziune "holistă" a fost preluată în cadrul paradigmei funcționaliste și a dat naștere ideii că dependența reciprocă dintre subsisteme diferențiate constituie coeziunea. În Structura acțiunii sociale (1937) Talcott Parsons a realizat o sinteză funcționalistă între teoria durkheimiană a consensului și teoria weberiană a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
referitor la operația de potrivire a regulilor de inferență la raționamentele particulare. Autorul arată filierele și transformările prin care a ajuns ideea echilibrului reflectiv la Rawls și cum se folosește White de procedeul extinderii pragmatice a tezei Duhem- Quine. Teza holistă spune că "nici o ipoteză nu poate fi tratată în mod izolat, ci doar în conjuncție cu alte ipoteze, în ansambluri teoretice sau unități corporative", ceea ce este valabil și pentru judecățile morale. Analiza permite mai buna situare a teoriei lui Rawls
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nici o ipoteză nu poate fi tratată în mod izolat, ci doar în conjuncție cu alte ipoteze, în ansambluri teoretice sau unități corporative", ceea ce este valabil și pentru judecățile morale. Analiza permite mai buna situare a teoriei lui Rawls în raport cu paradigma holistă din științele sociale; în special criticii comunitariști i-au imputat lui Rawls holismul teoriei sale morale. Horia Moașa analizează un tip special de cultură organizațională, și anume "cultura tăcerii": ceea ce produce insatisfacție angajaților dintr-o organizație este menținut într-un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie să implice o abordare metodologică monistă 3. În esență, White susține că etica este o "instituție a culturii", asemenea logicii, științelor naturale, esteticii, religiei etc4. Prin plasarea lor la același nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la același nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică și celelalte "instituții" ale culturii. În etică, demersul lui White are un scop foarte ambițios: demonstrarea faptului că teoria dreptății a lui John Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. "Echilibrul reflectiv" reprezintă, în sens larg, finalul unui proces prin care o persoană își poate evalua și ajusta convingerile referitoare la un domeniu de cercetare sau la o "instituție a culturii"5. Aspectul abordat poate fi unul particular, cum ar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care se află concepțiile epistemologice fundaționale. În subcapitolele următoare, prezint în ordine invers cronologică originea metodei "echilibrului reflectiv". Totodată, formulez o serie de considerații cu privire la relevanța tezei Duhem- Quine, pentru metoda lui Rawls. Evidențiez apoi modul în care tezele pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a "judecăților avute în vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor teoretice, ideilor și principiilor, la toate nivelurile de generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei concepții coerente și convingătoare. Aspectul pe care atât White, cât și alți pragmatiști îl subliniază
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
deduce niciodată o predicție a unui fenomen dintr-o propoziție izolată. Așadar, dacă fenomenul anticipat nu se produce, atunci trebuie examinată întreaga conjuncție de enunțuri care constituie ansamblul de teorii admise de fizician. Teza lui Duhem are așadar un caracter holist. Experimentul nu poate infirma o propoziție izolată, ci poate doar să arate că "printre propozițiile utilizate pentru a prezice fenomenul și a determina dacă se va produce, există cel puțin o eroare; însă unde se află această eroare este tocmai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o serie de diferențe semnificative 57. Însă, este posibilă și totodată utilă combinarea unor aspecte din cele două teze. Asemenea lui Donald Gillies, în articolul de față folosesc sintagma "teza Duhem-Quine" pentru a denota conjuncția următoarelor două enunțuri: [A] Teza holistă 58 se aplică oricăror ipoteze de nivel înalt, indiferent dacă acestea aparțin fizicii, matematicii, logicii sau altor științe 59. [B] Conjuncția de ipoteze testate la un moment dat este în practică limitată, adică nu se poate extinde la nivelul întregii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vedere epistemologic. Din această perspectivă, Gillies relevă utilitatea tezei Duhem-Quine pentru a demonstra că principiul falsificabilității al lui Karl Popper nu constituie un criteriu adecvat de demarcare, menit să distingă știința de metafizică 62. De altfel, în concepția sa epistemologică holistă, Quine nu admite posibilitatea conturării unei delimitări între știință și metafizică. Din punct de vedere metodologic, teza Duhem-Quine, expusă de Gillies, este interpretabilă ca aplicație a metodei "echilibrului reflectiv". Însă, în acest caz, "echilibrul reflectiv" este limitat de: (a) convingerile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să le respingă atunci când sunt stimulați într-un anumit fel68. La rândul său, Rawls își caracterizează principiile fundamentale afirmând că ele sunt acceptate de un anumit tip de persoane, aflate într-o poziție sau situație aparte. Echilibrul reflectiv și pragmatismul holist Implementarea tezelor pragmatismului holist în etică constituie una din cele mai importante contribuții ale lui White. El argumentează că teoria dreptății a lui Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. Cheia de boltă" a demonstrației lui White este conceptul lui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sunt stimulați într-un anumit fel68. La rândul său, Rawls își caracterizează principiile fundamentale afirmând că ele sunt acceptate de un anumit tip de persoane, aflate într-o poziție sau situație aparte. Echilibrul reflectiv și pragmatismul holist Implementarea tezelor pragmatismului holist în etică constituie una din cele mai importante contribuții ale lui White. El argumentează că teoria dreptății a lui Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. Cheia de boltă" a demonstrației lui White este conceptul lui Rawls de "echilibru reflectiv
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
într-o poziție sau situație aparte. Echilibrul reflectiv și pragmatismul holist Implementarea tezelor pragmatismului holist în etică constituie una din cele mai importante contribuții ale lui White. El argumentează că teoria dreptății a lui Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. Cheia de boltă" a demonstrației lui White este conceptul lui Rawls de "echilibru reflectiv". White expune pe larg modul în care Rawls a adaptat procesul de întemeiere propus de Goodman. De altfel, Rawls afirmă că a fost influențat de concepția
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Potrivit lui Rawls, încercarea de a elabora o teorie a dreptății este similară tentativelor de a dezvolta teorii în gramatică, logică, matematică sau în alte discipline sau domenii ale cunoașterii. Ori, așa cum White subliniază, aceasta este o teză fundamentală a pragmatismului holist. În concepția lui Rawls, principiile fundamentale ale dreptății sunt cele care ar fi acceptate de persoane libere și raționale, aflate într-o "poziție originară"74 de egalitate. Această poziție este definitorie pentru condițiile fundamentale de asociere ale persoanelor. White arată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]