922 matches
-
Luna s-a-ntrecut pe sine și-a coborât nerăbdătoare, aruncându-și înspre mine năvodul viselor, din care să-mi aleg frânturi de stele, sau, de-aș vrea, un vis întreg, vântul poznaș și nărăvaș, pornit pe joacă, s-a încurcat în ițe, neputând să treacă a agățat un vis în pletele-i de gheață și mi l-a aruncat direct în față. În visul meu, și nu era un vis oricare, noi ne plimbam, râzând, cu Carul Mare, iar primăvara ne-așternea
UN VIS de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379799_a_381128]
-
a desenelor izvora din sufletul femeilor. Motivele florale și geometrice erau perfect aliniate și încadrate. Femeia își dovedea măiestria la transpunerea motivelor de țesătură în codul cu puncte și linii folosit la năvădit, adică la trecerea firelor de urzeală prin ițe. Se lucra la război cu patru ițe, dar prin sistemul de năvădire se obținea un țesut prin treizeci și două, șaizeci și patru de ițe, respectiv multiple combinații de patru. Mi-aduc aminte cu emoție de biata maică-mea...Era
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
florale și geometrice erau perfect aliniate și încadrate. Femeia își dovedea măiestria la transpunerea motivelor de țesătură în codul cu puncte și linii folosit la năvădit, adică la trecerea firelor de urzeală prin ițe. Se lucra la război cu patru ițe, dar prin sistemul de năvădire se obținea un țesut prin treizeci și două, șaizeci și patru de ițe, respectiv multiple combinații de patru. Mi-aduc aminte cu emoție de biata maică-mea...Era considerată una dintre cele mai bune țesătoare
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
codul cu puncte și linii folosit la năvădit, adică la trecerea firelor de urzeală prin ițe. Se lucra la război cu patru ițe, dar prin sistemul de năvădire se obținea un țesut prin treizeci și două, șaizeci și patru de ițe, respectiv multiple combinații de patru. Mi-aduc aminte cu emoție de biata maică-mea...Era considerată una dintre cele mai bune țesătoare de macate din satul nostru, creatoare de modele și iscusită la năvăditul lor. Veneau la ea fete de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
aduc aminte cu emoție de biata maică-mea...Era considerată una dintre cele mai bune țesătoare de macate din satul nostru, creatoare de modele și iscusită la năvăditul lor. Veneau la ea fete de măritat cu suluri de urzeală și ițele de la război. Se rugau de mama: -Năvădește-mi, ghea, țățico, un model frumos de macat, ca alea ale tale! Te-oi ajuta și eu la alte treburi! -Ba, să năvădești cu mine, să-ți arăt! Să-nveți și tu, să arăți
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
să năvădești cu mine, să-ți arăt! Să-nveți și tu, să arăți la altele! Când era la țesut, fata respectivă ridica speteaza prin complicatele fire de urzeală. Maică-mea trecea suveica printre firele de urzeală ridicate și coborâte de ițe și speteze, după modelul creat la năvădit. Și minunea de macat apărea, după ce spata aduna și bătea firele de „bătătură”. Ornamentele macatelor păreau că sunt desprinse de pe zidurile bisericii Trei Ierarhi din Iași. Așa cum le văzuse Paul de Alep... Acum
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Cum se cheamă situația în care Ai întrebare fără de răspuns ?! Dar când apar răspunsuri fără de-ntrebări, Căci frământările sunt grele , Ești pe-o răspântie-ncurcată de cărări: Pe care s-apuci dintre ele ? Să fii, deci, s(Ponta)n când ițe-s încurcate, Sau bine-i rațional să fii ? De-i aceeași situație... răzbate Teama de-a mai fi, din nou, copii !!! Dacă s(Ponta)n, - acum, mai crezi că ești, Ai răspunsul la-ntrebarea: mai trăiești ?! Virgil Ursu Munceleanu Referință
FĂRĂ RĂSPUNSURI ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374729_a_376058]
-
În plânsul nevinovat în ochi de copil, Cu speranța la Domnul mă-nchin În templul sfânt cu sufletu-mi umil . Din gânduri împletite scot șuvițe Pe tâmpla timpului cu câteva fire ninse, Țesute cu lacrimă de dor în ale sorții ițe În nopțile singurătăți cu candele aprinse. Cu pași desculți calc pe drumuri Prin nisipurile vieții scăldate în val, Cu anii mei rătăcesc prin anotimpuri Sărut de mare pe un picior de mal. Gânduri ingenucheate în geană Îmi amintesc de noi
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
iar, pe de altă parte, la consumul exagerat al acestora de către oameni, omul devenind superconsumator de orice, fără limite. În ultima decadă, se vorbește tot mai mult de o risipă alimentară. În plus, a încurcat atât de mult programele și ițele politicienilor și economiștilor de talie mondială, încât aceștia au devenit neputincioși în fața tăvălugului lumii afacerilor - piața. Iată, de pildă, risipa alimentară a produs și produce încă “dureri de cap” nu numai Europei, ci întregii lumi. În altă ordine de idei
BINELE PE CARE-L FACE UN ZÂMBET! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379208_a_380537]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > IUBIREA NOASTRĂ Autor: Livia Mihaela Frunză Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea noastră-și țese la război Cu ițe de sfârșit și infinit Ștergarul ce ne-mbracă pe-amândoi Ca pe o pâine pusă la dospit. Iubirea noastră este azi soldatul Ce umerii și-a lepădat de stele Și Morții i-a închis de tot citatul Punându-i Veșniciei
IUBIREA NOASTRĂ de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369292_a_370621]
-
semn că ți-ai pierdut mințile sau cu altă vorbă, că ți-au sărit câteva țigle de pe acoperiș. Poți veni pe urmă cu o mie de floricele, cu o mie de vorbe fals îngerești. Ce ai găurit, găurit rămâne oricâte ițe mai încerci să prinzi la loc. Totul se destramă, apoi se prăvale asupră-ți cu forță înmiită. Încrederea unui om odată zdrențuită, nu se mai poate numi încredere. Mereu va plana îndoiala asupră-ți din parte-i. Omul nu este
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
că nu pot crede În ape înstelate-n lotuși Și-n pagode din piatră verde. Dar sufletul așa mă-ndeamnă Spre secole-n uitări pierdute De parcă gâștele în toamnă Fug înspre sud pe întrecute. Și zângănesc meridiane Împleticindu-se ca ițe, Iar vremea curge prin găvane De beznă-n zbor de albilițe. Se-ncurcă arabescuri scrise Cu un abac de rațiune... Eh, vise, vise, vise vise Vă mulțumesc pentru minune! Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Poem asiatic / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
vorbind - nu știe a scrie gramatical nici o limbă și n-a învățat niciodată ceva, perindând toate resorturile posibile? Nu-l vedem ba ministru de interne, ba de război, ba de finanțe, ba de lucrări publice; nepricepîndu-se la nici una și încurcînd ițele tuturor? De ce? Pentru că și principele de Bismarck face așa. Dar principele de Bismarck e un bun economist, dar are la îndemîna lui o sumă de oameni luminați și speciali, dar, cu tot geniul său înnăscut, are învățătură, are chiar stil
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o r p a e t a t i l a c e d a e n u i ț o N . c t e i i c i v r e s , e s u d o r p , ițo serviciilor și multitudinea pr blemelor legate de realizarea acesteia, au preocupat permanent societatea, motiv pentru care, literatura de specialitate furnizează un număr apreciabil de definiții (peste 120) date conceptului de calitate, în care aceasta este considerată ca fiind “grad de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
opoziție, pare gata să publice o foarte revelatoare scrisoare de amor ieșită de sub pana lui Tipătescu și pierdută, impardonabil, de Zoe. În jurul acestei scrisori - pierdută și găsită de Cetățeanul turmentat, zăpăcit de toate aceste încâlceli - se înnoadă și se desfac ițele comediei. Cu tot zelul pe care Pristanda, polițaiul slugarnic și versatil, îl pune în executarea ordinelor abuzive ale lui Tipătescu, scandalul amenință să ia proporții dezastruoase. Numai că Zaharia Trahanache, tip bonom, afabil cu cine trebuie, pătruns cu solemnitate de
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
pentru televiziune, Prescripția (1969) fiind primul serial polițist românesc. În conflictul permanent dintre „oameni” și „neoameni”, între apărătorii legii și răufăcători, din dramaturgia lui B., nu prea e loc pentru variații de scriitură, chiar dacă autorul încearcă pe alocuri să încurce ițele ( Cine a ucis?, Oameni și umbre, Acuzarea apără, Hipnoza sau Contraspionaj, Insula spionilor, Șantaj, Regele pungașilor, Cercul morții, Pisica sălbatică, Halucinația și alte câteva, toate puse în scenă la diferite teatre din țară). Potrivit „mitologiei” caricaturale a epocii, tenebroșii infractori
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
eu, se înțelege... Eu i-am fost dușman lui Gruie... un prieten face treabă Și mă scapă chiar de dânsul, deși nu mă prea întreabă, Dar, dorindu-mi bine mie și făcând ce se cuvine, Se-ncurcă într-a legii ițe... ceea ce [deloc] nu-i bine... Ei, vlădică de Suceava, vezi la carte ce mai zice Să se facă-o judecată ca acea ce-avem aice... Cînd un om den starea-ntîia siluiește pe-o femeie... " [EPISCOPUL] Moartea, Doamne, spune legea, daca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cuconașule... las' pe altă dată... acu nu! Când eu te-am purtat pe brațe, nici atâta bucurie nu vrei să-mi lași... Pare că ți-aș fi spus bine-ai venit numai ca să-mi dai bacșiș! [ȘTEFAN] Nu... dar... N[IȚĂ] Și ai crescut mare... adică, să nu fie cu supărare... da' te-ai făcut cam bătrânior... te-ai nins devreme. [ȘTEFAN] Nins zău!... Da' la cine ești, Niță, acu... Cu cine-ai venit?... Când erai la noi îmblai altfel îmbrăcat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mare... adică, să nu fie cu supărare... da' te-ai făcut cam bătrânior... te-ai nins devreme. [ȘTEFAN] Nins zău!... Da' la cine ești, Niță, acu... Cu cine-ai venit?... Când erai la noi îmblai altfel îmbrăcat... da' acu... N[IȚĂ] (surîzînd) Acu?... acu îmblu în livrea... ca-n țara neamțului... Doamne, de m-aș vedea iar dus înapoi în țara Moldovei... Mi-e dor... [ȘTEFAN] De ce, moșule? [NIȚĂ] Mi-e dor de sat... de ficiori, de fete. Am ficiori însurați
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că destul am trăit... Vremi rele cele de azi... Vezi că oameni tineri îmblă să moară... da-ncă eu, ce-s bătrân [ȘTEFAN] Oameni tineri? Cine? Nu cumva vrounul din stăpânii tăi cei noi vrea să dea ortul popei. N[IȚĂ] Adică, ferească Dumnezeu, dar (trist și confidențial) duduca noastră... pare-mi-se... [ȘTEFAN] Cine-i? [NIȚĂ] Cine? Duduca Emma! Nu-ți aduci aminte... Era numai atîticuța și d-ta erai mare, mare, ia ca acu, și stăteați iarna de vă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mamă bună! N-am ce-i face. Dar, Niță dragă... ia vezi afară... Vezi de mi s-a dus lucrurile toate în odaie la mine... Și ia și de la mine ceva... ce pustia... Te rog. (îi dă o monedă). N[IȚĂ] Sărut mâna. Ne mai vedem... Am să spun duducăi... Are să se bucure tare... că adeseori vorbește de d-ta... și oftează când vorbește. (surîzînd) Oftează, cuconașule. [ȘTEFAN] (surîzînd) Ia lasă, Niță... Bătrân și nebun! Nu-ți șade bine defel! Du
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai vedem... Am să spun duducăi... Are să se bucure tare... că adeseori vorbește de d-ta... și oftează când vorbește. (surîzînd) Oftează, cuconașule. [ȘTEFAN] (surîzînd) Ia lasă, Niță... Bătrân și nebun! Nu-ți șade bine defel! Du-te degrabă! (N[iță]iești ) Emma aci! Biata copilă... și bolnavă. Or fi oare zece ani de când n-am văzut-o? Fi, zău!... Eu eram cogemite om de nimica... 25 de ani... și ea... vro șapte, opt ani avea numai... ședea toată ziua pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
surîzînd) Ei cine, moș șiret ce ești? Cine, de? [NIȚĂ] Cine?... Cine, ai?... Cuconu Ștefan! [EMMA] A! El aici... aici el? Moșule, vezi ce rău ești? La ce faci astfel de glume... Știi că-mi faci rău cu asta? N[IȚĂ] Nu, duduie... Zău! nu glumesc... El e aicea... Azi l-am văzut... {EminescuOpVIII 322} E[MMA] Va să zică am să-l mai văd... Mi-era așa dor de el! O să-l văd... o să trăiesc!... Și... de ce nu i-ai spus
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
El e aicea... Azi l-am văzut... {EminescuOpVIII 322} E[MMA] Va să zică am să-l mai văd... Mi-era așa dor de el! O să-l văd... o să trăiesc!... Și... de ce nu i-ai spus să vie la mine. N[IȚĂ] Erați nembrăcată încă. Bine... nu se cădea... Dar... iute moșule-n casă... Adu-mi mantila, că pare a fi cam rece afară... apoi m-oi duce-n grădină și mă vei urma...... Poate să-l văd... aide, du-te! N
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Erați nembrăcată încă. Bine... nu se cădea... Dar... iute moșule-n casă... Adu-mi mantila, că pare a fi cam rece afară... apoi m-oi duce-n grădină și mă vei urma...... Poate să-l văd... aide, du-te! N[IȚĂ] (iese) E[MMA] Și de ce atâta bucurie?... Fostu-mi-a mie ceva acel om?... O suvenire, un om tânăr... de care eu, un copil de țâță, mă aninam de gâtul lui și el îmi spunea basme... pe care totdeuna cunoșteam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]