530 matches
-
încă bine”. și tot despre amînarea fericirii: „Nos philosophes affirment avec certitude que rapporter le bien-être à un avenir est une absurdité. Les générations futures ne profiteront que de ce qui est fait pour le bien de l’homme dșs aujourd’hui” (Anatoli Adamichine, „Voués et dissensions?”, în „Temps nouveaux”, no 13/1989, p. 8). *„Fericirea nu e o chestiune de mandolină”, a zis Paul Popescu-Neveanu, venit să conferențieze la Bacău. Aș fi vrut să-i replic: „Fericirea e urarea pe care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
l’espérons, les meilleurs résultats. L’avenir d’une jeunesse déjà sérieusement atteinte par le chômage, préoccupe avant tout la Commission du Travail. Conférences et publications, tout est mis en oeuvre pour qu’une opinion publique éclairée comprenne qu’aujourd’hui le travail de la femme est une nécessité économique que l’on ne peut plus contester. Toute atteinte au droit au travail de la femme mariée compromettrait l’institution traditionnelle du mariage, base de toute société qui veut maintenir son intégrité. Toutes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ardent, l’intensification de l’éducation spirituelle et religieuse, tout témoigne de nos efforts pour créer dans l’enseignement une atmosphère de haute spiritualité qui seule peut s’opposer aux courants de désegrégation morale qui guettent la jeunesse d’aujourd’hui. Pour former la jeune maman accomplie et la future citoyenne, nous proposons qu’aucun diplôme de fin d’études ne soit deliveré avant que la candidate n’ait suivi un cours pratique avec stage dans les oeuvres sociales, la préparant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Semne-or fi prevestitoare Chiar și-n luna, stele, soare: Soarele s-a-ntuneca, Luna raze n-a mai dă, Stelele-or cădea pe rând Frică-n inimi semănând, O să urle-amarnic vântul De s-o cutremura Pământul, Și-or hui înfiorător Valurile marilor, Multor oameni zbuciumarea, Groază le-or curma suflarea, Cei ce răbdători vor fi Mântuire vor găsi. Cand smochinul înverzește Știți că-al primăverii timp sosește, Tot așa, văzând aceste, Voi să știți că-aproape este, Vine Sfântă împărăție
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Hongrie et en Tchécoslovaquie, à Bucarest, l'URSS imposait un gouvernement communiste. "Nous continuions cette guerre comme des automates raconte Vizanty. (...) De retour, ce fut alors la démobilisation et le début de cette "drôle" de paix qui dure encore aujourd'hui. Pour moi et mon pays des épisodes dramatiques allaient suivre...". Le 22 août 1947, Vizanty est mis à la retraite, comme la plupart de anciens combattants de l'Armée Royale Roumaine. Il se voit dorénavant obligé d'accepter des emplois
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Catargi nr. 43 C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Hărți realizate de Édigraphie. Autorul parafrazează aici cunoscutul vers mallarmean "Le vierge, le vivace et le bel aujourd'hui". (n. trad.) Umma, comunitatea internațională a credincioșilor musulmani. (n. trad.) Citatele biblice trimit, la Biblia sau Sfânta scriptură tipărită sub îndrumarea Preafericitului Părinte Iustinian, București, 1968. Don Camillo, personaj de ficțiune creat în 1848 de scriitorul umorist italian G Guareschi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ilie Bărbulescu, învățător. După liceul urmat la Blaj și la Cluj, începe Facultatea de Drept, dar o abandonează pentru a se înscrie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (1950-1954). Redactor o vreme la revista „Roumanie d’aujourd’hui”, din 1957 își începe și cariera universitară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică: asistent (1960-1964), conferențiar (1964-1970), profesor și decan (1970-1989). În 1964 își susține teza de doctorat, Dramaturgia rusă pe scenele românești până în 1944, la Institutul „Lunacearski” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
la E.S.P.L.A., un monstru editorial care îndeplinea și rolul de monopol al valorilor și aparițiilor -, „sărmanul” Ali a „căzut” din treaptă în treaptă până s-a „stabilizat” la „cimitirul elefanților staliniști” care erau publicațiile pentru străinătate, La Roumanie d’aujourd’hui în diverse limbi, aflat și sub „incidența” Externelor și, mai știi, și a „Internelor”! Când l-am cunoscut eu, prin ’62-’63, se afla încă într-un post de conducere, în nomenclatură, adică era redactor-șef adjunct la revista, unică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Constitution roumaine, le passage des troupes d’occupation sur territoire roumain. Mon entretien avec M. Bratiano a été appris ici par quelques correspondants de journaux étrangers; et quelques-uns des plus curieux, que me font de fréquentes visites, ont essayé aujourd’hui d’apprendre jusqu’a quel point les informations de la presse locale (sur les rassemblements de troupes) sont dignes de foi. Je leur ai déclaré que je ne savais rien du tout là-dessus, et que j’étais personnellement convaincu que ces
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
privé au prince Ignatieff que je ne puis, malgré mon désir sincère, remplir maintenant le désir de Son Altesse, vu qu’il est possible que l’on interrompe toute relation diplomatique avec le gouvernement royal. J’ai été reçu aujourd’hui en audience par Sa Majesté le roi. Le roi m’a prié, par rapport à la question bulgare de transmettre à Votre Excellence qu’il tient pour sacrées les conventions internationales, et qu’il ne reconnaît pas la légitimité du
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
soixante, Hachette-Littératures, Paris, 2001, p. 68. 18. În 1967-1968, doi ascultători din trei posedau un aparat de radio cu tranzistori, Jean-François Sirinelli, „Le coup de jeune des sixties”, în La culture de masse en France de la Belle Epoque à aujourd’hui (coord. Jean-Pierre Rioux, J.F. Sirinelli), Fayard, Paris, 2002, p. 127. 19. Ludovic Tournès, „Reproduire l’œuvre: la nouvelle économie musicale”, în La culture de masse, ed. cit., pp. 253-255. 20. Piața discului era evaluată la 18 milioane în 1956, 41
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Paris, 1979, pp. 138-154. 4. Jean Brun, Le retour de Dionysos, Les Bergers et les Mages, Paris, 1976 (ediția I, 1969). 5. Analizele lui Michel Maffesoli ilustrează mai în amănunt acest gen de problematică. 6. Guy Burgel, La ville aujourd’hui, Hachette, „Pluriel”, Paris, 1993, pp. 119-129; Alain Cluzet, Au Bonheur des villes, Editions de l’Aube, 2002, pp. 131-137. 7. Citat din Maria Daraki, Dionysos et la déesse terre, Flammarion, „Champs”, Paris, 1994, p. 70. 8. Oliver Donnat, Les pratiques
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cei 60 de ani pe care îi împliniți, să Vă urez multă sănătate și putere de muncă, noi succese în nobila Dumneavoastră misiune, spre înălțarea continuă a patriei noastre socialiste!“ (Convorbiri literare, ianuarie 1978) ROSEN Moses, dr. rabin șef „Aujourd’hui, tout le pays s’est transformé et changé. Nul d’entre nous ne retrouve plus les lieux de sa naissance, partout a pénétré l’esprit rénovateur. Nous sommes reconnaissants aux autorités d’État pour les possibilités offerts, pour la comprehension
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la marche en avant de l’humanité sur la route d’une existence meilleure. J’ai eu la chance d’avoir vécu pendant presque les trois quarts de ce siècle, dont les cinquante dernières années en Occident, de sorte qu’aujourd’hui je me sens investi par l’Histoire d’une double mission: d’abord celle d’un témoin présent, attentif et impartial qui a pu suivre les immenses transformations qui ont eu lieu dans mon pays natal, dans tous les domaines
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
des reévaluations de leur vision sur la culture et ses fonctions dans la société, sur la tradition et l’héritage culturels, sur les nouvelles directions de manifestation de la création littéraire-artistique.“ („La stratégie de l’acte culturel“, La Roumanie d’aujourd’hui, noiembrie 1987) PALADE Constantin „Comunismul se creează cu eforturi concrete, pline de pasiune, de către eroii poporului muncitor care trăiesc printre noi, care scriu istoria cea mare și adevărată, cu eforturi și dăruire, mânați de țelurile cele mai nobile și mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
motive, mituri și metamorfoza lor, București, 1990; Despre timp și spațiu în literatură, București, 1994; Curente literare românești și context european, București, 1998; Din povestirile lui Anton păduraru, Craiova, 1998; Poeme simple (1942-1945), Craiova, 2000; Comparatismul azi - Le Comparatisme aujourd’hui - The Comparatism Today (în colaborare), București, 2000. Ediții: Ion Ghica, Documente literare inedite, pref. edit., București, 1959; Andrei Mureșanu, Poezii și articole, pref. edit., București, 1963; D. Bolintineanu interpretat de..., pref. edit., București, 1974; Eminescu după Eminescu, pref. edit., Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
simandicoase. Alocuțiunea doamnei Tasca nu conține nimic surprinzător, cuvinte de bun venit, referiri la integrarea europeană: ... le mur qui coupait l’Europe en deux est tombe. Ceux de la construction commune, commencée а six, se consolident de jour en jour. Aujourd’hui, avec quinze pays. Demain avec 25, ou davantage peut-étre. Fraze frumoase, dar care nu obligă pe nimeni la nimic; oricum, noi, basarabenii, indiferent de schemele de extindere aplicate, vom fi lăsați pe dinafară. ...Votre voyage est а l’evidence un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Pământ Semne or fi prevestitoare Chiar și-n lună, stele, soare: Soarele s-o-ntuneca Luna, raze nu o mai da Stelele-or cădea pe rând Frica-n inimi semănând O să urle amarnic vântul De-o cutremura Pământul Și-or hui Înfiorător Valurile Mărilor! Multor oameni zbuciumarea Groaza le-o curma suflarea Cei ce răbdători vor fi, Mântuire vor găsi Când smochinul Înverzește Știți c-al primăverii timp sosește Tot așa văzând acesta Voi să știți c-aproape este Vine Sfânta
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de pe glob, 1,36 miliarde de locuitori (la sfârșitul anului 2013, fără a fi inclusă populația din Hong Kong, Macao și Taiwan), are în componență 56 de naționalități, care îi dau caracterul de stat multinațional. Principalele naționalități chineze sunt: han, mongolă, hui, tibetană, uigură, miao, yi, zhuang, buyi, coreeană, manciuriană, dong, yao, bai, tujia, hani, kazahă, dai, li, lisu, wa, she, gaoshan, lagu, shui, dongxiang, naxi, jingpo, kârgâză, tu, daur, mulao, qiang, bulang, sala, maonan, gelao, xibo, achang, pumi, tadjică, nu, uzbecă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
țării. Naționalitatea han și celelalte populații etnice au trăit în armonie și în bună înțelegere de-a lungul anilor, ocupând împreună un teritoriu de aproape 9.600.000 km2, creând împreună, pe acest pământ, istoria și cultura Chinei. Doar minoritățile hui și manciuriană folosesc limba chineză, celelalte 53 au limbă proprie. Naționalități a căror populație depășește cinci milioane de locuitori Potrivit datelor celui de-al șaselea recensământ realizat în 2010, zece naționalități au o populație ce depășește cinci milioane. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
chineză, celelalte 53 au limbă proprie. Naționalități a căror populație depășește cinci milioane de locuitori Potrivit datelor celui de-al șaselea recensământ realizat în 2010, zece naționalități au o populație ce depășește cinci milioane. Este vorba despre naționalitățile han, zhuang, hui, manciuriană, uigură, miao, yi, tujia, tibetană și mongolă. Naționalitatea han Naționalitatea han are cea mai numeroasă populație dintre cele 56 de grupuri etnice ale Chinei. Populația acesteia numără aproximativ 1,22 miliarde de locuitori, își are originile în centrul Chinei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bază în zonă fiind cele de orez și porumb. Ca notă specifică, etnicii zhuang sunt mari iubitori de muzică, având un bogat patrimoniu muzical și de dansuri, nu degeaba acestei regiuni i se mai spune și ,,Marea de cântece'' Naționalitatea hui Naționalitatea Hui are peste 10.580.000 de locuitori, care trăiesc în principal în Regiunea Autonomă Ningxia-Hui din nord-vestul țării. Cei din naționalitatea hui au conlocuit cu majoritarii han, de aceea principala limbă de comunicare este cea chineză. Mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
zonă fiind cele de orez și porumb. Ca notă specifică, etnicii zhuang sunt mari iubitori de muzică, având un bogat patrimoniu muzical și de dansuri, nu degeaba acestei regiuni i se mai spune și ,,Marea de cântece'' Naționalitatea hui Naționalitatea Hui are peste 10.580.000 de locuitori, care trăiesc în principal în Regiunea Autonomă Ningxia-Hui din nord-vestul țării. Cei din naționalitatea hui au conlocuit cu majoritarii han, de aceea principala limbă de comunicare este cea chineză. Mulți dintre ei cunosc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și de dansuri, nu degeaba acestei regiuni i se mai spune și ,,Marea de cântece'' Naționalitatea hui Naționalitatea Hui are peste 10.580.000 de locuitori, care trăiesc în principal în Regiunea Autonomă Ningxia-Hui din nord-vestul țării. Cei din naționalitatea hui au conlocuit cu majoritarii han, de aceea principala limbă de comunicare este cea chineză. Mulți dintre ei cunosc bine și limbile arabă și persană, datorită faptului că în majoritatea lor sunt musulmani. În secolul VII, negustorii arabi și persani au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
au ajuns în China pentru comerț și mulți dintre ei s-au stabilit la Guangzhou, Quanzhou și în alte așezări de pe coasta sud-estică a Chinei. După o conviețuire de câteva sute de ani, ei au devenit o parte a naționalității hui. În prima perioadă a secolului al XIII-lea, un mare număr de arabi, persani și alți locuitori ai Asiei Centrale s-au strămutat, din cauza războaielor din zonă, în regiunile din nord-vestul Chinei. Ulterior, prin căsătorii cu membri ai naționalității han
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]