691 matches
-
Andrii Popa, Visul ș.a., cu prozele Istoria unui galbân și a unei parale, O preumblare prin munți, O intrigă de bal-masche ș.a. Alte scrieri în proză aparțin lui C. Negri (ciclul Veneția) și lui D. Ralet (fiziologiile O plimbare la iarmarocul Fălticenilor, Provincialii și iașenii ș.a.). Adeziunea de care s-au bucurat principiile enunțate își sporește astfel autoritatea prin valoarea contribuțiilor literare și științifice, deoarece în jurul revistei s-au grupat cei mai talentați scriitori români. Sunt de remarcat, alături de articolele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
275 Se mai află o fotografie (cam cenușie) reprodusă dintr-un ziar, cu Ion Creangă la Slănic Moldova, alături de dr. Ciurea, Cobălcescu și alții. Am găsit-o printre documentele rămase de la regretatul A. G. Stino. Din păcate nu avem imagini despre iarmarocul de altă dată de la Fălticeni. Referiri veți găsi în cărțile contelui Kotzebue, din veacul trecut. Cred că ar trebui să vă îndreptați atenția și asupra pictorului făticenean Ștefan Șoldănescu, fost profesorul de desen al lui N. Iorga la Liceul Național
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Numismatice din R.S. România. Prieten apropiat cu pictorul Gh. Balan. 448 Personaj pitoresc de epocă, din Buciumeni. Doctor în Drept la Bruxelles. Cu mintea rătăcită, n-a putut profesa avocatura sau să devină magistrat. Umbla vara, de Sfântul Ilie, la iarmaroc, cu căciulă pe cap. iarna băga lodba cu un capăt în sobă. Celălalt capăt îl sprijinea pe un butuc. Se așeza pe el și, pe măsură ce lemnul ardea, îl împingea peste cărbuni, ca să aibă căldură... Vasile Ciurea, care se înrudea cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prea multe - sunt „astăzi în ruină”, „prăbușite”, „dispărute”, iar apoi pentru că fac parte din chiar memoria mea pierdută în trecut: nume de oameni foarte numeroase (Tempeanu, Ciurea, Stino, Tomegea, Danielescu ș.a.), nume de locuri (Băncuța, Tâmpești, Oprișeni), de momente rituale (iarmaroace de Sf. Ilie), toate par a-mi vorbi singure acum, când tata n-o mai face direct. Miam amintit, mai îndeaproape, de figuri cunoscute, ca profesorul Cârdei (vecinul nostru de peste drum toată copilăria mea, cumnatul pictorului Eugen-Ștefan Boușcă), de Vasile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
există, așadar, armată permanentă și nici o finanțare regulată a cheltuielilor în acest sens. Impozitul roman direct, devenit o obișnuință ce se menține, se pare, sub diferite forme, aduce prea puțin. Amendele judiciare, taxele de trecere, taxele pentru desfacerea mărfurilor în iarmaroace etc. nu sînt neglijabile, dar sursa principală financiară a suveranului rămîne venitul domeniilor sale (fiscul", mereu crescut sub domnia lui Carol cel Mare, datorită cuceririlor sale și, dimpotrivă, tot mai scăzut sub domnia succesorii săi, datorită donațiilor tăcute vasalilor sub
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aflate în locuri retrase, edificiile gotice se ridică, dimpotrivă, în orașe. Pe măsură ce orașele își măresc dimensiunile, ele impun și biserici, primării, hale capabile să adăpostească nu numai populația cetății, ci și locuitorii împrejurimilor vecine care vin zilnic la piață sau iarmaroc. Cele mai frumoase construcții gotice sînt catedralele pe care episcopii le-au înălțat în centrul orașelor, pentru a sublinia rolul dominant al religiei creștine. Noua arhitectură se naște în Ile-de-France, în jurul Parisului, pe domeniul regal al Capețienilor. Prototipul este abația
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a se autoelibera prin cunoaștere, unde este corect să se spună că "ideile noastre sunt forțe care influențează istoria" (idem, p. 149), cu care privesc în depărtare cu obiectivitate, spre a expedia "tagma ghicitorilor acolo unde le este locul în iarmaroace" (idem, p. 150). În spiritul "iluminist" de atunci, ceea ce-i trece omului prin minte și suflet poate influența lumea din jur, măcar și prin contrast, în raport cu cei care n-au nimic în minte și nici în suflet. S-a descoperit
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doar înrudite, învecinate psihologiei, oameni care pot fi scriitori,artiști plastici sau literați. Este interesant cum această deschidere se păstrează la nivelul primar de reflectare conștientă, proprie "materiei" care poate oricând deveni obiect de aplicație ocultă a unor prezicătoare de iarmaroc. "Ghicitul în palmă", "în ghioc", sunt practici vrăjitorești de epocă, posibile doar într-un sistem social unde cunoașterea psihologică este deficitară sau insuficient de maturizată. La vremea când această practică a fost inventată, psihologia științifică nu exista. Acum, simplul fapt
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
noastră dacă punem la socoteală cele trei-patru zile care s au scurs până la cedarea șefului de post, plus alte două de „lămurire” a „masselor” de „justețea cauzei comuniste”, dar și pentru a ține un discurs propagandistic în fața Primăriei ori în iarmarocul săptămânal ce se organiza (și se mai organizează) la Codăiești. Se pare că cei doi uteciști devansaseră oarecum viitoarele atribuțiuni ale Securității, de vreme ce am găsit în document și următoarea consemnare: „...între timp, uteciștii noștri culegeau informații dela populație asupra organelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care împreună cu delegații B.P.D.-ului au colindat toate regiunele (sic!, n.n.) din județ. În oraș au fost scoși din producție 9 tineri care au fost grupați în 3 echipe ce au funcționat pe lângă maturi pentru lămurirea populației în diferite ocazii: iarmaroace, întruniri hală etc. (...) Echipele de șablonaj ale tineretului au lucrat în fiecare noapte (subl.ns.) împreună cu echipele de șablonaj ale B.P.D., șablonând semnul <<soarele>> în locurile vizibile ale orașului totodată ștergând semnele opoziției (subl.ns.)”. Ce „surprize” aveau pregătite „confederații
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu-și economiseau nici otrava oratorică aruncată prin iarmaroace, oboare sau pe la colțuri de stradă. Cât despre „faimoasa” și aproape muribunda federație a tineretului democrat, Iacob nu are decât critici aspre: „... consiliul județian F.N.T.D.R. din localitate duce o activitate foarte redusă aceasta datorită lipsei de răspundere a unor membri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bilanț al activității lui Țaicu dar și a lui, spunând în ultima ședință de bilanț următoarele: „...am reușit ca în 1937 să deschidem topitoria de cânepă dând de lucru, astfel, la 154 de oameni. N-am reușit să pietruim străzile Iarmaroc (acum Libertății n.n.) și Mihail Kogălniceanu așa că atunci când plouă nu se poate circula. Am reușit să săpăm puțuri în Bustea pentru alimentarea orașului cu apă”. După cum vom vedea în acest modest studiu, lucrările de modernizare a străzilor vor fi finalizate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și-n ochii plânși mai licăresc lumini ce nu le-au stins stăpânii. Nu au nici nume, nici părinți, nu au nici soare în lucarne, obiecte prețuind arginți, un număr scrijelit în carne. De unde sunt, de unde vin? De peste mări, din iarmaroc, născuți sub bici și morți în chin, fără răsplată și noroc. I-aud cum murmură șoptit un cânt mocnit, plin de durere, mă-nchin la ei și plec smerit, purtând povara în tăcere! Conform ultimelor recensăminte, la o populație de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ne intersectam, exact în aceleași locuri, cu băieții de la Liceul Roman Vodă, și schimbam priviri, zâmbete, saluturi și chiar bilețele. R.P. Ce parodii ar fi scos Topîrceanu dintr-un asemenea material... A.R. Fără îndoială. Iar marea distracție mare era iarmarocul din luna august. Pe un teren viran din afara orașului, se instala un bâlci itinerant. Circul cu clovni care ademeneau lumea, barăci cu tot felul de curio zități - femeia cu barbă, cel mai înalt om, cel mai pitic pitic -, tarabe de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de tras la țintă unde se ofereau premii, ciocane de încercat puterea, corturi cu ghicitoare în palmă, roata norocului, călușei, muzici cacofonice pretutindeni, restaurante improvizate cu fleici și mititei, fum, gălăgie, lumini stridente, mirosuri - distracție, nu glumă. Și mergeam la iarmaroc cu o trăsură: birja cu trei cai. Părinții pe bancheta din spate și eu pe băncuța din fața lor. Strada mare era bătută toată în mici prăvălii, stră moașele buticurilor de azi. Iar pentru mine nu mele patro nilor se identificau
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
din sărite. "Satul arde și baba se piaptănă"! Turcii bat la porțile Europei, și lui Cazimir îi arde de "omagii, cârdășii, închinări"!... E orb?! El nu vede primejdia de moarte ce ne paște pe toți, deopotrivă?! Se târguie ca-n iarmaroc pentru cei douăsprezece mii oșteni juruiți în tractat! Nu toți în Polonia gândesc ca el, ia cuvântul Tăutu. Mulți se uimesc și se întreabă: "Cum e posibil? Moldova, o țară atât de mică, cu mijloace atât de modeste -, să înfăptuiască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înainte de vreme... O să vină taman bine să ne cânte "Veșnica pomenire", fornăie popește Stanciu. M-am dumirit unde stă viclenia. De luni și luni îi chem! Strig! Îi rog! De luni și luni, se tot adună, plimbă sabia ceea prin iarmaroace de-a ruginit cu sângele de găină pe ea. Și iată: 25 iulie! În schimb, adaugă Duma, "Rex" bate toba! Trage clopotele! Zăngăne armele! Să se audă zăngăneala hăt în hotarele Europei: Că el, "Sabia Creștinătății", s-a ridicat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el, "Sabia Creștinătății", s-a ridicat și a pornit crunt război împotriva Antihristului!". La ce bun toată "comèdia" aiasta? întreabă Țamblac. La ce bun?! "Comèdia" e cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-am cam prins eu ce hram poartă Mateiaș aista! izbucnește Tăutu. Poartă "Hramul Sfântului-Așteaptă"! Așteaptă la trecătoare, ca pisica la gaură... Și când va socoti că și turcii, și moldovenii s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
explică de ce în sânul organizației din Dorohoi nu au apărut conflicte pentru funcții atunci când, Partidul Național Creștin a ajuns la putere. Într-o dare de seamă din 19 august 1935, către prefect se spune că „azi 15 august 1935 fiind iarmaroc și hram în satul Movila din comuna Herța, când a început să se adune tineretul la strânsură (horă), pe o toloacă, la distanță de 2 km de oraș, a apărut cu o mașină avocat Jean Capră, Marcel Adam și inginer
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care nu prea duce la ureche zeama de lemn strâmb izvorâtă din belșug din nesfârșitele vii ale mănăstirii. Asta-i o treabă prea lumească... - Nu-ți vine a crede, dar așa stăteau lucrurile, dragule.Cuvioșiile lor aveau dugheni și în iarmarocul din Târgușor (Târgușorul Nicolina). Numai că nu-i prea trăgea ața să facă treabă. Atunci vodă - supărat - la 31 martie 1763 a „poruncit” cu tărie: „Io Grigorie Ioan Calimah...Poruncim sfinției sale, părinte arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sfinții tale de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta asta de sus, unde sânt dughenile, să o mutați la un loc bun, să nu mai rămâie într-acea tină care se află. Si la iarmarocul lui Sfeti Gheorghie să fie ocolul gata și dughenile acoperite bine, că nu mai primim domniia mea să să mai vândă vite afară din ocol. Aceasta poruncim.” Așa poruncă, da! Mărite Spirit. - După starea lucrurilor și tăria poruncii. N-ai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
s-au păstrat până astăzi. - Vodă Ghica a mai „discălicatu Târgușoru ce iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
păstrat până astăzi. - Vodă Ghica a mai „discălicatu Târgușoru ce iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește în zapisul din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ultimilor răufăcători, frații Cuciuc, dovediți că împreună cu mama lor vitregă și un rob al lor și-au omorât tatăl, „Albina Românească” no. 85/1847 relata: „In ziua de 25 oct. 1847, pe întinsa câmpie de lângă Mănăstirea Frumoasa, unde se țineau iarmaroacele ieșene deasupra movilei de pământ numită a Sarandei, se ridicară două furci nalte...Inaintea condamnaților mergea un preot...iar călăul Gavril îmbrăcat tot în roșu, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine săpunite. Frații Cuciuc erau îmbrăcați
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Trei Sfetitelor. Pe dată am pornit spre Tarina Aroneanului...Am străbătut cu pas întins culmea Ciricului, dincolo de Morile de Vânt, unde, după cum spune Grigorii Ioan Calimah în zapisul de la 25 oct. 1761 (7270): „De vreme ce acum, la ziua Sfântului Dumitru, pentru iarmaroc ce se feace aicea, în satul Frumoasei (Movila Sarandei), s-au socotit și s-au mutat să se facă la Ciric, de laturea târgului, pe moșiia mănăstirii Sfântului Ioan (Zlataust).” Privesc colinele din față, deasupra cărora dăinuie biserica Aroneanului... Când
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]