562 matches
-
nu reușesc să "comunice" emoțional decât într-o parodie a juxtapunerii corporale este instrumentată post mortem, în evidentă cheie ironică. Adevărată capodoperă a dansului macabru (pentru a relua o sintagmă făcută celebră de Stephen King în titlul cărții sale consacrate horror fiction-ului american și a rădăcinilor sale intelectuale), nuvela lui Philippide poate sta cu egal orgoliu alături de mari piese ale terorii din literatura universală. Avem, în Îmbrățișarea mortului, una dintre cele mai convingătoare instrumentări ale anxietății criminale, beneficiind, simultan, de o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în legătură cu Domnișoara Christina, care rămâne, chiar și astăzi, o proză alertă și captivantă? Paul Cernat face o constatare foarte bună: "S-a vorbit, pe un ton oarecum peiorativ, și despre caracterul polițist, senzațional și cinematografic al intrigii "cu vampiri" (de horror erotico-metafizic, am spune noi astăzi)" (2009: 281). Evident, aplicarea unei grile de lectură forțate sau inadecvate asupra unui text construit după toate tiparele stilului gotic, având însă în centru o poetică de atmosferă de teroare transferată și adaptată cerințelor cadrului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Cuvânt introductiv de Edgar Papu. București: Ed. Meridiane, 1971. Caragiale, I.L. Opere. 2 vol. Ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna și Constantin Hîrlav, prefață de Eugen Simion. București: Ed. Univers Enciclopedic, 2000. Carroll, Nöel. The Philosophy of Horror or Paradoxes of the Heart. New York and London: Routledge, 1990. Cartojan, N. Istoria literaturii române vechi. București: Ed. Fundației Culturale Române, 1996. Cartwright, Frederick, Michael Biddiss. Bolile și istoria. Traducere de Gabriel Tudor. București: Ed. All, 2008. Călinescu, G. Istoria
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
42-53. Istoria literaturii române. 3 vol. București: Ed. Academiei, 1970-1973. Keane, Angela. Women Writers and the English Nation in the 1790s: Romantic Belongings. Cambridge: Cambridge University Press, 2000. Kray, Susan. "We Almost Ate from the Tree of Life: Fantasy and Horror in Ancient Near Eastern Religious Text". Visions of the Fantastic: Selected Essays from the Fifteenth International Conference on the Fantastic in the Arts. Edited by Allienne Becker. Westport, CT and London: Greenwood Press, 1996. 95-102. Lăzărescu, Gheorghe. Romanul de analiză
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și prefață de Mircea Braga. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1975. Leonte, Liviu. Constantin Negruzzi. București: Ed. Minerva, 1980. Levack, Brian P. The Witchcraft Sourcebook. New York: Routledge, 2003. Lewis, Wilmarth Sheldon. Horace Walpole. New York: Pantheon Books, 1961. Lovecraft, H.P. The Annotated Supernatural Horror in Literature. Edited, with introduction and commentary, by S.T. Joshi. New York: Hippocampus Press, 2000. Lovinescu, Eugen. "C. Negruzzi". Constantin Negruzzi. Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie selectivă de Ana-Maria Boariu. București: Ed. Minerva, 1981. 53-87. ---. Istoria literaturii române contemporane. 2
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Fantasy. Edited by Gary Westfahl and George Slusser. Westport, CT and London: Greenwood Press, 2002. 67-82. Stere, C. În preajma revoluției. 2 vol. Ediție și prefață de Z. Ornea. București: Ed. Cartea Românească, 1991. Sullivan, Jack, editor. The Penguin Encyclopedia of Horror and the Supernatural. With an introduction by Jacques Barzun. New York: Viking Penguin, 1986. Șerban, Robert. A cincea roată. Convorbiri cu Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Al. Cistelecan, Sorin Dumitrescu, Șerban Foarță, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihăieș, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Călugărul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
literatura fantastică. Traducere de Virgil Tănase. Prefață de Alexandru Sincu. București: Ed. Univers, 1973. Trenul de noapte. Proză fantastică. Selecția textelor, cuvânt înainte și note de Angela Tudorii, prefață de Mircea Ciobanu. Brașov: Ed. Astra, 1987. Tudor, Florin Mircea. Dicționar Horror. Iași: Ed. Institutul European, 2003. Turnell, Martin. The Art of French Fiction: Prévost, Stendhal, Zola, Maupassant, Gide, Mauriac, Proust. New York: New Directions, 1959. Twitchell, James B. The Living Dead: A Study of the Vampire in Romantic Literature. Durham, NC: Duke
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
violență gratuită, pe care le-am detesta în realitate" (1989: 3). 3 La fel stau lucrurile și în cazul cinematografului. 4 Este vorba despre primul volum consacrat temei în Occident. La noi, întâia cercetare de acest fel, un util Dicționar Horror al lui Florin Mircea Tudor, a apărut abia în 2003. 5 Menționez că traducererile tuturor citatelor din autorii străini, în afara celor în cazul cărora am specificat, în Bibliografie, traducătorul, îmi aparțin. 6 Există, de altfel, mulți autori care confundă teroarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în cazul cărora am specificat, în Bibliografie, traducătorul, îmi aparțin. 6 Există, de altfel, mulți autori care confundă teroarea (ca expresie a anxietății rafinate) cu groaza (ca expresie a repugnantului extrem), plasând ambele concepte sub auspiciile generoase ale termenului de horror. Cf., de exemplu, Sullivan, 1986: 116-17. 7 Gina Wisker subliniază caracterul ambivalent al ficțiunii terifiante (pe care o asimilează, neglijent, celei horror), notând că aceasta "întrupează ceea ce este, paradoxal, temut și dorit deopotrivă" (2005: 13). 8 Ambele cuvinte latinești sunt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
anxietății rafinate) cu groaza (ca expresie a repugnantului extrem), plasând ambele concepte sub auspiciile generoase ale termenului de horror. Cf., de exemplu, Sullivan, 1986: 116-17. 7 Gina Wisker subliniază caracterul ambivalent al ficțiunii terifiante (pe care o asimilează, neglijent, celei horror), notând că aceasta "întrupează ceea ce este, paradoxal, temut și dorit deopotrivă" (2005: 13). 8 Ambele cuvinte latinești sunt înrudite cu un binom terminologic sanscrit. Verbul terrere poate fi pus în relație cu sanscritul tras, care înseamnă a tremura sau a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai multe amănunte, cf. Seigneuret, 1988: II, 1256-57. 18 Un alt exemplu de exagerare metodologică, motivată de entuziasm exegetic, este studiul lui Susan Kray (la origine, o conferință științifică), intitulat "We Almost Ate from the Tree of Life: Fantasy and Horror in Ancient Near Eastern Religious Text", în care autoarea nu se sfiește să vorbească despre terifiant (desigur, în accepțiunea curentă astăzi a termenului) în Epopeea lui Ghilgameș și chiar în Talmud. Pentru detalii suplimentare, cf. Becker, 1996: 95-102. 19 Pentru
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
straniu că data morții autorului rămâne sub semnul întrebării: Bierce a dispărut, pur și simplu, după 1913, când a plecat în Mexic, după toate aparențele, pentru a se alătura armatei lui Pancho Villa. De altfel, partea a treia din seria horror From Dusk till Dawn, intitulată The Hangman's Daughter și regizată, în 1999, de P.J. Pesce, are în centru tocmai figura prozatorului american, plasată într-o confruntare cu vampiri. 41 Cartea lui Henry James a inspirat opera muzicală omonimă, compusă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
întregul numai în plan hermeneutic, nu și sub raport vizual. "Adesea ornamentate în exces, ele (tablourile) au utilizat acest ornament pentru a masca un vid central. Mai mult decât atât, ele au fost intens conștientizate ca atare"36. Un firesc horror vacui -, se știe că natura are oroare de vid -, ar conduce la supralicitarea unei reacții de apărare prin dezvoltarea pletorică a detaliului-ornamental menit să acopere golul sau dacă nu, cel puțin să-l mascheze. Centrul vid conduce deopotrivă la focalizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
of Pennsylvania Press, 1997. Gottdiener, Mark, Theming of America (Dreams, Visions, and Commercial Spaces), Boulder, Colorado, Oxford, Westview Press, 1997. Hagen, Ann, A Handbook of Anglo-Saxon Food Processing and Consumption, Pinner, Middlesex, Anglo-Saxon Books, 1992. Halberstam, Judith, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995. Hannerz, Ulf, Cultural Complexity, New York, Columbia University Press, 1992. Hannigan, John, Fantasy City (Pleasure and Profit in the Postmodern Metropolis), Londra și New York, Routledge, 1998. Henry, Charlotte, Ndalianis, Angela
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Smith (ed.)., Londra, Macmillan, 1998, p. 4. 91 Ibid., pp. 4-5. 92 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic, Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith Halberstam, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995, pp. 88, 101, 105. 94 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic: Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", loc.cit., p. 206. 95 Jerrold Hogle, idem. 96
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
of Urizen, pe care O'Neill o considera "o psihodrama în care Blake opune două tipuri de poezie, cea solipsistică și cea presupus eliberatoare" (1997, p. 7). Prima este întrupata de Urizen, iar ultima de Los: "Lo, a shadow of horror is risen / În Eternity! Unknown, unprolific! / Self-closd, all repelling: what Demon / Hath form'd this abominable void / This soul-shudd'ring vacuum? Some said / "It is Urizen""(E: 70). Repetiția obsesiva a pronumelui personal "eu" marchează, la nivel stilistic, atât egoismul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a ghost, Șir the ghost of a flea a spiritualization of the thing!"" (Bentley, Jr., 2004, p. 650). A treia viziune, narata tot de Blake și citată tot de Cunningham, îl descrie pe diavol în tusele hiperbolizante ale unui român horror: "At last I saw him (Satan, n. m.). I was going up the stairs în the dark, when suddenly a light came streaming amongst my feet, I turned round, and there he was looking fiercely at me through the iron
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
rezultate constituind două entități incomplete, un Spectru și o Emanație: "Los heard her lamentations în the deeps afar! his tears fall / Incessant before the Furnaces, and his Emanation divided în pain, / Eastward toward the Starry Wheels. But Westward, a black Horror, / His Spectre driv'n by the Starry Wheels of Albions sons, black and / Opake divided from his back; he labours and mourns!" (E: 148). Viziunea lui Los referitoare la "Omul Împătrit" merită o mică explicație separată. Acest pasaj exaltat conține
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
preferând sângele (moartea), vom semăna sânge. Parafrazându-l pe Prentice Mulford, putem afirma că atunci când emitem un gând (o voință), nu putem primi altăceva decât un gând (un impuls) identic. în ceea ce ne înveșmântăm, așa vom acționa. Deschizând porțile împărăției horror, vom fi învăluiți în moartea propriei conștiințe. Să reținem: „Lumea este o carte de semne” (Mircea Vulcănescu). Acelea pe care vom exersa a le contura vizual, iar și iar, acelea ne vor pecetlui destinul, într-un veșmânt hidos al mutilării
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
observa și Les Daniels), banda desenată "de junglă" (în care se specializase editura Fiction House), cea de război (Our Army at War, Star Spangled Stories, Our Fighting Forces)626 și cea de groază (Tales from the Crypt, The Vault of Horror, The Haunt of Fear). Banda desenată de "junglă" oferea personaje feminine atractive și fetișizate, care să satisfacă fantasmele erotice masculine, cu ton rasist, imperialist, dar și sexualizat și chiar sado-masochist, care tacit, prin expunerea "riscurilor" autoguvernării, justificau intervenționismul american.627
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ca Picture Stories from the Bible, Picture Stories from American History ori Animal Fables) și angajându-l pe Al Feldstein, schimbă sigla în Entertainment Comics, iar portofoliul în bandă desenată de groază (celebrele Tales from the Crypt, The Vault of Horror, The Haunt of Fear), SF (Weird Fantasy și Weird Science), polițiste (Crime Suspen-Stories, Shock SuspenStories), de război (Two-Fisted Tales și Frontline Combat) și de umor (Mad, care avea să devină un simbol al spiritului critic corosiv, prezentând parodii după banda
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cuvântul potrivit, incapabil să găsească ceva destul de dramatic. Greu, pare greu. Ea dădu din cap. Da, uite, nu știu de ce îți spun asta. Cu un acces brusc de eficiență, își suflă nasul, căută în geantă și deschise o oglindă. —Arăt horror, spuse ea brusc. —Mie îmi arăți bine... După câteva retușuri rapide cu Beauty Flash și All About Eyes, ea spuse: Ar trebui să mă întorc. Trebuie să mă cert cu Ashling, să urlu la Gerry. —Nu trebuie să... Renunțând pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
începu Sachs. Kara rămase inertă, cu ochii închiși și mâna încleștată pe spătarul unui scaun. Văzând durerea ei, Rhyme își dădu seama că acesta fusese sfârșitul pentru ea. Lumea lui și munca pe care o desfășura presupuneau astfel de scene horror; a ei nu. Riscurile și pericolele la care se expunea în profesia ei erau incomparabile și, oricum, nu te poți aștepta de la un civil să aibă aceleași reacții precum un polițist. Era totuși păcat, pentru că aveau cu toții nevoie de ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
al lui Akira, de ce să se obosească să mai facă altul cînd primul a fost atît de bun, exceptînd faptul acum remediat că eroii nu erau pe atunci decît șapte. Bineînțeles, nu lipsesc scenele tari, violente doar cu acordul părinților, horror, cu mortăciuni În stare incendiară și gata de orice, bineînțeles că ni se arată și puzderie de grozăvii, copiii sătenilor, de pildă, călcați În picioarele cailor și Îngropați Între sălcii, dar, pentru echilibru, apar și noțiuni dese de parapsihologie, magie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
auzit spunînd la megafon că iubește poporul sîrb În timp ce-l pisa din Messerschmidt. Wag the Dog, filmul din 1997 al lui Barry Levinson, În traducere cam liberă Înscenarea, șochează prin faptul c-a fost făcut avant la lettre, Înainte de basmul horror Kosovo, după An American Hero, o carte scrisă pe la Începutul anilor ’90. Subiectul arată ca scos direct din Nato: pentru a-l salva de scandal public pe președintele celei mai celebre națiuni din lume, surprins jucîndu-se cu o domnișoară sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]