325 matches
-
pedeapsa din ’46. Închis la Aiud, alături de majoritatea elitei românești, Mircea Vulcănescu a ținut o serie de conferințe considerate subversive de torționari, pentru că le menținea oamenilor moralul. A fost izolat, la fel ca alți 12 bărbați din celula sa, în hrubele secției 1. Acolo au fost dezbrăcați în pielea goală și lăsați într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Conform unui martor, Vulcănescu s-ar
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
de Episcopul de Orléans, Thibault d’Aussigny. În „Epistolă către prieteni” (Epistre en forme de Ballade, à ses amis, 1461) Villon î-și exprimă disperarea implorând ajutorul: <poem> "Vă îndurați de mine, îndurare," Atât măcar, prieteni, de-ați avea!" În hrubă zac, nu sub un pom în floare," "Aici, în surghiunia cea mai grea,"(...) Aici îl lăsați pe Villon sărmanul?"(trad. Dan Dănilă) </poem> Viața i-a fost salvată - posibil - prin intervenția tutorelui său, dar evenimentele care au urmat i-au
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
o încăpere cu rol de iatac al doamnei. Aceasta are o înălțime de 2,20 m și are o ferestruică mică pe fațada estică. În aripa stângă a clădirii, la același nivel cu apartamentul doamnei, se află o serie de hrube și tainițe boltite, care aveau, se pare, o legătură secretă cu etajul locuibil. Aici se putea ascunde oricine în caz de primejdie. Din prima hrubă se intra în a doua printr-o deschidere joasă cu o înălțime mai mică de
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
aripa stângă a clădirii, la același nivel cu apartamentul doamnei, se află o serie de hrube și tainițe boltite, care aveau, se pare, o legătură secretă cu etajul locuibil. Aici se putea ascunde oricine în caz de primejdie. Din prima hrubă se intra în a doua printr-o deschidere joasă cu o înălțime mai mică de un metru, prin care abia un singur om poate trece. Ieșirea din tainițe era foarte aproape de ieșirea prin latura nordică a zidului de incintă. Conform
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
ieșirea prin latura nordică a zidului de incintă. Conform legendei, exista un tunel care lega Sfânta Masă a altarului cu palatul domnesc, pentru a se salva odoarele bisericii în caz de necesitate. N.A. Bogdan povestea că ar fi existat niște hrube ce făceau legătura între Palatul domnesc de la Cetățuia și Curtea domnească din Iași. Scriitorul Alecu Russo descrie astfel tainițele: "„Iar intrarea în tainițe se găsește în peretele palatului care privește spre oraș. O ușă mică, rotundă și ridicată de la pământ
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
documentele de pe vremea lui Radu cel Frumos, acesta a mutat scaunul domnesc la București. Deși pentru o perioadă de timp s-a crezut că Curtea Domnească a fost distrusă complet, cercetările arheologice au scos la iveală importante ruine, printre care: hrube, ziduri, baze de turnuri, trepte coloane, camere aflate în construcții din secolul al XIX-lea. Cercetătorii au stabilit că Curtea Veche a suferit diverse rezidiri și refaceri de-a lungul timpului, începând cu a doua jumătate a secolului al XIV
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
descoperirile arheologice. Acestea au scos la iveală ruinele unei cetăți din bolovani de râu și cărămidă, întinsă pe o suprafața totală de peste 900 mp. Săpăturile arheologice au scos la iveală și parterul înalt al castelului, situat pe niște pivnițe și hrube foarte încăpătoare și curtea interioară a palatului întinsă pe o suprafață de peste 100 mp. Deși de-a lungul istoriei mulți din domnii Țării Românești au ales ca cetate de scaun Curtea Domnească din Târgoviște, unii din ei au folosit și
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
și, în dreapta, ușa care duce într-un turnuleț atașat pe latura din sud unde se află o scară în spirală pe unde se urcă la etajele superioare. Cele trei etaje aveau următoarea funcționalitate: În clădirea turnului se afla și o hrubă secretă pentru adăpostirea odoarelor bisericești în vremuri de primejdie. După cutremurul din 4 martie 1977 s-au efectuat lucrări de restaurare care au urmărit consolidarea structurii de rezistență a turnului. La 50 metri sud de clădirea bisericii ștefaniene, domnitorul Simion
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
administrative că școlii: școală rusă nr.77; liceul teoretic "A. Mateevici"; școală pentru tineret de Arte, grădiniță nr.33; primărie, casa de cultură, farmacie, spital, alimentare, minereuri, combinate(3), etc. Localitățile vecine sunt Porumbeni, Ciorescu, Măgdăcești, Hrușova. 1947-Primele experiențe în hrubele de piatră făcute de către academicianul Ungureanu Petru. Depunerea spre maturare a primului lot de vinuri spumante clasice. 1952-Fondarea Combinatului de Vinuri ”Cricova” Ș.A. 1954-Crearea colecției de vinuri Cricova în baza vinurilordin colecția Moldovei și a vinurilor rare din colecția lui
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
române să se retragă la Berezovca, abandonând pozițiile . „A rămas pe loc doar o companie din Regimentul 57 Mehedinți, alcătuită din 62 ostași și 3 ofițeri, condusă de maiorul invalid Anghel Ciucu. Acest mic detașament a luptat eroic, baricadat în hrube și case timp de 3 zile, până la revenirea camarazilor lor.” Trupele retrase se regrupează la Bulboaca, primesc întăriri - 2 batalioane și la 24 ianuarie, contraatacă. „Înaintarea spre Tighina se face pe trei coloane: În dimineața de 25 ianuarie, la ora
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
24,60nbsp;m și lată de 4,80nbsp;m. Laturile de nord și de sud sunt obturate de porțile de acces acoperite cu bolți avella, cea dinspre Lipscani având cinci bolți alăturate, cealaltă numai trei. Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de circa 1,50nbsp;m. Inițial părțile laterale au beneficiat numai de parter alcătuit din câte o sala
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiție domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Pisania a fost distrusă, astfel că nu se cunosc date referitoare la construcția lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Present" pentru anul 1843, publicat de Carey & Hart. Ea a fost puțin revizuită la republicarea în ediția din 17 mai 1845 a periodicului "Broadway Journal". William Butler Yeats s-a manifestat în general critic față de Poe, numindu-l „vulgar”. Despre „Hruba și pendulul” în particular el a spus: „nu mi se pare a avea valoare literară permanentă de niciun fel... Analizați Hruba și pendulul și veți găsi un atac al spaimei fizice țipătoare asupra nervilor”. Prima traducere în limba română a
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
a periodicului "Broadway Journal". William Butler Yeats s-a manifestat în general critic față de Poe, numindu-l „vulgar”. Despre „Hruba și pendulul” în particular el a spus: „nu mi se pare a avea valoare literară permanentă de niciun fel... Analizați Hruba și pendulul și veți găsi un atac al spaimei fizice țipătoare asupra nervilor”. Prima traducere în limba română a fost publicată anonim sub titlul „Puțul și pendula” în ziarul "Independința", anul IV, 1861, nr. 17-21, aceasta fiind prima traducere în
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
de popularizare Literatura, Știința, Arta, nr. 19) și de un anonim (publicată sub titlul „Puțul și pendula” în ziarul "Lectura", anul I, 1907, nr. 7, pp. 431-441). O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Hruba și pendulul” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Puțul și pendulul” în
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
cunoscut scriitor francez care a tradus operele lui Poe în limba franceză și care a fost inspirat în mare parte de el, a spus că clădirea de pe locul vechiului club al iacobinilor nu are porți și, prin urmare, nicio inscripție. „Hruba și pendulul” este un studiu al efectului terorii exercitate asupra naratorului, începând cu linia de deschidere care sugerează că el suferea deja de teama de moarte („Eram istovit - acea lungă agonie mă istovise de moarte”) și, la scurt timp după
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
ascuțit care amenință să-l taie pe narator. Naratorul prezintă lama cea mai mare prin intermediul sunetului, deoarece pendulul „șuieră” în timpul balansului. Poe subliniază în continuare acest lucru prin cuvinte ca „încetare”, „coasă”, „semilună”, „sabie” și diferite forme de consonanțe literare. „Hruba și pendulul” poate fi considerată o repovestire serioasă a satiricei „A Predicament”. În acea povestire, o „coasă” similară retează încet (și comic) capul naratorului. Această acțiune a fost reimaginată cu un pendul pregătit să taie felii pieptul naratorului. Poe a
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
personală ca o sursă de teroare. Poe s-ar fi inspirat în concentrarea asupra torturii impersonale parțial din "History of the Spanish Inquisition" a lui Juan Antonio Llorente, publicată pentru prima dată în 1817. De asemenea, s-a sugerat că „hruba” lui Poe a fost inspirată de o traducere a Coranului (Poe s-a referit la Coran și în „Al Aaraaf„ și „Israfel”) realizată de George Sale. Scriitorul era familiarizat cu opera lui Sale și chiar i-a menționat numele într-
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
Shroud" a lui William Mudford, o povestire despre o cameră de tortură de fier care se micșora printr-o acțiune mecanică și zdrobea în cele din urmă trupul victimei. Poe ar fi avut ideea despre camera care se micșora în „Hruba și pendulul” după publicarea povestirii lui Mudford în "Blackwood's Magazine" în 1830.
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
Carpaților", a cărui acțiune se desfășoară în jurul turnului pătrat de la Hangu. Preotul Constantin Mătasă relata la începutul secolului al XX-lea că localnicii afirmau că văzuseră noaptea focuri albastre pâlpâind deasupra unor pretinse comori ascunse sau umbre care intrau în hrubele adânci, scoțând sunete sinistre. Acele flăcări albastre ar arde la fiecare șapte ani deasupra comorilor apărate de blesteme.
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Carpaților", a cărui acțiune se desfășoară în jurul turnului pătrat de la Hangu. Preotul Constantin Mătasă relata la începutul secolului al XX-lea că localnicii afirmau că văzuseră noaptea focuri albastre pâlpâind deasupra unor pretinse comori ascunse sau umbre care intrau în hrubele adânci, scoțând sunete sinistre.
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
române să se retragă la Berezovca, abandonând pozițiile. „A rămas pe loc doar o companie din Regimentul 57 Mehedinți, alcătuită din 62 ostași și 3 ofițeri, condusă de maiorul invalid Anghel Ciucu. Acest mic detașament a luptat eroic, baricadat în hrube și case timp de 3 zile, până la revenirea camarazilor lor”. Trupele retrase se regrupează la Bulboaca, primesc întăriri - 2 batalioane și la 24 ianuarie, contraatacă. „Înaintarea spre Bender se face pe trei coloane: În dimineața de 25 ianuarie, la ora
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
de foileton în ziarul "Gazeta de Iassi", anul I, 1867, în nr. 28, 29, 31, 32, 33, 35 și 36, aceasta fiind probabil a doua traducere în limba română a unei scrieri a lui Poe (prima a fost traducerea povestirii „Hruba și pendulul”, publicată anonim în 1861). Povestirea a fost tradusă apoi de Ion Vinea și publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, reeditată în 1965 în volumul "Aventurile lui Gordon
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
de Episcopul de Orléans, Thibault d’Aussigny. În „Epistolă către prieteni” (Epistre en forme de Ballade, à ses amis, 1461) Villon î-și exprimă disperarea implorând ajutorul: <poem> "Vă îndurați de mine, îndurare," Atât măcar, prieteni, de-ați avea!" În hrubă zac, nu sub un pom în floare," "Aici, în surghiunia cea mai grea,"(...) Aici îl lăsați pe Villon sărmanul?"(trad. Dan Dănilă) </poem> Viața i-a fost salvată - posibil - prin intervenția tutorelui său, dar evenimentele care au urmat i-au
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
coline, Marwah și Safa . Potrivit tradiției, ei beau apă din izvorul de la Zemzem, acesta fiind situat astăzi în incinta marii moschei de la Mecca . Ismael s-a căsătorit în acea regiune . Conform tradiției, este îngropat, la fel ca mama sa, în hruba lui Ismael, aproape de Kaaba . Vaca menționează legământul sacru al lui Abraham și Ismail cu Dumnezeu privind curățirea Casei: „Când am făcut Casa loc de credință și de pelerinaj, am spus: «Luați locul în care a stat Abraham ca loc de
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]