3,525 matches
-
Acasa > Poezie > Cantec > AȘA-S TOAMNELE LA NOI Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Hai, hai la Căzănești, La hora cea din povești. Am fost cu badea la vie I-am prins flori la pălărie. Hai, hai, bădița-l meu, Nu e altu-n sat ca el. De bine ce i-a părut M-a surprins cu un sărut. Hai, hai
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474877590.html [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
pălărie. Hai, hai, bădița-l meu, Nu e altu-n sat ca el. De bine ce i-a părut M-a surprins cu un sărut. Hai, hai în sat la mine Toamnele de nunți -s pline. Și m-a dus la horă-n sat, Până-n ziuă am dansat. Hai,hai, în sat la noi Vinul fierbe în butoi. Și s-a jurat până-n zori Că-mi trimite pețitori. Hai, hai, bădiță, tu Drept la casa ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474877590.html [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Cu flăcăi și fete mari, Oameni buni și gospodari, Hore mari cu lăutari!.. Referință Bibliografică: Așa-s toamnele la noi / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474877590.html [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
de plumb, iar sufletul răvășit déjà de dor. Mișcă doar încet buzele, într-o încercare zadarnica de a ajuta cuvintele să fie rostite. Ele, cuvintele, erau acolo, adânc , în sufletul ei ; se amestecau, năvăleau, se opreau,pentru a porni iar hora nebună,dar niciunul nu vroia să apară pe buzele fripte...Își auzea bătăile inimii, si se miră că mai trăiește. Cand prima lacrima sărată a căzut pe podul palmei, în aer se simte vibația unui sunet -Unde.... unde... unde ești
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1419100550.html [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
în care pot fi citite articolele „Spovedanii pe hârtie” de Claudia Voiculescu și „În nimbul crucii” de prof.dr. Dan Bodea. Profesor Elena Trifan a citit poezia “Omagiu sfânt”, creație proprie, inspirată de lansarea antologiei “Poeți români slăvind dumnezeirea: “ Este-o horă de cuvinte Și de strofe și de cântec. S-a înviorat credința În zadar închisă-n suflet. S-au gândit la Brâncoveanu Și la Pavel și la Crist. Au rememorat durerea Și-au adus prinos de scris.. S-au rugat
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
unirea noastră-n mări Când se vor întâlni deopotrivă ceruri Și zâmbet și durere la nunta cea dintâi Ne-om săruta în cerc, primul din giuvaeruri Ca o icoană vie l-al nostru căpătâi Și mână-n mână prinși în hora de Lumină Ce-a răsărit în noapte din neantul nevăzut Vom zămisli-mpreună Cuvântul fără vină Fără să știm că-n umbră , cuțite se ascut Referință Bibliografică: Together / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11
TOGETHER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Together.html [Corola-blog/BlogPost/348087_a_349416]
-
stelară, o picătură de mister nocturn, alai nuntesc ce ne-a deschis, ca oricărui cititor, porțile Universului în care hohotesc, dansează și sărbătoresc miliardele de vise ale celor care au fost, sunt și vor fi, prinzându-și mâinile într-o horă a nesfârșirii, astfel că starea pe care o încercăm este inexprimabilă” (p. 297) Lucrarea are trei parți cu titluri sugestive, adevărate metafore: I. HEPTAGRAMA ÎNSTELĂRII; II. CRUCEA SHEPIROTHICĂ; III. ZBORUL ÎNFLĂCĂRAT. Prima parte, HEPTAGRAMA ÎNSTELĂRII, vorbește despre teme mereu actuale
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) by http://revistaderecenzii.ro/dr-adriana-mihaela-macsut-n-n-negulescu-oglinda-misterelor-recenzie-de-carte/ [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
înțelegeam... ............................................................... Și,.. s-a oprit pornirea anarhistă! Așa e România cu noroc, Că mintea -de pe urmă- mai există : Ce s-a cerut s-a-nfăptuit pe loc. .............................................................. Acum, cinstim o sfântă sărbătoare, Vrem ziua țării s-o sărbătorim... Cu bucurie-ntindem hora mare! E-ntâi Decembrie!.. Hai să pornim... LA MULȚI ANI! O LUMINATĂ ROMÂNIE Referință Bibliografică: 1 DECEMBRIE 2015 / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate
1 DECEMBRIE 2015 de LIA RUSE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1448544042.html [Corola-blog/BlogPost/383116_a_384445]
-
2014 la Hard Rock Cafe, începem noul an de evenimente într-o zi mare pentru neamul românesc alături de una dintre cele mai titrate trupe din Republică Moldova: ZDOB ȘI ZDUB! De Ziua Unirii Principatelor, moldovenii trec Prutul pentru a face hora mare în fața scenei de la Hard Rock Cafe! Bestmusic și METALHEAD, special pentru acest eveniment, la fel ca și la lansarea de album Bașta Mafia din 2013 tot de la Hard Rock Cafe, eliberează spațiul din fața scenei de mese și de scaune
Zdob şi Zdub cinta de Ziua Unirii la Hard Rock Cafe by http://www.zilesinopti.ro/articole/6190/zdob-si-zdub-cinta-de-ziua-unirii-la-hard-rock-cafe [Corola-blog/BlogPost/97892_a_99184]
-
a uitat repede...”; „Virginica povestește cu ochii potopiți de lacrimi și de ciudă” că turta făcută din nouă linguri de făină, în care pusese și nouă linguri de sare... „nu a fost prea dulce”; Veselie; Vramniță construită prin suduire; Verjelul, horă unică în an, ocazie prinsă ori ratată; Vioara speriată de țăranul uriaș Gheorghe „plângea o melodie învălmășită”; Vaida și fiul lui cu nume-titlu: Simionu li Vaida; „Vara aceea am încălecat capra Cârnei, vaca ei, cum ziceam noi în bătaie de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
religioase se desfășoară după canoanele creștin ortodoxe... Preotul le pune pe cap pirostiile cununiei. Prințișor privește crucifixul de la pieptul preotului și o strălucire puternică îl orbește. Închide ochii iar când îi deschide este momentul când preotul le dă binecuvântarea. Urmează hora de mână în biserică... EXT. / LA VILĂ / NOAPTE Peste vila unde are loc nunta cade amurgul. Se aprind luminile. În aer liber se află mesele din care se vor înfrupta nuntașii. O formație de lăutari cântă de zor. În sârbă
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
aripile sunetelor armonioase nu se mai înspăimântă de cel de dincolo de moarte mai ales că-i devenise rudă! Se simte cu adevărat prințesă! EXT. / CURTEA VILEI / NOAPTE Timpul se scurgere încet. În curtea vilei nuntașii simpli se ospătează și joacă hore și sârbe de mama focului. INT. / SALONUL VILEI / NOAPTE În salon invitații dansează în timp ce alte perechi zâmbesc și se amuză pe margine. Tocmai ia sfârșit un vals. Contele sărută mireasa pe frunte. Mirele se apropie. CONTELE DRACULA: Frumoasă nuntă! (privește
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
pământ, perdele de ninsoare coborau din cer! Cu vifornița în față nea Vasile își croia cu greu drumul. Și mânzului îi trecuse de joacă! Au intrat la timp în pădure, două vârticușuri au prins a se împleti și dă-i horă! Mărunțelul le lipsea! Numai ce-a răsărit luna, spoind cărările cu o luminiță gălbuie și-adâncind tainele pădurii. -Mă nărodule, mă, ține-te de mamă-ta c-aici te las! Lupii-s de tine! Numai din cauza ta m-o prins
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Pădurile Duhului deschise în taină renasc împreună în buze de crini Citadela iubirii ne cuprinde în haina de crist.ale poeme în adânc viețuind Sanctuar de tăcere ni-i icoana iubirii raze calde din Logos ne cuprind dănțuind într-o horă de aripi candelabre de stele înfiorându-ne dorul de a fi mântuiți Ino.rugi de tămâie se preschimbă în grele lumi.înalte columne de aripi de văzDuh în cereasa cetate ne scăldam în.viere toată ființa din taine ce renaște
POEM HIERATIC XXXVI -INO.ROGI DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1441558945.html [Corola-blog/BlogPost/381221_a_382550]
-
mă definesc în egală măsură pe mine timpul mă cuprinde ca într-o virgulă veșmânt al nimicului și al totului în care rătăcesc mă caut și nu mă caut mă cunosc și nu mă cunosc și atunci ca într-o horă a ielelor ridic firul de iarbă deasupră-mi îl declar acel vârf de cuvânt în care balansez eul până la refuzul credinței de a nu-mi fi liman răbufnește în sine și în tot ceea ce sunt și nu sunt conștient și în
CVARTET CICLIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1429390806.html [Corola-blog/BlogPost/353975_a_355304]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Rătăcim uneori, printr-o definiție absentă de pași, într-o lume în care gândurile ni se odihnesc pe niște stative imaginare. Amintirile ne joacă ca într-o horă urmând darabana minții și nu se opresc până în târziul în care mirările se pomenesc desculțe. Atunci, încep să alerge una câte una tristețile înglodate în datorii până peste cap și, nevrând să rămână codașe, se împing înșiruite la vale. Cotropit
PE ACOLO PLÂNGE SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1452501561.html [Corola-blog/BlogPost/340320_a_341649]
-
-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
frumos ca fiecare mărțișor să reprezinte persoana căreia îi este dăruit... sau urarea care vrea să fie făcută. Un coșar poate transmite bunăstare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingășia. Iată povestea mărțișorului... Odată soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit și l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniță. Lumea se întristase foarte tare. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
o grădină imensă îngrijită și păstrată frumos prin munca covârșitoare a milioanelor de frați și surori ale mele. O țară se mândrește cu poporul ei. Unul deosebit, care știe să muncească cu mult sârg și ardoare, dar să învârtească și horele. Încă din primele timpuri ale existenței sale, poporul român a dat la iveală un întreg tezaur artistic în care își exprimă în forme vii și originale, bucuria de a trăi și setea de libertate. Limba noastră fiind numai cântec, face
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu un cioban? Iaca așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
săptâmânală în ziarele “Libertatea”, “Ordinea”, “Azi”, “Cronică română“, “Albina” și în emisiunea lunară “Viața că un spectacol” 1995 - “Drumul spre Damasc” - român, Editura Eminescu 1995 - devine membru titular al Institutului Internațional Jacques Maritain 1995 - “Democrația locală“ - eseuri, Editura Realitatea 1995 - “Hora tranziției”, “,Nu trageți în guvern”, “Bombă tranziției”, “Vin alegerile”. - spectacole complexe cu transmisii radio în direct și serial 1996 - ”Generalul și găinarul” - piesă în 3 acte, Teatrul Național Radiofonic 1996 - “Spionii birocrați” - român, Editura Eminescu 1996 - “Noi și Europa”, “S-
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_o_noua_carte_a_s_george_roca_1354513984.html [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
frânturile de melodii lăutărești: „Cu lăutarii după mine/ iar mi-e bine iar mă-mbăt/ iar o iau de la-nceput!” Sau: „Of, viața mea!” Se cântă, se bocește, se dansează, se împarte pomana, cine mai ține cont? O dată intrat în horă, trebuie să joci. Chiar și țigănește. Stau și mă întreb: s-au schimbat într-atât tradițiile religioase? Nu se mai ține cont de pietate, de reculegere în cimitir. Cimitirul, mormântul, crucea, sunt sacramentalii. Parte din sfintele sacramente. O continuare a
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc. În ziua de azi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
la care se poate ușor renunța. Doinele de dor, chiar vestita Mioriță subcarpatică și baladele haiducești au impregnat întotdeauna cultura locală cu melodii în game minore care aduc în sine dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar ale vestitului Barbu Lăutaru sunt exemple din mii. Culmea a fost atinsă de George Enescu. Probabil nu știți că rapsodiile sale au la bază cântece populare specifice diferitelor regiuni. Ciocârlia
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399821221.html [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
devină o sursă de lumină a cuvântului său. Fiecare literă trebuie să trăiască fiecare clipă în oricare cuvânt. Fiecare cuvânt trebuie să primească nectarul literelor pentru a da miere vorbiri. Fiecare literă, cu portul ei majestuos, să se prindă în hora de sărbătoare a cuvântului. Când în fiecare literă se adună polenul harului, cuvântul respiră duhovnicește. Când literele plâng de bucurie ochii cuvântului se umplu de cer. Literele, fie copaci, fie flori, fie stele, fie iarbă, fie ape, fie cântări, fie
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]