2,402 matches
-
ofițer la garnizoane din Corabia, Piatra Olt și Craiova, activând până în 1953, când se pensionează pe caz de invaliditate. Între 1959 și 1969 lucrează în domeniul turismului, la Sinaia, apoi se dedică scrisului. Debutează în 1945, când publică în revista „Humorul” schițe satirice. Colaborează la „Săptămâna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Viața militară”, „Astra” ș.a. Prima carte, romanul Femeia cibernetică, îi apare în 1969. Împreună cu Eugen Barbu este scenarist al producțiilor cinematografice Haiducii (1966), Drumul oaselor (1980), Trandafirul galben (1982) și al serialelor
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 13 mai 1940 și 20 august 1944, cu subtitlul „Revistă săptămânală de humor”, sub redacția lui Ion Anestin. De la numărul 104 își schimbă subtitlul în „Revistă ilustrată de humor” care, după o scurtă revenire la cel inițial (numerele 165-178), este adoptat definitiv. Prin ilustrația atractivă, alcătuită din nenumăratele desene și caricaturi semnate de
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 13 mai 1940 și 20 august 1944, cu subtitlul „Revistă săptămânală de humor”, sub redacția lui Ion Anestin. De la numărul 104 își schimbă subtitlul în „Revistă ilustrată de humor” care, după o scurtă revenire la cel inițial (numerele 165-178), este adoptat definitiv. Prin ilustrația atractivă, alcătuită din nenumăratele desene și caricaturi semnate de Anestin, ca și prin varietatea și calitatea textelor, G., probabil cea mai valoroasă publicație umoristică a
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
Vic.Tor. Notabilă este, de asemenea, colaborarea unor prozatori consacrați ca Gh. Brăescu (cu schițele Când e să fie, Pălăria, Milionarii, Legea chiriilor) și Tudor Mușatescu (Columb, Poveste chinezească), aceștia fiind prezenți și cu scenete (Cocoșul, respectiv Duplex). La rubrica „Humor vechi românesc” sunt reproduse texte de B.P. Hasdeu, G. Topîrceanu, Dimitrie Anghel și St.O. Iosif, iar la cea foarte bogată de „Humor străin”, se întâlnesc traduceri din A.P. Cehov, Mark Twain, Georges Courteline, Jerome K. Jerome ș.a. Merită menționate
HUMORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
și Tudor Mușatescu (Columb, Poveste chinezească), aceștia fiind prezenți și cu scenete (Cocoșul, respectiv Duplex). La rubrica „Humor vechi românesc” sunt reproduse texte de B.P. Hasdeu, G. Topîrceanu, Dimitrie Anghel și St.O. Iosif, iar la cea foarte bogată de „Humor străin”, se întâlnesc traduceri din A.P. Cehov, Mark Twain, Georges Courteline, Jerome K. Jerome ș.a. Merită menționate cele câteva tălmăciri ale lui Ștefan Baciu din poetul german Erich Kästner. În seria nouă a revistei (1947-1948) sunt inserate însemnări memorialistice ale
HUMORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
neînsemnate de studii politice și sociale -printre ele, Anton Bacalbașa (1924) și Ioan Păun-Pincio (1948) -, publică în 1924 broșurile Lespezi și moloz din templul lui Epidaur și Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, apoi Humorul lui Hasdeu (1927), în a cărui personalitate pare să-și proiecteze propriile năzuințe de enciclopedist. Vocația căutătorului prin arii disciplinare diferite și dibăcia polemistului se relevă și în cele douăzeci și patru de fascicule publicate în 1937 și 1938 sub titlul unic
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
Radovici, Agatha Bârsescu, Nora Marinescu, București, 1917; Lespezi și moloz din templul lui Epidaur, București, 1924; Doctorul Ottoi (O. Călin), București, f.a.; Anton Bacalbașa, București, 1924; Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, București, 1924; Humorul lui Hasdeu, București, 1927; Ursitul fetelor și al vădanelor... și alte schițe de literatură populară și păreri critice privitoare la destinul unor cuvinte, București, 1927; Cu privire la Coșbuc, București, 1937; Cu privire la Creangă, București, 1937; Cu privire la Alecsandri, București, 1937; Cu privire la I.L. Caragiale
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
atitudinea unei noi generații: „Am plătit triumfurile noastre estetice cu nevroze, cu febre și cu sânge”. În stil avangardist, este negată orice reușită a literaturii și artei de până atunci: „Ne-am gargarisit cu cuvinte mari: cultură, intelectualitate, specialitate, originalitate, humor”. Cei doi declară ritos: „De ce scriem azi? Scriem ca să ne scuipăm pe noi, pe noi așa cum am fi fost dacă nu ne-ar fi falsificat literatura (ce vreți, am fost oameni comuni), scriem pentru ca să ne cunoaștem. Căci nimeni dintre noi
START. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
antichristi, non potest fieri ut remaneant foris. Sed de uoluntate sua quisque aut antichristus, aut in Christo est. Aut in membris sumus, aut in humoribus malis. Qui se in melius commutat, in corpore membrum est: qui autem in malitia permanit, humor malus est. Este cu neputință ca cei ce nu sunt anticriști să stea în afară. Căci prin voință fiecare este fie împotriva lui Cristos, fie în Cristos. Fie suntem printre mădulare, fie suntem printre umorile rele. Cel care se schimbă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este și zugrăvit acolo); marele vistier Eremia, aflat printre boierii ostili lui Ștefăniță Vodă, și-a aflat mormântul în Mănăstirea Sălăjeni, ctitoria sa; Toader Bubuiog, mare logofăt și om de încredere al lui Petru Rareș, a fost ctitor la Mănăstirea Humor, și a fost înmormântat acolo; Gavril Trotușan, și el mare logofăt, dar „hiclean” față de Petru Rareș, (acesta l-a și ucis în 1541), a fost înhumat în ctitoria sa de la Părhăuți); Nestor Ureche, tatăl cronicarului, a fost îngropat (călugăr fiind
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Destule necazuri le pricinuiau văduvelor de boieri (drept este că și printre ele se aflau destule care practicau abuzul și își îndemnau urmașii să continue conflictele; cum a făcut o anume Antemia, văduva logofătului Cârstiian, care a încălcat proprietatea Mânăstirii Humor și apoi a intentat proces călugărilor pentru acele pământuri) „rumânii” și „vecinii” de pe propriile moșii (sătenii din Jurjești, de pildă, reclamau că fuseseră cotropiți de vornicul Ureche - cu toate că actele de cumpărare erau de față - și o trăgeau la judecăți - prin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SPÂNU, Petruța (3.X.1943, Câmpulung Moldovenesc), critic, istoric literar și traducătoare. Este fiica Oltei (n. Păsăilă) și a lui Ioan Spânu, jurist. Urmează școala elementară și liceul la Gura Humorului (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția franceză-română (1960- 1965). În 1978 își susține doctoratul cu o teză dspre Albert Thibaudet. Preparator (1965), asistent (1968), lector (1976), conferențiar (1990) la Catedra de franceză a
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
iar proza e ilustrată de Ion Gorun, Constanța Hodoș, George Moroianu, Zaharia Bârsan. În numărul 13/1902 Al. Davila tipărește un fragment din Vlaicu-Vodă. Se publică traduceri din Gottfried Bürger, Ada Negri, Paul Verlaine; în numărul 32/1902 apare studiul Humorul lui Eminescu, aparținând lui Ilarie Chendi. Odată cu plecarea lui Vlahuță și Coșbuc de la conducerea S., redactorii ascunși în umbra „comitetului” sunt Ilarie Chendi și St. O. Iosif, iar un articol-program semnat de Chendi, Semne bune (1/1903), mărturisește o mai
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
8.XII.1976, Suceava), prozator. Este fiul Leopoldinei și al lui Onisim Sidorovici, țărani. Urmează cursurile primare și liceale la Școala Normală din Cernăuți, absolvite în 1939. Va lucra apoi ca învățător la Bucșoaia-Frasin (1942-1944), Bașcov, județul Dolj (1944-1945), Gura Humorului (1961-1965) și ca redactor al ziarului „Zori noi” din Suceava (1965-1971). Debutează în 1943 la „Bucovina literară” din Cernăuți și va fi prezent, mai ales cu reportaje, în „România liberă”, „Scânteia”, „Gazeta literară”, „Iașul literar” ș.a. Prima carte a lui
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
Din 1963 preda la Facultatea de Limbi Romanice a Universității din București, unde e numită asistență suplinitoare la Catedră de limbă și literatura franceză în 1965 și titularizata în 1969, profesând, până în 1989, când se va pensiona. Debutează cu antologia Humor en français ... de tous leș coins ... de tous leș âges, apărută în 1963, e prezenta în „Secolul 20”, „Revue roumaine” ș.a. Pentru merite deosebite în promovarea limbii și culturii franceze, Guvernul Franței îi conferă în 1977 Leș Palmes Académiques în
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
au mințit și l-au înșelat, poporul românesc își va lua, cu fruntea sus, locul de popor liber și independent, între noroadele unei lumi mai drepte și mai bune” (Al. Cerna-Rădulescu, Continuăm). Cotidianul are o pagină intitulată „Teatru, literatura, cinema, humor”, susținută de D. I. Atanasiu (rubrică „Însemnări”), Victor Papilian, Simion Bărbulescu, George Păun, Aurel M. Șerban, Toader Gătej, Miorița Mușat, Al. Cerna-Rădulescu, Aurel Tita, George Frângă, Ion Apostol Popescu, Alexandru Olteanu, Ț. D. Măruța, Ștefan Dragu ș.a. Versuri publică Marioara Dumbrava
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
Martinescu, George Dorul Dumitrescu, Dumitru Cosma, G. Negrea, sporadic figurează Ion Pillat, G. Bacovia, Radu Gyr, Ilarie Voronca, Geo Bogza (Poem petrolifer), Ștefan Baciu. Versuri și proză umoristică, în general de calitate, dau, în pagina „Râzi, că te tai!” (devenită „Humor”), Ionel Lazaroneanu, Florin Iordăchescu, Nello Manzatti. Succesul revistei se consolidează și prin numere speciale ori suplimente consistente și având o grafică de excepție. Pentru a susține acest succes a fost întemeiată Editura Vremea, care inițiază colecțiile „Biblioteca teatrului românesc contimporan
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
morfologici și funcționali la copii normali și copii cu dizabilitate mentală. Introducere Încă de la început aș vrea să subliniez faptul că, în perioada 2000 2002, am fost profesor de educație fizică și sport la Centrul Școlar „Sf. Andrei” din Gura Humorului, unde sunt școlarizați copii cu dizabilități. Zelul caracteristic unui proaspăt absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport, cunoștințele dobândite în decursul celor patru ani de studenție și nici chiar activitatea de autodidact în ceea ce privește educarea copiilor cu dizabilități nu m-
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cercetării s-a desfășurat în perioada septembrie 2007 -martie 2008, când a avut loc a doua parte a testărilor. Locul desfășurării Activitățile au avut loc în sălile de sport, precum și în cabinetele de kinetoterapie ale Centrului Școlar „Sf. Andrei” Gura Humorului, ale Centrului de plasament „Laurenția Ulici” Gura Humorului și ale Centrului Școlar „Constantin Păunescu” Iași. La Liceul „G. Ibrăileanu” Iași am utilizat doar sala de sport. 3.1.2. Materiale necesare În desfășurarea cercetării, am utilizat următoarele materiale: metru, ruletă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
-martie 2008, când a avut loc a doua parte a testărilor. Locul desfășurării Activitățile au avut loc în sălile de sport, precum și în cabinetele de kinetoterapie ale Centrului Școlar „Sf. Andrei” Gura Humorului, ale Centrului de plasament „Laurenția Ulici” Gura Humorului și ale Centrului Școlar „Constantin Păunescu” Iași. La Liceul „G. Ibrăileanu” Iași am utilizat doar sala de sport. 3.1.2. Materiale necesare În desfășurarea cercetării, am utilizat următoarele materiale: metru, ruletă, bandă metrică, cântar, lădița pentru evaluarea mobilității coloanei
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
, Luca (14.I.1947, Cajvana, j. Suceava), eseist. Este fiul Magdalinei (n. Șoldan) și al lui Vasile Pițu, agricultori. Urmează liceul la Gura Humorului și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvită în 1968. Devine aici, în 1971, cadru didactic la Catedra de limba și literatura franceză, unde după 1990 va preda teoria traducerii și logica discursului ficțional. Și-a
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Pe parcursul existenței sale, publicația pune accent pe „puterile creatoare ale locului”, în spiritul unui regionalism menit să contribuie prin valorile proprii la „marele element al românismului” (I. Cetină, Rostul periodicelor provinciale). Rubricile obișnuite sunt „Știri - Fapte - Comentarii”, „Cronica”, „Epigramă și humor”, „Școala și biserica”, „Tribuna liberă”, „Diverse”, „Anchetele noastre”. Sunt găzduite versuri de Ion Pillat (Singur și Vechime), Verona Brateș, Petru Homoceanul, Emil Vora, Grigore Bugarin, Emil Zegreanu, Veturia Constantinescu. Se publică proză aparținând lui V. Voiculescu (Capul de zimbru), Victor
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
Canarache. Preocupările revistei sunt preponderent culturale, literatura ocupând un loc privilegiat. Rubrici: „Cronica dramatică”, ținută la început de Lucia Demetrius, apoi de Neagu Rădulescu, care semnează și secvențele caricaturale incluse sub genericul „Potcoave pentru cai morți”, „Cronica cinematografică”, „Pagina enigmistică”, „Humorul altora”, „Cărți noi”, „Noi și sexul slab”, unde scrie și actorul Radu Beligan, „Prietena noastră cartea”, „Numai pentru noi”, secțiune rezervată femeilor. Un grupaj de versuri extrase din volumul Poemele singurătății aparține lui Victor Eftimiu. Proza îi are ca autori
REVISTA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
care l-a petrecut ca preceptor al tânărului Atta Constantinescu, la Abbazia, unde ia contact prima oară cu istroromânii și, totodată, poate să-și completeze cultura artistică. Din 1911, când își ia licența, funcționează ca profesor la liceul din Gura Humorului. Încă student fiind, în 1908, debutează cu o notiță în „Neamul românesc”. Ulterior mai colaborează cu note, scurte articole, cronici, recenzii, însemnări de călătorie, povești și poezii populare, semnate uneori și cu pseudonime (printre care Peregrinus, L. Mărin, Al. Lupu
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
București, b-dul Alex. Cuza 82. 3450. Herbemant Marcella, 3 apartamente, București, str. Sofia 8. 3451. Hascalovici Mayer și soția, 29 apartamente, București, str. M. Eminescu 191, str. G. D. Paloda 33, calea Moșilor 252. 3452. Hesch Hulman, 11 apartamente, Gura Humorului, str. Avram Iancu 3, str. Stalin 11, 54, București, str. C-tin Mosoiu 25. 3453. Hagiescu Elenă, 10 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 21, str. Sevastopol 21. 3454. Haralambie Maria, 7 apartamente, București, str. Popa Nan 160. 3455. Hozoc I.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]