304 matches
-
Pentru că, dacă s-au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor din 1847, în care hotarnicul scrie că răzeșilor „li s-au lepădat (măsurat) și pe fața pământului, închegându-se sumili a mai multor (răzeși n. n.) la un locu, dispicându-să stânjănu în opt palmi, palma în opt palmaci, palmacu în douăsprezăci linii și linia în douăsprezăci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar da, după hotarnica Cudalbilor, 8 (opt) linii. Alex. Constantinescu scrie că linia este „cea mai mică măsură de lungime din sistemul stânjenului” și-i dă o „echivalență metrică de 0,0029 m”, neamintind că ar fi o măsură și mai mică decât linia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am identificat numele unor bătrâni originari despre care nu se mai ținea minte în sat precum Stamate Goe, Juncu, Bulcoiu (derivat poate din Buculeiu), Vițenchie, Ochi Albi, Ionașco Doli. O eventuală descoperire și a altor țădule întocmite în 1817, de hotarnicul Petrache Negrea, în afara celor două găsite de noi, cu arborele genealogic al bătrânului arătând cursul neamului respectiv, ar oferi o bună posibilitate de a reconstitui o imagine cât mai aproape de realitate a ceea ce a fost obștea răzeșească a umbrăreștenilor din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn de stejar de mărimea trebuitoare. Că anterior existase locaș bisericesc se dovedește prin semnalarea numelor de preoți slujitori în Boziești și prin însemnarea pe planul hotarnic de mai târziu (1841) cu semnul Sfintei Cruci, simbol al prezenței bisericii în punctul respectiv, Boziești și Tămășeni, ambele vetre de sat având propria construcție. Din această cauză este greu de distins care anume preot slujea exclusiv la Boziești și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]