834 matches
-
de după arderea lor în timpul întreruperilor de electricitate. Se întâmpla să rămână fără electricitate datorită penelor de curent. Lua rămășițele de lumânări și le așeza cu grijă într-o cană de tablă în care punea o mănă de tăciune scoasă de pe hornul sobei, așa colora ceara într-o nuanță de negru. Apoi dintr-un lemn moale pregătea chișița, unealta cu care se încodeiază ouăle. Învăța-se de la mama ei această tehnică veche de încondeiere. În vârful chișiței lega cu o sfoară subtire
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
cerne ploaie rece. Vântul șuieră prin ramuri. Rău mă strânge vântul-rege, noaptea bântuind la geamuri. Vreme aspră, Toamna cerne, să adoarmă buburuze. Să-și ducă vise eterne în mormintele de frunze. Natura își ia rămas-bun de la vremea călduroasă, când pe horn iese dens fum și pe iarbă-i brumă groasă. Noaptea, mantie-și întinde pe zori de zi și răsărit. Mai devreme își închide pleoape, cu soare-n asfințit. Nostalgie-mi pun pe rânduri, cu dorință sufletească. Floarea iubirii din gânduri
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
care dau tot timpul anului târcoale caselor, sfâșiind când au prilejul păsările din ogradă. Mai sunt și lupii, alți prădători cu care oamenii locului se confruntă, ce se abat iarna în gospodăriile lor. Iarna, bate crivățul și șuieră amenințător prin hornuri, culcând, de multe ori la pământ, copacii înghețați ai pădurii, tronsnind noaptea și înfricoșând cu zgomotul lor. Cum ajungi la capătul celălalt al satului, pe care îl bați în mai puțin de o jumătate de oră, spre Carvăn, apare un
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
nea. Peste tot are aceeași înfățișare, Moșul blând și bun, îmbrăcat în roșu, cu barba mare, albă, venind de la Polul Nord tras de renii săi, păstrându-și fiecare nealterat numele, în frunte cu Rudolf. Peste tot vedem chipul Moșului intrând pe horn cu sacul plin de jucării, așa cum i-a creat imaginea desenatorul american Thomas Nast în anul 1860, imagine pe care o păstrăm până astăzi. Fără brad nici nu se poate imagina această sărbătoare. Am întâmpinat cu aceeași bucurie bradul împodobit
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
poezie narativă este: “Casa bătrânească: Cineva mi-a dat pontul, / bătrâna vinde casa / și se mută la soț în satul vecin. / Avesese un soț navetist Neguța. Casa e puternică, aproape că îi seamănă. / În hol m-a atras șemineul cu hornul din colț. / Îmi amintește de bunica și de copilărie. / Totul e verde, ușile cu praguri late, / ferestrele cu pervazul plin de flori / și podina din drugi mari de lemn. Ce bine îmi este aici! Aproape că o simt pe bunica
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
din ram în ram Și un miros venea adormitor” Șezut-a Eminescu copil, mai apoi adolescent îndrăgostit de lume, de viață, de cunoaștere Pe malul lacului cu nuferi galbeni, înfloriți, visând luceferi întrupați îndrăgostiți de Cătăline și Zburători dând ocol hornurilor prin care să coboare la iubitele lor. Ajungi în acest loc, lângă acest lac, străbătând o alee umbrită, iar adierea care mișca frunzele îți amintește că ești într-un spațiu sacru, miraculos, după ce ai poposit câteva ore la Casa Memorială
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
hărmălaie și frică de nedescris, și, parcă timpul se dilatase, apoi s-a oprit. A răsuflat ușurat deși tâmplele și inima încă îi zvâcneau. După un răgaz de liniște s-a auzit un bocet, așa, cum ar plânge vântul prin hornuri: - Liiisandruuu! Liiisandruuu! Deschide-mi și o să-ți fiu soață smerită! O să-ți dăruiesc prunci, Lisandreee! Cuvântul ”prunci” l-a scos din minți. A căzut în genunchi și cuțitul i-a scăpat. Și-a înfipt mâinile în părul albit și s-
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
apropouri literare. Fereastra oarbă, falsă, care sugerează închiderea, beneficiază, poate tot urmare a mizeriei, de flori de mucegai, care însă, pe urma lui Arghezi, nu trebuie disprețuite. Căci pot revoluționa și estetica, și spiritualitatea. toaca de seară - e fumul din hornuri ori ceața pe vale? Ion Linu Admirabilă atmosfera incertă avansată de întrebarea retorică. Toaca de seară nu limpezește în niciun fel confuzia, ci o ratifică și o consacră, consfințindu-i momentul. Amin! Și să rămînă în veci. Geam de bordei
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
Alături de ea o altă fată, în rochie lungă, neagră, dormea obosită. Pasă-mi-te fetele erau surori, ajutoarele Moșului în răsucirea veșnicului și nesfârșitului fir, tors dintr-un caier ce se forma mereu din miliarde de firișoare aduse pe un horn din adâncuri, suflate de vânturile sălbatice. - Cine ești tu, călătorule, zise moșneagul, de ce ai venit să-mi tulburi treaba? - Mă cheamă Mărțișor, preabunule Moș Vreme! Durerile și suferințele oamenilor mi-au purtat pașii până la tine. Povesti despre toate silniciile și
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
vechi, de mult uitat, Jelește toamna-ncet o doină, Mă prind cu sufletu-n cântat... Îmi cântă focul cald în sobă, O horă veche, de demult, Tresaltă sufletu-mi de jale, Mă încălzește ce ascult... Îmi cântă vântul lin în horn, Un cânt de leagăn, de bunică, Pe deal se-aude trist un corn, Când fumu-n zare se ridică... Îmi cântă frunza-n vârf de nuc, Când vântu-n taină o mângâie, Jelește-o frunză care cade, Rugându-se să mai rămâie
CÂNTEC de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376980_a_378309]
-
anului. Dar Moșul este darnic și cu adolescenții de toate vârstele. La puțin timp urmează sărbătoarea „Nașterea Domnului” când un alt moș, Moș Crăciun, vine în noaptea de ajun cu săniuța plină cu daruri. La unele locuințe „Moșul” coboară pe horn și lasă cadourile sub brăduții frumos împodobiți. La alți copii intră pe ușă și se apropie de pomul împodobit sărbătorește cu globulețe de toate culorile, beteală și instalații electrice ce te fascinează cu jocul de lumini. Sosit tocmai din „Țara
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SONETE CONTEMPORANE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului GRAI Se mai aude vocea ei și-acum, Când preferăm, neliniștii, popasul Și-n noapte ascultăm cum bate ceasul, Iar hornul se ridică-n stâlpi de fum. Chiar așa stins, e tot același glasul, Care ne-a însoțit mereu pe drum, Când sufletul era pierdut în scrum Și prea sărac ne rămânea sălașul. Iubirea, ce venea cu dulce grai Și picura
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
CE FARMEC, CE ARMONIE Ileana Cornelia Neaga Coasta de-i-mpăienjenită Se anunță timp frumos. Zare-albastră-i descrețită, Dangătu-i melodios! Fug desculț prin iarba verde, Din răsputeri chiuind, Sunetul pe văi se pierde. Ecoul, doar răspunzând; Un vânticel cald adie, Întorcând fumul pe horn. Plânge, zău, vița de vie, Crapă mugurii la corn... Și în tril de turturele Zburdă mieii pe imaș. Mireasma de gălbenele Îmbată un fluturaș! Colina îi viorie Cu brânduși de primăvară. Ce farmec, ce armonie Plutește-n amurg de seară
CE FARMEC, CE ARMONIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375846_a_377175]
-
vreme, de-i ceață, prevestește că boli vor fi în lume. Iar fânul putrezește. Cât adevăr și cât mit se află-n ritualuri ce țin de An Înnoit, știu doar oamenii maturi. Vremea-și urmează cursul ca fum ieșit pe hornuri. Și dau cu presupusul, născocitori de zvonuri. Unelte folosite pentru lucrat pământul, acum sunt pregătite. Pentru când vine timpul. De probă se înhamă trăgătoarele la jug. Și câțiva pași se mână, să tragă brazdă de plug. Se face plan de
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
foloseau la menaj Iar această metaforă a înserări colora mărul. Se învârtea roata și noaptea scârțâia pe la colțuri La proțapul Carului Mare trăgea un Capricorn Iar Gemenii băteau de zor în tavan bolțuri Să nu cadă peste noi cerul cu tot cu horn. Doar metafora ne adăpostea târziu de rele Era un poem somnul nostru la cap de vie Nu fura nimeni struguri doar câteva stele Spre apus fugise speriate de tocălie. Până la urmă sorbind vise dintr-o amforă Ne-am trezit cu tot cu
REFUGIU ÎN METAFORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375270_a_376599]
-
hidoase apoi am invatat să ne ținem de mână pe strada tecuci întind mâna aproape ca o ating veneam aici și acum vreo treizeci de ani... făceam oameni de zăpadă îmi plăcea să mă plimb pe langă casele vechi priveam hornurile pline de fum intrăm ziua în dughene de lemn cu podele vechi ce miroseau mereu a gaz de lampă îmi plăcea mirosul acela priveam chipurile femeilor aveau pe buze ruj roșu și alunițe făcute cu creionul unele purtau pălării altele
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
hidoase apoi am invatat să ne ținem de mână pe strada tecuci întind mâna aproape ca o ating veneam aici și acum vreo treizeci de ani... făceam oameni de zăpadă îmi plăcea să mă plimb pe langă casele vechi priveam hornurile pline de fum intrăm ziua în dughene de lemn cu podele vechi ce miroseau mereu a gaz de lampă îmi plăcea mirosul acela priveam chipurile femeilor aveau pe buze ruj roșu și alunițe făcute cu creionul unele purtau pălării altele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
curioși cu moacele lor hidoase apoi am invatatsa ne ținem de mână pe strada tecuci întind mâna aproape că oatingveneam aici și acum vreo treizeci de ani...făceam oameni de zapadaimi plăcea să mă plimb pe langă casele vechi priveam hornurile pline de fumintram ziua în dughene de lemn cu podele vechi ce miroseau mereu a gaz de lampaimi plăcea mirosul acela priveam chipurile femeilor aveau pe buze ruj roșu și alunițe făcute cu creionulunele purtau pălării altele doar mănuși lungi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
înflorit pentru ultima dată O dimineață de iarnă obișnuită. Ceața vălătucea în jurul caselor, ascunzându-le. Cerul mohorât își sprijinea norii de creștetul satului ascultându-l cum se trezește la viață. Un vânt rece se certa cu fumul ce ieșea pe hornul caselor vrând parcă să-l împingă înapoi. O liniște ciudată, deranjată doar de cântecul unui cocoș întârziat , trona stăpână peste sat. Deodată un țipat sfâșietor tulbură văzduhul, gonind păsările din cuibul lor și trezind animalele. Cerul începu să plângă în
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
au înflorit pentru ultima datăO dimineață de iarnă obișnuită. Ceața vălătucea în jurul caselor, ascunzându-le. Cerul mohorât își sprijinea norii de creștetul satului ascultându-l cum se trezește la viață. Un vânt rece se certa cu fumul ce ieșea pe hornul caselor vrând parcă să-l împingă înapoi. O liniște ciudată, deranjată doar de cântecul unui cocoș întârziat , trona stăpână peste sat. Deodată un țipat sfâșietor tulbură văzduhul, gonind păsările din cuibul lor și trezind animalele. Cerul începu să plângă în
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Se știe că politicianul uită de la mână la gură. Dar promite, ca să ia bacșișul! Este impozitat acest bacșiș? Poate cu bon fiscal separat? Se impozitează oare și nevoile omului făcute la WC-ul Public? Papură vodă impozita fumul ieșit din horn. Ponta berea care iese din om. (Prin impozitul pe bacșișul dat, nu oferit.) Nu rimează perfect dar este adevărat! Da! Dacă supraevaluarea retrocedărilor ar fi considerate bacșiș, sau șpagă, sau corupție treacă-meargă. Sunt de acord să fie impozitata cel puțin
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ACASĂ PRINTRE IEDERA URCATĂ PESTE HORN Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului cerul se topește în mine ca un fulg mă descompun în trup de îndrăgostit liniștea îmbracă imagini văd casa în care am copilărit o mângâi
ACASĂ PRINTRE IEDERA URCATĂ PESTE HORN de TEODOR DUME în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374777_a_376106]
-
în fântână lampa s-a înnegrit sub grindă un păianjen obosit își devorează prada nimic nu seamănă cu ce a fost ca un condamnat îmi descifrez vina apoi îmi împreunez palmele pentru iertare Referință Bibliografică: acasă printre iedera urcată peste horn / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ACASĂ PRINTRE IEDERA URCATĂ PESTE HORN de TEODOR DUME în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374777_a_376106]
-
și maro pictate. E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi, Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi. Spre seară, pe ramui, păsari s-adună, Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
și maro pictate.E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi,Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi.Spre seară, pe ramui, păsari s-adună,Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă,Din horn iese fumul, ce bine e-n casă!Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane,De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane.Acum, recolta-i strânsă-n hambare,Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]