1,133 matches
-
stat scrierea unor fragmente dintr-un text despre "sufletul feminin" - subiect inepuizabil, s-o recunoaștem, și care a dat pagini antologice mai ales în cărțile prozatorilor (Marin Preda, Nicolae Breban, Augustin Buzura), ca și în eseul critic consacrat de autoare Hortensiei Papadat-Bengescu; ceea ce a ieșit pînă la urmă este radiografia vieții personajelor și mai puțin a "sufletului" lor. Istorii banale, uneori de o banalitate căutată, fără nimic spectaculos, unde și ura inexplicabilă, absurdă, ca și înțelegerea ori compasiunea se topesc în
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
zadarnic pentru zahăr, făină, carne și jocuri electronice, ca să înlocuiască mesele indigeste, găletușa și lopățica "șoimilor", femei care își trăiesc toată umilința între patru pereți, într-un pat de spital, oferind adevărate radiografii ale suferinței (în buna tradiție a prozei Hortensiei Papadat-Bengescu), consumîndu-și conștiincioase porția zilnică de "bovarism", tineri disperați pentru că n-au de ce să-și agațe viitorul ("hălpăie toate visele în doi-trei ani, un post, un apartament făcut de părinți, proprietate personală, sau unul obținut de la stat cu chirie, un
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
feminității, o priză directă asupra subiectului din care să apară, fără subiectivități de gen, siluete de scriitoare adevărate. În Studii de literatură feminină de Elena Zaharia-Filipaș sunt analizate, grupat ori separat, autoare aflate în nișe valorice distincte. Scriitoare de calibru (Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette-Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Dana Dumitriu, Ileana Vulpescu), promisiuni literare interbelice deturnate de instalarea comunismului (Ioana Postelnicu, Lucia Demetrius, Cella Serghi) și autoare, așa zicând, înduioșătoare ca Sofia Nădejde, venerabilă ,bunică a literaturii feminine de la noi". Ce strânge
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
metacritică decât literară. Altfel spus, Elena Zaharia-Filipaș se focalizează pe comentariile făcute de marele critic modernist pe marginea literaturii feminine, iar nu pe textele ca atare ale scriitoarelor. Procedura se schimbă însă în capitolele următoare, unele de mai mare întindere (Hortensia Papadat-Bengescu - femeia din oglindă, Henriette-Yvonne Stahl - literatura inițierii și experienței, Doamnele și lumea rurală), în care accentul critic se deplasează de la receptarea operelor la comentarea lor propriu-zisă. Subiectul se dovedește consistent, în ambele tipuri de abordare, și este meritul autoarei
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
Cenaclului Sburătorul prezidează cu calm ședințele săptămânale, la care oricine poate participa, și citește, îndrumă, sfătuiește nenumărați aspiranți la gloria literară. Femeile nu lipsesc din acest cadru, ba chiar ele formează o constelație de-sine-stătătoare pe bolta vastă a criticului. De la Hortensia Papadat-Bengescu la Cella Serghi și de la Ioana Postelnicu la Sorana }opa, atâtea și atâtea scriitoare evoluează pe orbita lovinesciană, căutând cea mai convenabilă conjuncție. Citindu-le manuscrisele și cărțile tipărite, criticul desprinde câteva trăsături generale ale literaturii feminine, mărci pe
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
și negarea lirismului în roman par caduce în raport cu teoria și practica modernismului epic, romanul subiectiv fiind bine ilustrat în deceniul patru de Camil Petrescu, Anton Holban, Mircea Eliade ori M. Blecher. Apoi, criticul, nerefuzându-și satisfacția de a constata evoluția Hortensiei Papadat-Bengescu în sensul creației obiective, își vede flagrant contrazisă teza subiectivității înscrise în dreptul literaturii feminine. Ar rezulta că cele mai bune cărți ale prozatoarei sunt scrise de o autoare intens și benefic masculinizată. Pierzând femeia, criticul câștigă scriitorul. În fine
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
o femeie își transferă în scris ,trăirile", arderile, instinctele și sentimentele; în timp ce bărbatul, rațional și lucid, face distincțiile cuvenite între viață și text, transformându-și opera într-o epură a cerebralității. Hazul unei asemenea diviziuni este enorm. Nu numai că Hortensia, marea doamnă a prozei noastre, ar căpăta trăsături masculine; dar, simetric, Iorga, Arghezi și alte mari spirite pasional-pamfletare, cu umoarea schimbătoare, ar trebui să-și dea jos bărbile și mustățile, înrolându-se benevol în oastea feminină... Dificultățile lui E. Lovinescu
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
care propune și permite o cunoaștere directă/o relectura avizata a portativului feminismului interbelic românesc, ale cărui aspecte particularizante sunt revăzute/regăsite în profiluri țări, nepartaja(n)te și în lansarea unei oferte neobstrucționate a diferenței: o invitație - în stilul Hortensiei Papadat - Bengescu - de a sparge ultimele valuri de receptare și de a le proteja de fumuriu și de dubitabil. Viorella MANOLACHE O nouă abordare asupra modelului civilizațional occidental? [Is this a new approach of the Western civilizațional model?] Roberto Fai
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
romane (debut în 1929 cu Romanul lui Mirel; Parada dascălilor, 1932, plus cele trei menționate la început, considerate cele mai bune, alcătuind un fel de trilogie erotică), un volum de nuvele (Halucinații, 1938, postum), studii critice întinse despre Proust și Hortensia Papadat-Bengescu, autorii săi preferați, pe care ar fi vrut să le publice în volume separate dar nu a reușit, la care se adaugă destul de numeroase însemnări publicistice în domeniul literar, plastic și muzical - nu înseamnă, totuși, o operă restrânsă. Pe deasupra
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
familie, numind aceste sindrofii bal la regina Portugaliei. Un singur pas greșit îi va pune în fața crudei realități, le va spulbera starea de euforie. Falia dintre lumi nu suportă construcția de poduri. Lectorul avizat va remarca fericita regăsire a filonului Hortensiei Papadat-Bengescu în acuitatea amănuntului psihologic, în fluxul de frescă al narațiunii, în finețea aluzivă în bună vecinătate cu detaliul naturalist, dar mai cu seamă în luxul stilistic unde Bianca Balotă stăpânește cu autoritate forfota de imagini mateine. O numim la
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
din aceeași Mănăstire Strahov din Praga. Va purta cu el o bogată corespondență. A călătorit frecvent în România, cunoscând o mulțime de personalități din lumea literară și, mai larg, culturală: N. Iorga, I. Agârbiceanu, Ion Bianu, Lucian Blaga, N. Cartojan, Hortensia Papadat-Bengescu, Al. Rosetti. La București, ține o serie de conferințe și notează cu satisfacție: ,...am cunoscut cercul ,Sburătorul" și pe dl. Lovinescu - m-au primit cu mult drag acolo și m-am simțit foarte bine printre dânșii". Traducătoare neobosită, a
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
Anghel, Ion Pillat, Zaharia Stancu. A publicat studii despre poezia și teatrul românesc și unul mai amplu consacrat prozei, însoțit de o antologie: Prozatori români în cadrul evoluției diferitelor școli literare, Praga, 1927, dedicat lui Ovid Densușianu. Citise Drumul ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu, în preajma revoluției de C. Stere, îi plăcuse mult Răscoala lui Liviu Rebreanu. Se poate spune că Jindra Husková a făcut cel mai mult pentru cunoașterea literaturii române în fosta Cehoslovacie, că a contribuit activ la consolidarea legăturilor culturale dintre
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
literatura engleza, mi-a cerut într-o zi ceva cărți românești, dar în limba engleză, din motivele descrise mai sus. Acum câțiva ani, într-o vizita în România i-am găsit „Hanul Ancuței” al lui Sadoveanu, și „Fecioarele Despletite” ale Hortensiei Papadat Bengescu, dar cam atât. Nu am găsit nimic publicat și tradus în engleză în domeniul poeziei, cel puțin nu în Romania în librarii... Am descoperit mai târziu, pe internet, traduceri în limba engleză ale unor opere de poeți români
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un alt eveniment literar românesc ce merită semnalat. Grație eforturilor generoase ale doamnei profesor Andreia Roman, de la Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale, a fost organizat un substanțial colocviu amintind de trecerea a cinci decenii de la moartea Ťmarii europeneť Hortensia Papadat-Bengescu, dată aproape neconsemnată la noi. În acest cadru inaugurat de cunoscuta specialistă în istorie românească, d-na Catherine Durandin, au fost propuse noi lecturi critice ale operei scriitoarei. S-au exprimat, astfel, profesorii Mircea Anghelescu și Ion Bogdan Lefter
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
a glosat pe marginea Ťcruciadei femeilorť dintr-o perspectivă sociologică, iar Florica Courriol, de la Universitatea din Lyon, a trimis o comunicare despre Ťvecinătateať ca modernitate. D-na Andreia Roman s-a oprit asupra Ťpatologiei subiective și patologiei sociale în proza Hortensiei Papadat-Bengescu. Pe scurt, a fost o întâlnire care a readus în atenție o operă majoră, încă departe de a-și fi epuizat valențele propuse cercetării actuale. Peste numai câteva zile, adică între 18 și 20 noiembrie, trei scriitori români au
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
pregătește terenul pentru afirmarea unei noi literaturi. Rezultatul acestei acțiuni critice este că se consolidează de fapt, oarecum paradoxal, canonul literaturii noastre clasice (pentru că rezistă contestărilor) și se prefigurează o nouă ordine de valori, cu alte nume, de la Rebreanu la Hortensia Papadat-Bengescu și de la Arghezi la Ion Barbu. Acest al doilea sistem de valori nu i se substituie celui dintâi, ci se întemeiază alături, la concurență. Primul sistem, adică primul canon, deja bine configurat, nu poate fi anulat, în ciuda contestărilor, care
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
înregistrat o severă punere în criză a modernismului, o contestare radicală a lui în anii imediat postbelici (1948-1959), iar după aceea asistăm la o restaurație a esteticului, perspectiva critică se limpezește și-i reabilitează pe Arghezi, Blaga, Ion Barbu, Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și pe ceilalți. În deceniul 1960-1970 am asistat la desfășurarea în paralel a două fenomene: pe de o parte, canonul literaturii interbelice a fost restaurat și confirmat în termenii lui esențiali de către noua critică, pe de altă parte apăreau
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
în județul Neamț), Brad, Poduri, Târgu-Ocna, Mărgineni (județul Bacău), Isaiia, Târgu-Frumos, Scânteia (județul Iași), Trusesti (județul Botoșani), Dumesti (județul Vaslui), Mihoveni, Draguseni (județul Suceava), Sipenit, Lipcani (Ucraina) cercetări efectuate de specialiști renumiți, dintre care amintim pe Constantin Matasa, Radu Vulpe, Hortensia și Vladimir Dumitrescu, Mircea Petrescu-Dîmbovita, Silvia Marinescu-Bîlcu, Anton Nițu, Ștefan Cucoș, Dan Monah ș.a O particularitate a Muzeului de Artă Eneolitica Cucuteni este faptul că în cadrul sau funcționează și Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni, care a atras
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni [Corola-blog/BlogPost/96616_a_97908]
-
Sebastian și pe atâția alții. Aș completa lista lui Vârgolici cu măcar alte câteva nume care lui i-au scăpat. Mă gândesc la D. Trost, poetul suprarealist, la prozatorul Mircea Săndulescu, la Eugenia Tudor Anton, istoric literar și critic, editoarea Hortensiei Papadat Bengescu, la Petre Mihai Băcanu, jurnalist cu mare carieră postdecembristă, la pictorul Marius Teodorescu, la poeta Victoria Milescu. Și mai sunt și alții care ar putea intra pe invidiabila listă. Plecat din Brăila după ce mai întâi debutase cu poezii
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
Cronicar În numărul de săptămâna trecută al Observatorului cultural, Bianca Burța-Cernat comentează într-un prim episod cele trei volume de Opere al Hortensiei Papadat- Bengescu îngrijite de Gabriela Omăt la Fundația Națională pentru Știință și Artă. Un prilej numai bun consideră, probabil, autoarea articolului, pentru a deplânge situația ingrată cu care se confruntă de ceva timp profesioniștii edițiilor critice: tot mai puțini și
Elegie fără obiect by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3854_a_5179]
-
în schimbul epistolar se pot reține câteva constatări neutre și seci: „Aseară, până la 12, m-a pisat aici Camil Petrescu”, scrie Rebreanu în vara lui 1924, pe vremea când muncea chinuitor la Adam și Eva. Întâlnirea lui Fanny pe litoral cu Hortensia Papadat-Bengescu o lasă rece pe actriță: „Suntem extrem de politicoase una față de cealaltă, încolo nici un fel de prietenie”. Abundă, în schimb, în epistolar, bilanțuri economice și cheltuieli zilnice cât se poate de amănunțite, prelungite mult după ce familia iese din penuria de
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
Popescu nu-și uită compatrioții, traduce fragmente din opera lui Sadoveanu, Caragiale, Agârbiceanu, pentru revista "Caravella", încă din 1945, din Blaga două volume "Orizont și stil", Artă și valoare", 1946, la Milano, din straniul G. Ciprian, "Capul de rățoi", din Hortensia Papadat Bengescu, "Concert din muzică de Bach", tot în 1946. De la debutul cu "Ultimo canto di Safo" din 1940 trecuseră ceva ani. E un om care călătorește destul de des, la congresele Societății Academice Române, nesmintit, unde vin N.I. Herescu, Eugen
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
către altcineva: „Am auzit că lui Sadoveanu i-a căzut un ochi în gură”), sau epiloguri de borangic („O femeie își ascundea fața de lumină. Un bărbat agoniza, undeva în încăperile întunecate. Parcă ieșisem din casa Rimilor” - după vizita la Hortensia Papadat-Bengescu, bătrână și afișând, încă, o amară cochetărie). Un alt episod, tot cu doamna interbelicului, arată un Crohmălniceanu de-o extremă delicatețe, și deferență față de marea literatură, care extrage pasaje potrivite din Balaurul pentru a înnobila textul prea pe linie
Și scriitorii sunt oameni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4204_a_5529]
-
varianta Istodor, pornește de la O samă de cuvinte a lui Ion Neculce, trece direct la Anton Pann, Odobescu, Țiganiada, Slavici, Petre Ispirescu, Cantemir, Scrisorile lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Creangă, Junimea, poeții Văcărești, Caragiale, Minulescu, Bacovia, Blaga, Rebreanu, Topârceanu, Barbu, Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu Caragiale, Urmuz, Camil Petrescu, Sadoveanu, Cezar Petrescu, Geo Bogza, Gib Mihăescu, Cioran, Călinescu, Mihail Sebastian, Mihail Drumeș, Eugen Ionescu (apare cu grafia franceză), Radu Tudoran. Cât privește literatura contemporană, selecția merge pe linia popularității și a listei școlare
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
limba și literatura engleză a Facultății de Litere, Filosofie și Istorie de la Universitatea de Vest se vor organiza cursuri practice de limba engleză în vederea pregătirii pentru examenele Cambridge. Este vorba, după cum ne-a informat șeful catedrei, dna prof. univ. dr. Hortensia Pârlog, de cursuri cu program normal în regim de plată destinate atât studenților Universității, cât și solicitanților externi. Durata cursurilor va fi de 8 săptămâni a 4 ore de pregătire/săptămână pentru fiecare nivel, după cum urmează: FCE (First Certificate in
Agenda2005-15-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283582_a_284911]