1,549 matches
-
zicătorile, cimiliturile, legendele, basmele etc. Din câte am putut noi verifica, doar două din cele peste patruzeci de povești sinistre în care Bijinski a fost principalul protagonist sunt autentice, anume aceea din tinerețe cu dulapul și cea de la maturitate, cu iapa. Ne tentează a le relata, căci sunt efectiv extraordinare, mai ales episodul cu dulapul, în care Bijinski, în sensul sugerat mai sus, s-a depășit pe sine. Dar un modest simț al cumpătării și o ușoară jenă pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ia pe oameni din somnul cel dulce, când sunt încă buimăciți. Cerul era înnorat, nu se vedea nimic, doar undeva în față, spre Moldova, puțin în stânga, atamanului i se păru că deslușește, printr-o spărtură în nori, Găinușa. Simți că iapa trage și ea ușor spre stânga, dar se lăsă în voia ei. Din câte nu-l scosese iapa asta! Când o fi să moară, o s-o-ngroape creștinește, cu prohod, cu tot tipicul. După o vreme, cam pe la miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doar undeva în față, spre Moldova, puțin în stânga, atamanului i se păru că deslușește, printr-o spărtură în nori, Găinușa. Simți că iapa trage și ea ușor spre stânga, dar se lăsă în voia ei. Din câte nu-l scosese iapa asta! Când o fi să moară, o s-o-ngroape creștinește, cu prohod, cu tot tipicul. După o vreme, cam pe la miezul nopții, tot legând și dezlegând plosca, bătrânului îi veni să cânte. începu să murmure în barbă unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
maiestuos, se ridică în șa și dădu semnalul de atac. El ochi o casă mai arătoasă, porni în galop chiuind și, cu destulă precizie pentru starea în care se afla, aruncă șomoiogul aprins pe acoperișul de trestie al casei. întoarse iapa și intră în curte cu sabia scoasă. Din tinda casei țâșni o femeie despletită, grăsuță numai în cămașă. Atamanul voi să se repeadă spre ea, dar deodată încremeni. încremeni și femeia uitându-se la el. — Vasia, tu ești? - bâigui ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fusese mazilit, că e un bou; hatmanul Scorbură, ce-l făcuse în fața slugilor „ciumete”, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, care-l afurisise în Vinerea mare numindu-l Antihrist; paharnicul Surdu, ce-i pusese ardei iute în vin, vel-postelnicul Gherman, ce-i schimbase iapa, și alții și alții. — Bine v-am găsit, boieri! - zise Barzovie, stând în picioare. — Să ne trăiești întru mulți ani, Măria-Ta! - strigară învălmășit toți. — Și ce treburi v-aduc la mine, boieri, de-ați bătut atâta cale pe zăpușeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mare, cu grec, cu turc, se bulucise pe ulițe, să vază noul Domn. în frunte, cuprins de-o firească emoție, mergea Barzovie, călare pe un admirabil armăsar pag, făcut lui cadou de vel-postelnicui Gherman ca Vodă să uite treaba cu iapa. După Vodă, călărind în dreapta și-n stânga lui, puțin mai în spate, veneau spătarul Vulture, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, boierul Radu Stoenescu-Balcâzu, apoi ceilalți boieri de rang. în spatele alaiului alerga un numeros public de copii și slujitori pedeștri. Când Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe Griviții În dosul gării aveam nouă ani cînd am văzut mîinile ciolănoase și negre pe pulpele slăbănoage ale fetei cu fusta sumeasă pînă la gît găzarul o Înghesuia acolo la intrarea În grădina de vară ea necheza ca o iapă și lăcrima de ger și bunicul avea o cutie de tablă la fel uneori noaptea Își punea masca de gaze și venea cu o lanternă sub bărbie În dormitorul nostru și ne speria nu ne ajungeau banii să plătim zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pantalonii strîmți, lucrurile noi la fel ca lucrurile purtate. Dar din toate, cel mai mult Îi place bicicleta pe care a primit-o de la prietenul nostru cel mai fidel, poetul Constantin Abăluță. E o semicursieră lungă și suplă ca o iapă neagră de rasă. După ce a adus-o acasă, a așezat-o În sufragerie, proptită de bibliotecă s-o poată privi În voie din fotoliul lui. Nu știu cît de mult se va bucura de calitățile ei fizice, nu știu cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
partea de nord se mărginește cu fosta comună Mărăști, de care se desparte printr-un hotar natural format de culmile Balaia și dealul Dobreana, până aproape de locul numit Jidogin i, de aici, printr-un hotar convențional, hotarul merge până la pădurea Iapa. în partea de apus, comuna Filipeni se mărginește cu comuna Ungureni, Parincea și Pâncești, de care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dată, trupuri mai compacte de păduri se mai păstrează în nordul și nord-vestul Colinelor Tutovei, numai dacă ne raportăm și comparăm cu alte zone ale Podișului Central Moldovenesc și cu Podișul Bârladului. în comuna Filipeni s-a mai păstrat pădurea Iapa, Dealurile Ungurenilor, Dobreana, Rânza și Știubiana și un pâlc de pădure Sub Margine. De asemenea, trupuri de pădure mai păstrează satul Fruntești, la apus, spre Poieni și deasupra satului Slobozia. Pâlcurile de pădure care se păstrau pe crestele dealurilor au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc strâmt între dealuri - acum zona e împădurită cu salcâm, la fel ca toate locurile unde s-au produs eroziuni, alunecări de teren). Dealul Petrii, Beșicata (amintind de vechiul proprietar Simion Beșicatul). Un toponim foarte răspândit în spațiul românesc este „Iapa”, câteodată tradus în documente în slavonă - COBÂLA - COBELA (iapă). și luncașii au o pădure numită Iapa, pe unde se mergea pe jos până la Bacău. Tot acolo, în zona Runcului, mai întâlnim toponimele Răgoaza și Obuz. Răgoaza este un loc cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
salcâm, la fel ca toate locurile unde s-au produs eroziuni, alunecări de teren). Dealul Petrii, Beșicata (amintind de vechiul proprietar Simion Beșicatul). Un toponim foarte răspândit în spațiul românesc este „Iapa”, câteodată tradus în documente în slavonă - COBÂLA - COBELA (iapă). și luncașii au o pădure numită Iapa, pe unde se mergea pe jos până la Bacău. Tot acolo, în zona Runcului, mai întâlnim toponimele Răgoaza și Obuz. Răgoaza este un loc cu răgoz, plantă de mlaștină, numai caii o mănâncă, cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au produs eroziuni, alunecări de teren). Dealul Petrii, Beșicata (amintind de vechiul proprietar Simion Beșicatul). Un toponim foarte răspândit în spațiul românesc este „Iapa”, câteodată tradus în documente în slavonă - COBÂLA - COBELA (iapă). și luncașii au o pădure numită Iapa, pe unde se mergea pe jos până la Bacău. Tot acolo, în zona Runcului, mai întâlnim toponimele Răgoaza și Obuz. Răgoaza este un loc cu răgoz, plantă de mlaștină, numai caii o mănâncă, cât despre Obuz (pe Obuz), loc de împroprietărire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ignătescu (73 ani) am aflat cum se ajunge, pe jos, din Lunca la Bacău: Din sat se urca până în zarea Imașului (3km), se ajungea în Runc, la Răchiți (Răchitova în actele vechi!), apoi în Deal, la Cireș, prin pădure la Iapa, până la fântâna lui Milian, se mergea pe valea lungă între Iapa și Dealul Mare, se ajunge în Deal, la Toacă, se cobora la vale prin pădure la Buhoci, pe din jos de Viforăni, apoi se merge pe lungul șes al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca la Bacău: Din sat se urca până în zarea Imașului (3km), se ajungea în Runc, la Răchiți (Răchitova în actele vechi!), apoi în Deal, la Cireș, prin pădure la Iapa, până la fântâna lui Milian, se mergea pe valea lungă între Iapa și Dealul Mare, se ajunge în Deal, la Toacă, se cobora la vale prin pădure la Buhoci, pe din jos de Viforăni, apoi se merge pe lungul șes al Siretului, se trecea podul de la Siret, apoi, după alți 5 km
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slujit în Lunca între 1886-1915, se dăduse bine cu enoriașii care-i iertau slăbiciunile. Pe seama lui au circulat o seamă de vorbe, că adică se oprea prea desă la hanul lui Sterian și dacă nu se oprea el, se oprea iapa lui roibă, că se oprea și pe la alte porți pentru oarecari treburi necurate și altele, povestite de cei care l-au cunoscut, amplificate de urmași, cărora nu trebuie să li se acorde mai multă importanță decât necesită, însă „povestea” despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scrisori s-a menținut multă vreme. Despre funcționarea poștei în comuna Filipeni ne informează tot Toader Boca. Poștașul, un om din sat care nu șștia carte, pleca luni cu traista cu hârtii spre Bacău, pe josă peste zarea imașului, pe Iapa și peste Dealul Mare. Ajungea la Buhoci, lua de acolo hârtiile și le ducea la poștă, la Bacău, le lăsa acolo și le lua pe cele care trebuiau aduse la poștă la Buhoci și la Filipeni. La Bacău și se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
modest, în raport cu dimensiunea Cooperativei agricole, cu suprafața deținută și cu numărul de membrii cooperatori: Bovine total: 205 din care vaci și juninci 45 Porcine total: 122 din care scroafe și scrofițe de prăsilă 122 Ovine total: 1166 Cabaline total: 41 Iepe: 21 Această situație statistică a animalelor nu dă câștig de cauză modului de organizare cooperatist dacă o comparăm ca statistica animalelor de după primul război mondial și chiar cu cea din anii celui de-al doilea război mondial, care se referă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe străzile noastre după ce s-au revărsat din haznalele unde s-au adăpostit mai Întâi, iar acum o fac pe stăpânii, pe pământul pe care părinții noștri l-au răscumpărat cu sângele lor de sub barbari. Acum, Florența parcă e o iapă nărăvașă. Priorul se Întrerupse, continuând să fixeze cu ochi dușmănoși acea mulțime de tineri. Între timp, Își masa maxilarul, ștergându-și cu dosul mânecii un pârâiaș de sânge care Îi ieșea din buza crăpată. Arrigo părea să Îi fi urmărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ai!, îi spune mereu Maestrul, o singură femeie m-a mai iubit așa... nu ți-am povestit niciodată de Anita? — Mi-ai scris într-un mail, odată... și Tina se încordează deodată în brațele lui, o simte ca pe o iapă cabrată, cum a fost cu femeia aia, cu Anita, de care ziceai?, îl topește cu mâinile ei frumoase, prelungi, se urcă deasupra lui și îl înfășoară în părul blond, care e cortină peste el, bărbatul nu se poate abține și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Acuma asta e. Să fie de sufletul lui, îi mai turnă Mișu un păhărel de whisky. - Da n-a avut noroc săracu. - L-au mâncat leii? - Aș! Mai rău! L-a prins dresorul că cică făcea... mă rog... aveau o iapă acolo, la dresură, drumul era lung, și cică Sorinel al meu... da n-am putut să-l dăm în judecată pentru despăgubiri, că Sorinel n-avea acte, săracu. L-a omorât cu biciu. Globul de ambalaje de ciocolată chinezească îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu jocurile voastre de‑a indienii. Sărmana mâță, n‑are nicio vină. Dar fie. Grăbește‑te, trebuie să prindem autobuzul. Bine. Hai s‑o fac. Slavă Domnului, am luat leucoplast la mine. Sigur o să mă gândesc în timpul ăsta la Tertschi, iapa mea preferată. Și ea e un animal. Slăbiciunea nu ne va fi de folos pe viitor, Sophie, doar știi asta. Sophie scoate pisica din fundul sacului; animalul se zbate, pufnește, miaună și‑și înfige imediat ghearele în mâna Sophiei, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
care cură Numai gâtul... ca o gură Uriașe, căpcăună. - Gură bună S-o dezumfi, de nebună... Gura strâmbă care sună Pe-nserat, când îi cășună, Cu tulumbele la lună. Sună-adînc, ca de departe Din tulumbe-vine sparte; Sună gros a nas de iepe Limba-i ia cui le pricepe. Sună lung a cornuri ude Dă prin osul cui aude Osul de la lingurea Unde-ncearcă boala rea. Și alt vis, mai stins, te fură Pată ștearsă, pată sură Ca o față fără sânge Tristă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și i-ai făcut ochi dulci, armăsarule! Crezi că mai ești în tinerețe când erai necăsătorit și îți spunea lumea taur comunal? -Zău, tu vorbești care ai țopăit toată seara dansând cu prietenul meu, capră ce ești! Parcă erai o iapă în călduri! -Da ce vroiai animalule dacă tu te miști ca o gorilă? Nu vezi ce burtă ai făcut, parcă ești un broscoi! - Ba tu arăți ca o broască crăcănată, ca o rață, așa mergi. Mă înțepi mereu ca o
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]
-
sînt caracterizate în funcție de fertilitate și erotism (nu intră aici “cocoanele” și sfintele, zînele, precum Sfînta Duminică, care trebuie tratate separat). Pe de o parte, avem femeile rodnice și de aceea slăvite, precum fata moșului, capra (din Capra cu trei iezi), iapa (din Făt frumos Fiul Iepei), Smaranda însăși, pe de altă - babele absolute și soacra. Despre aceasta din urmă voi vorbi data viitoare mai pe larg. Referință Bibliografică: Babe, sterpăciuni și fete roditoare (I) / Maria Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]