688 matches
-
țipete apocaliptice de surpriză, de durere...! Se auziră proteste...! Dar Liberul, slugă credincioasă a gardienilor, aplică lovituri rățoindu-se la arestați de o așa manieră să fie auzit de cine trebuia să audă. „Bă țopârlanilor, asta-i pușcarie nu-i iarmaroc...! Să nu mai aud o vorbă, În caz contrar, va fi vai și amar de pielea voastră, ticăloșilor...!” Așa zisa baie fiind repede terminată, arestații fură Încolonați În pielea goală de-a lungul unui coridor la capătul căruia În spatele unei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
compara povestirea lui Sadoveanu cu nuvela omonimă scrisă de Emil Gârleanu. Aceasta fusese publicată chiar în Convorbiri, exact cu o săptămână înainte de apariția povestirii sadoveniene. Peisajul ar fi fost inspirat din satul Barboși - Covurlui. Fântâna Hazuluitc "Fântâna Hazului" În fierberea iarmarocului celui mai mare din târgul Romanului, a doua zi de Probajeni, Dumitrache Hazu și-a vândut în scurt juncanii. A bătut palma cu un român pletos de pe la Dămienești, au cinstit o garafă de vin, ș-acu, așa, pe la o amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oameni, trei țigani. Pe cel care venea întăi, cu dreapta întinsă țapăn în jos, cu cuțitul lângă coapsă, nalt, uscat, cu ochi și cu plisc de pasere răpitoare, Dumitrache Hazu îl cunoscu numaidecât, îl văzuse de două ori în îmbulzeala iarmarocului de la Roman. Înțelegerea primejdiei deodată îl fulgeră prin toată ființa. Se îndreptă scurt în car, nalt și vânjos, și puse mâna pe cuțitul din chimir. O clipă, zări pe Ion Băieșu încremenit, cu boii de funie; își simți brațul drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că nu știu ce; tatu-său a pus-o jos, i-a dat o bătaie bună, și pe urmă au făcut nunta cu tămbălău mare. Bine. Astea le-am știut pe urmă. Ce-ți pare dumitale, cucoane, nu trece anul, și pe la iarmarocul lui Sfântul-Ilie, pe când se întorcea vornicul - îl chema Gheorghe Timofte - cu nevastă-sa spre casă, ici, în pădure, după deal, iese un cioban din sihlă, sare în căruță, și dă năvală asupra barbatului. Sare și femeia, și apucă ea baltagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
într-o parte cu privirile-i negre și umede și-și frământa mânile. Și pe urmă cum a fost? Spune drept! A tras Spataru cu baltagul? Spune drept!... Nu, n-a tras Spataru... Eu l-am văzut pe Ioniță în iarmaroc și parcă mi-a venit așa o amețeală... Ș-am zis lui Timofte: de-acu hai să mergem... El n-a vrut. Ș-am mai stat... Pe urmă, pe sub sară, am pornit acasă... Mergem noi, mergem, și când ajungem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zece ani; iar pe Anița au dus-o la spânzurătoare. Așa au hotărât; și când a venit Gavril Buzatu ș-a ridicat furca acolo, pe tapșan, s-a îmbulzit toată lumea din târg și de prin satele dimprejur, ca la un iarmaroc. N-aveai unde zvârli un ac. Soldați cu chivără, cum era pe atunci, stăteau și opreau grămădeala cu șpăngile puștilor. Ș-am văzut și pe bătrâni, pe părinții Aniței. Veniseră și ei, saracii. Tatăl cu cojoc de sărbătoare, cu cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în oale de lut. Tudorița, așezată în fundul unui divan, o privea zâmbind; și amândouă tăceau o vreme, apoi începeau să vorbească. De unde ai mata așa de frumoase portrete? a întrebat într-un rând fata lui Sanis. Le-am cumpărat de la iarmaroc, răspunse Tudorița. Tablourile acestea au și povești... Eu le-am cetit acu doi ani... Aici arată cum istorisește maurul, Desdemonei, vitejiile lui... Pe urmă ei s-au iubit și au fugit amândoi departe... Iar la urmă, el a omorât-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
domnule Ioane!... Ce este? răcni el întorcându-se cu mânie. Ce vă boldiți pe ferești! Porniți și vă căutați de treabă... Se repezi la ușă și o deschise. Ieși în prag cu ochii încruntați. Izbucni iar: Da’ ce-i aici? iarmaroc?... Femeile se trăgeau înapoi; Haia Sanis intră în maghernița roșie a Reizei; și de acolo și ea, și ovreica lungă și osoasă, pândeau scoțând în fiecare clipă capetele și cercetând casa de peste drum... IVtc "IV" Sara, după o zi înăbușitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tinereța lui să le vadă. Eu de la unii și de la alții am auzit că acuma umblă și-un fel de căruțe cu foc... Și sunt case mari cu trei și cu patru rânduri. Și cum umblă oamenii la noi, în iarmaroc la Săveni, așa umblă acolo și zi și noapte. Da’ cum sunt eu acu, la bătrâneță, nu-mi trebuie să le mai cunosc. Vezi tu, bre Niță, cum ne-am strâns noi aicea, la un pahar de băutură: tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
avea o dragoste... De dimineață până-n sară pe câmp, cu mine... Și în puterea verii ne ducem noi la târg la Săveni, când s-adună secerătorii din satele cele depărtate și se rup acolo prețurile... Ș-aducem noi aici un iarmaroc de oameni... Și pornesc ca o oaste prin lanuri cu secerile... Măi Niță, de-aceea i-a plăcut boierului pe la noi, căci secerătorii i-au datla pământ tot holde grase... Aici e binecuvântat pământul. Gheorghe Barbă, din fundul bordeiului, grăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
crește pe aici. Ca s-o capăt, mă costă ceva parale și... Lotrul a băgat mâna în chimir și a scos la iveală atâția galbeni că puteai să cumperi trei perechi de boi cu ei! Pe cei mai frumoși din iarmaroc. La vederea galbenilor, ochii țigăncii au lucit ca două fulgere. A întins mâna. ― Stai, să ne înțelegem. Cum se folosește buruiana ceea? ― Apoi, dacă ia numai o înghițitură din fiertura făcută din ea, doarme dus până a doua zi. Poți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în gara de plecare a făcut ordine. ― Pregătiți-vă pentru debarcare. Într-un sfert de ceas, toată lumea jos și încolonarea, cu sergentul în frunte. Vedeți să nu vă uitați năravul în vagon. După plecarea locotenentului, a început foială ca în iarmaroc. Când, în sfârșit, fiecare și-a văzut bagajul pus în ordine, Dumitru a ordonat: ― Hai să coborâm, ca să nu-i dăm motive locotenentului să înceapă a înjura cum l-am auzit înainte de plecare. Întâi a coborât Dumitru și, așezându-se
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
priveau încă cu mirare și care aștepta abia să devie clasic la rândul lui și să fie înlocuit. Subt aparențe întortocheate, suflete simple se trudeau să ducă un trai complicat, și firi echivoce trăiau subt firme vechi si oneste. Un iarmaroc! Fata de mahala dispăruse sau era exotică, și profesiile noi, plebeiene, dactilografia și manichiura, schimbaseră forma mahalalei. Șoferul era chintesența băiatului de mahala trecut prin mecanică ca prin foc, pentru a lua forma selectă care ieri încă ducea la "orice
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
un chef de pomină; astfel se împrieteni cu noi la cataramă. Nu mult după ruptura dintre Patricia și mine s-a petrecut una din aceste agape. Afară de cîteva fete, toată grupa o luă către podgorii pe jos. La barieră era iarmaroc. O țigancă tînără se zvîrcolea, deznodîndu-se în mulțime. Cu glas care domina vacarmul, țiganca oferea, ca și cum ar fi fost comestibilă, una din intimitățile ei, cuiva nevăzut. Drept răspuns la oferta picantă, răsunară, scandalizate, țipete de femei, un ptiu! scîrbit și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
astea sînt ale comuniștilor. Văduvoi de treizeci de ani, moșul Leonteanu a uitat de cînd n-a mai pus în gură măcar un zgîrci; fără orătanie în ogradă, acum, în fiecare toamnă, dă la stat cîte un vițel cumpărat din iarmaroc. Abia căpătaseră cîțiva oameni pămînt și, cine se lăudase că le-a dat și le-a dres, venea acu să-l ceară înapoi, ba încă și pe cel moștenit. Asta e șmecherie: „ține, tu, șfara asta, pe urmă dă-ne
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Ghica voievod „întărește mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a cinci pogoane de vie”<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. VII, documentul 147, p. 163 footnote>, iar la 20 iunie 1775 „dă dreptul ca mănăstirea să încaseze venitul mortasipiei și al pârcălăbiei de la iarmarocul din Târgușorul din Iași”<footnote Ibidem, documentele 211, p. 229 și 212, p. 230 footnote>. În timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, ca și în timpul primului război mondial, Mănăstirea Cetățuia a îngrijit bolnavii și răniții. În 1846 un călător străin relata
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și cât mai la vedere. Apoi la fiecare pas ai să întâlnești de-a lungul uliții câte o tarabă cu tot felul de nimicuri. Toți vând și toți cumpără - cum s-ar spune. Gălăgie și tămbălău nu găsești decât la iarmaroace în târgul de vite... M-ai făcut curios, părinte. Abia aștept să văd ce se întâmplă cu adevărat pe Ulița Tărbujenească. Înainte de a pleca din acest loc, uite-te mai cu băgare de seamă acolo, la poarta dinspre apus a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vie la Divan. Într-alt chip să nu fie”. Din cele citite în cărțile acestea ai aflat că unor mănăstiri li se acordau și veniturile din anume mărfuri vândute în târgușoare ale Iașilor. În anumite zile ale anului se țineau iarmaroace în aceste târguri, lucru de care aflăm de la Ioan Theodor Calimah voievod. Acesta scrie la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen de la... mănăstire Galata... să aibă a lua mortasipie de pe vitele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aflăm de la Ioan Theodor Calimah voievod. Acesta scrie la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen de la... mănăstire Galata... să aibă a lua mortasipie de pe vitele ce s-or vindi la vreme iarmaroacelor ce să fac la Târgușor, după hrisoavele domnești... Într-alt chip să nu fie”. Afară de discordia pe care o avea cu mănăstirea Frumoasa, peste mănăstirea Galata din Deal a mai dat o nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ghica voievod, făcut la 20 martie 1740 (7248), am putut afla o mulțime de noutăți. Întâi că între mănăstirea Galata din Deal și Galata din Gios - după cum spune vodă - a „discălecatu Târgușoru ce iaste suptu Galata, cu aședzare a trii iarmaroace pe anu” și l-a pus ispravnic pe „Lupul Poroțchie ce au fost căpitan mare” căruia i-a dat și pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pas - pe Podul Gunoaielor, care mai târziu s-a numit al Spâzurătorilor, și, în sfârșit, Podul Roșu, cum a purtat numele un timp actuala Stradă Palat. Până la urmă, spânzurătorile au fost duse pe „Movila Sarandei”, din vecinătatea mănăstirii Frumoasa, în fața Iarmarocului târgului... Demnă de luat în seamă este și dania făcută de „Lascarache vel căminar, ginerele lui Iacomi ce-au fostu vistiernic, și... Alexăndrache cămăraș, feciorul lui Iacomi”. Aceștia, prin zapisul din 3 decembrie 1669 (7178), dăruiesc mănăstirii Trei Ierarhi „Niște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1761 (7269) Grigore Ioan Theodor Calimah voievod întărește mănăstirii Zlataust stăpânirea asupra unui loc de dughene de pe Ulița Rusească, loc dăruit mănăstirii la 13 septembrie 1755 (7264) de Iorga Mințea. Iar din hotărârea lui Grigorii Ioan Calimah voievod aflăm că iarmarocul ce se ținea la Sfântul Dumitru „În șăsul Frumoasăi” se va muta la Ciric - loc care aparținea mănăstirii Zlataust. Pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa ,venitul era luat de această mănăstire. Acum însă vodă hotărăște ca: „vinitul acestui iarmaroc ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii la 13 septembrie 1755 (7264) de Iorga Mințea. Iar din hotărârea lui Grigorii Ioan Calimah voievod aflăm că iarmarocul ce se ținea la Sfântul Dumitru „În șăsul Frumoasăi” se va muta la Ciric - loc care aparținea mănăstirii Zlataust. Pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa ,venitul era luat de această mănăstire. Acum însă vodă hotărăște ca: „vinitul acestui iarmaroc ce să va strânge după obicei să-l împartă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că iarmarocul ce se ținea la Sfântul Dumitru „În șăsul Frumoasăi” se va muta la Ciric - loc care aparținea mănăstirii Zlataust. Pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa ,venitul era luat de această mănăstire. Acum însă vodă hotărăște ca: „vinitul acestui iarmaroc ce să va strânge după obicei să-l împartă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie mi se pare că hotărârea lui vodă este nedreaptă, părinte. Acest lucru se înțelege din faptul că pe când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce să va strânge după obicei să-l împartă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie mi se pare că hotărârea lui vodă este nedreaptă, părinte. Acest lucru se înțelege din faptul că pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa tot venitul revenea acestei mănăstiri. Acum însă, când iarmarocul a fost mutat pe locul mănăstirii Zlataust, venitul trebuie să se împartă în două... Încurcate-s căile domnului, fiule. Așa că crede și nu cerceta... Am în față
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]