580 matches
-
un loc aici pentru o capelă catolică, noi suntem împotrivă, căci aceasta ar provoca mult scandal. La castel cu Elisabeta, foarte cald. Trenurile de plăcere au adus multă lume. La dejun prințul Schönberg și locotenentul von Gossler de la Regimentul de husari de gardă, 16 persoane. După-amiaza i-am invitat pe aceștia la ceai în pavilionul de vânătoare. Arătat castelul. Seara nimeni, foarte rece, scris. Luni, 18/30 iulie Vreme minunată. Înainte de amiază cu Elisabeta la castel. Sufrageria este complet terminată, marele
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Hessen. Ora 8½ ceai la palatul nou, acolo până la ora 10. Am putut vorbi doar cu puțină lume. Luni, 8/20 august Ora 6 sculat. Ora 7 plecat călare la exerciții. Reținut încă pe Wilhelm de Prusia. Regimentul 1 Gardă, Husarii de Gardă, Ulanii nr. 1. Vine și împăratul. Paradă, defilare. Ora 10½ înapoi. Enorm de cald. Răcit. Făcut vizite. Ora 4 dineu în familie la castel. Înainte de aceasta la împărăteasă și la Pauline, unde o găsesc pe principesa Waldeck. Marele
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
minunată, cald. Baie, promenadă. La lunch generalul comandant al Transilvaniei von Schönfeld, generalul maior conte von Schulenburg din Cluj, contele von Schönfeld, von Kovács din Sibiu, colonelul Benda de la Regimentul 2 Infanterie și Saffir Edler von Corpod de la Regimentul 2 Husari, Schuster cu soția și Herz. Îndelung pe verandă. Domnii vin și seara la ceai. Pleacă la ora 7. Cinat. Seara biliard. Noapte caldă. Joi, 18/30 septembrie Apăsător. Baie, promenadă. Înainte de amiază scris, pentru Curtea de Argeș, care va fi sfințită la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Centralei industriei poligrafice Richard Bordenache - directorul Direcției monumentelor istorice Ștefan Milcu - președintele Consiliului difuzării științei și culturii Amza Saceanu - președintele Comitetului de cultură și arta al municipiului București Dumitru Mircea - președintele Comitetului de cultură și arta al județului Cluj Alexandru Husar - președintele Comitetului de cultură și arta al județului Iași. ----------
HOTĂRÂRE nr. 1.077 din 22 iulie 1970 privind componenta Consiliului Comitetului de Stat pentru Cultura şi Arta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127592_a_128921]
-
București; 4. Călinescu Alexandru, scriitor (critic literar), Iași; 5. Dan Vasile, scriitor (poet, eseist), Arad; 6. Diaconu Mircea, actor; 7. Firică Parnia Gheorghe, pictor, Constantă; 8. Gâgă Victor, sculptor, Timișoara; 9. Galfalvy Zsolt, scriitor, București; 10. Hrișca Mircea, pictor; 11. Husar Alexandru, scriitor (istoric literar, poet), Iași; 12. Iuga Nora, scriitor, București; 13. Jecza Petru, sculptor, Timișoara; 14. Kozar Ioan, regizor, directorul Teatrului Național din București; 15. Leonte Liviu, scriitor, Iași; 16. Manu Emil, scriitor, București; 17. Mazilu Dan Horia, prof.
DECRET nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131625_a_132954]
-
560 27 Tenhult, Huskvaranvagen 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Dej, str. Mihail Kogălniceanu nr. 3, bl. E3, ap. 12, județul Cluj. 95. Szilagyi-Husar Catalina-Maria, născută la 2 aprilie 1976 în localitatea Zărnești, județul Brașov, România, fiica lui Husar Ioan și Baleanu Elenă, cu domiciliul actual în Suedia, 459 33 Ljungskile, Coronavagen 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Zărnești, Str. Policlinicii, bl. 5, sc. B, ap. 14, județul Brașov. 96. Olah Alexandru, născut la 27 februarie 1946
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
începute în Polonia. De la vârsta de 12 ani, urmează cursurile de drept ale Universității din Harkov (finalizate în 1855), din această perioadă datând și primele sale încercări literare (poezie, teatru, jurnal intim). În 1854 se înrolează într-un regiment de husari din armata țaristă, participând, pentru scurt timp, la Războiul Crimeii (1853 - 1856). Datorită convingerilor sale pro-românești, manifest afișate, Hasdeu întră în conflict cu autoritățile ruse (care îl condamnă, în contumacie, la exil în Siberia) și alege să părăsească teritoriul ocupat
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
Reginei a plecat de aici în capela soră a castelului Bran, opera rarei preotese Viorica Toporaș își păstrează menirea de a adăposti în eternitate zona Balcicului ”orașul vinului, al florilor, al mierii, al turturelelor” în nepieritoarea lume a artei. Al. HUSAR - 2006 Primul din cei patru copii ai Mariei și Constantin Toporaș, VIORICA TOPORAȘ s-a născut la 4 februarie 1941 la Pâcești - Sascut, județul Bacău. Școala o începe în comuna natală, continuând cursurile primare, gimnaziale și liceale la Liceul “Alexandru
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
1988 - Galeriile „Rotonda”, Iași, a prezentat Valentin Ciucă 1989 - Galeriile Teatrului de Comedie București cu expoziția „Arta spectacolului”, a prezentat criticul de artă Marin Mihalache și actorul Silviu Stănculescu 1990 - Galeriile „Rotonda” UMF Iași- Acuarelă „Lumina Mediteranei” a prezentat Al. Husar 1991 - Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV Iași, a prezentat Radu Negru și Valentin Ciucă 1992 - Muzeul Unirii Iași, a prezentat Constantin Ciopraga 1992 - Galerile „Orizont” ale Facultății de Chimie, Universitatea Tehnică Gh. Asachi - Simpozion Național de Desen și Geometri Descriptivă 1992
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Național de Desen și Geometri Descriptivă 1992 - nov. Sala Dalles, București, a prezentat criticul Marin Mihalache 1995 - Sala Victoria Iași - Icoana pe lemn, a prezentat Gh. Macarie și Valentin Ciucă 1995 - Galeriile „Trianon”, icoane și peisaj mănăstiresc, a prezentat Al. Husar 1996 - oct. Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV, Iași, „Peisaj ieșean”, a prezentat Valentin Ciucă și Radu Negru 1997 - martie - Galeriile Bibliotecii „Gh. Asachi”, expoziția „Daruri”, a prezentat prof. Gh. Macarie 1997 - nov. - Galeriile „Trianon” Iași - „Corrida”, a prezentat Gloria Lăcătușu și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Gloria Lăcătușu, „Revista V”, anul 2, nr.9, 25 iunie, 1991 27 „Bucuria de a picta” - Valentin Ciucă, „Opinia”, 10 ian., 1992 28 „Iarna verde” - Petre Bicer, „Evenimentul”, 14 ian., 1992 29 Catalog - Viorica Toporaș - Dalles, 1992 - Cuvânt înainte Al. Husar 30 Viorica Toporaș la Dalles - Al. Husar, „Cronica”, nov., 1992, p. 7 31 Amintindu-mi de Alain - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 4 iunie, 1992, p. 3 32 Cu penelul prin Europa - Doru Mancaș, „Tineretul Liber”, 18 nov., 1992 33 „Dalles” - Viorica
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
9, 25 iunie, 1991 27 „Bucuria de a picta” - Valentin Ciucă, „Opinia”, 10 ian., 1992 28 „Iarna verde” - Petre Bicer, „Evenimentul”, 14 ian., 1992 29 Catalog - Viorica Toporaș - Dalles, 1992 - Cuvânt înainte Al. Husar 30 Viorica Toporaș la Dalles - Al. Husar, „Cronica”, nov., 1992, p. 7 31 Amintindu-mi de Alain - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 4 iunie, 1992, p. 3 32 Cu penelul prin Europa - Doru Mancaș, „Tineretul Liber”, 18 nov., 1992 33 „Dalles” - Viorica Toporaș - G. Eftime, Azi, 28 nov., 1992
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
în anul 1938 a fost directorul ziarului săptămânal Reporter, care a avut în jurul său grupați pe colaboratorii: Constantin Trandafirescu, Alexandru Antohi, Juju Grinberg cu pseudonimul Ilie Zaharia, D.Trost, Miron Radu Paraschives cu, Ștefan Foriș, Lucrețiu Pătrășcanu, Ilie Pintilie, Emil Husar, și alții, toți membri ai Partidului Comunist; iar ziarul a fost suprimat după vreo 2 luni de la apariție de Președinția Consiliului de Miniștri, pentru tendințele comuniste și articole alarmiste. Numitul a fost căsătorit de mai multe ori. Ultima soție i-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
absolvent al facultății de Filologie din Iași, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Nu rămâne în urma confraților săi în ale poeziei și-și moaie și el pana în Grasa de Cotnari. La Cotnari cetea Cotea la tropari prin hârtoape cu husari, pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome tari... La Cotnari suntem hoinari - pecenegi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Voinov, Nicolae, 189 Zahariul, Em., 223 În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
V.P.: Ați fost student la Universitatea Al. I. Cuza din Iași (1960-1965). Cam în acea perioadă, Cezar Ivănescu, Dan Laurențiu, Adi Cusin, N.Tutureanu erau și ei studenți. I-ați cunoscut? Ați frecventat împreună Cenaclul Universității, unde mentor era Al. Husar? C.C.: Da, am fost, i-am cunoscut, atâta doar că "cenaclurile" mele erau bibliotecile. Ce mai, tânăr studios, asta e, mi-a plăcut învățătura, cartea...Da, i-am prețuit pe toți, mai ales pe Dan. În facultate nu mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
după numărul și calitatea bordelurilor. În Iamskaia cea mare, stabilimentul Treppel, considerat cel mai bun, luxos, al cărui stăpân era un consilier municipal, avea drept locatare femei de origine germană baltică ce purtau rochii de mătase, decoltate sau travestiuri de husari, paji, pescărițe, școlărițe. O vizită în acest stabiliment costa trei ruble și o noapte, zece ruble. Alte trei stabilimente, la fel de cunoscute, ale Sofiei Vasilievna, Anei Markova, și La Kievul cel vechi sunt mai puțin luxoase, dar extrem de frecventate. Celelalte case
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Europa, Institutul European, Iași, 1997. HINTZE, Otto, Staat und Verfassung, Leipzig, 1942. HOLSTI, Kalevi J., Peace and War: Armed conflict and international order 1648-1989, Cambridge University Press, 1998. HORGA, Ioan, Europa secolului al XIX-lea, Ed. Universității din Oradea, 2000. HUSAR, Adrian, Gesta Deorum per Romanos, O istorie a Romei imperiale, III. De la Valentinieni la regatele barbare din Occident, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. IBARRURI, Dolores, Singura cale, Ed. Politică, București, 1963. ITTU, Constantin, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
-sept. 275), Probus (276-282); Carus (282-283; Marcus Aurelius Probus); Numerian (283-285; Marcus Aurelius Numerianus). 18 H. Pirenne, Mahomed și Carol cel Mare, Ed. Meridiane, București, 1996, p. 15. 19 Ibidem, p. 14. 20 A se vedea în acest sens: A. Husar, Gesta Deorum per Romanos. O istorie a Romei imperiale, III. De la Valentinieni la regatele barbare din Occident, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, pp. 66-125. 21 P. Lemerle, Istoria Bizanțului, București, 1998, p. 51. Se pare că ar fi ars de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Romanos. O istorie a Romei imperiale, III. De la Valentinieni la regatele barbare din Occident, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, pp. 66-125. 21 P. Lemerle, Istoria Bizanțului, București, 1998, p. 51. Se pare că ar fi ars de viu, apud A. Husar, op. cit., p. 116. 22 Pentru amănunte în acest sens, a se vedea A. Husar, op. cit., pp. 151-157. 23 Ibidem, p. 130. 24 Apud A. Husar, op. cit., pp. 202, 244. 25 P. Lemerle, op. cit., p. 52. 26 Tacitus, IX. 2. 27
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, pp. 66-125. 21 P. Lemerle, Istoria Bizanțului, București, 1998, p. 51. Se pare că ar fi ars de viu, apud A. Husar, op. cit., p. 116. 22 Pentru amănunte în acest sens, a se vedea A. Husar, op. cit., pp. 151-157. 23 Ibidem, p. 130. 24 Apud A. Husar, op. cit., pp. 202, 244. 25 P. Lemerle, op. cit., p. 52. 26 Tacitus, IX. 2. 27 H. Schulze, op. cit., p. 9. 28 Ibidem, pp. 19-21. 29 P. Miquel, Histoire de la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Bizanțului, București, 1998, p. 51. Se pare că ar fi ars de viu, apud A. Husar, op. cit., p. 116. 22 Pentru amănunte în acest sens, a se vedea A. Husar, op. cit., pp. 151-157. 23 Ibidem, p. 130. 24 Apud A. Husar, op. cit., pp. 202, 244. 25 P. Lemerle, op. cit., p. 52. 26 Tacitus, IX. 2. 27 H. Schulze, op. cit., p. 9. 28 Ibidem, pp. 19-21. 29 P. Miquel, Histoire de la France. De Vercingétorix à Charles de Gaulle, Marabout Histoire, 1989, pp.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pentru că el ar fi refuzat să strige "Trăiască regele!". În rest, realitatea va întîrzia mult timp să răspundă motivului elevat al promovării lingvistice. În fapt. alfabetizarea franceză va fi superficială pînă în jurul lui 1914. În plus, are drept dascăl pe "husarii negri ai Republicii" care manifestă un oarecare dispreț față de elevii lor. "Luni și ani de-a rîndul [copiii] nu arată nici un semn de inteligență, ci se mulțumesc pur și simplu să imite ceea ce văd", scrie la sfîrșitul secolului al XIX
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vienez Formula helvetică Spania, un stat fără teritoriu? Concluzie Vestul sau elogiul eterogenității Estul caricaturizat Prescripții imposibile În aceeași colecție au mai apărut 1. *** Ortografia limbii române 2. George Nicolescu: Magia aurului 3. Ioan Oprea: Lingvistică și filosofie 4. Al. Husar: Ideea europeană 5. Anton Carpinschi: Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Al. Husar: Lecțiile istoriei 7. Stelian Dumistrăcel: Sate dispărute, Sate amenințate 8. Jean Borella: Criza simbolismului religios 9. Pavel Chihaia: Țara românească între Bizanț și Occident 10. Petru
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
caricaturizat Prescripții imposibile În aceeași colecție au mai apărut 1. *** Ortografia limbii române 2. George Nicolescu: Magia aurului 3. Ioan Oprea: Lingvistică și filosofie 4. Al. Husar: Ideea europeană 5. Anton Carpinschi: Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Al. Husar: Lecțiile istoriei 7. Stelian Dumistrăcel: Sate dispărute, Sate amenințate 8. Jean Borella: Criza simbolismului religios 9. Pavel Chihaia: Țara românească între Bizanț și Occident 10. Petru Ioan: Logică și filosofie 11. Daniel Combes: Epopeea vinului 12. Anton Adămuț: Filosofia substanței
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]