34,410 matches
-
o înșiruire, aceasta echivala cu o dramă pentru cel în cauză. El putea să-și imagineze scenarii dintre cele mai cumplite, toate avînd ca punct de pornire căderea sa în dizgrație. E drept, mandarinii își petreceau verile la mare și iernile la Sinaia, erau oaspeți permanenți ai vilelor de creație și clienți de nădejde ai fondului literar, dar cea mai mică greșeală putea duce la pierderea tuturor acestor privilegii și, mai mult, la excluderea din partid a deviaționistului. Privind astăzi munții
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
Dumnezeu cât pentru Sahara și Deșertul Gobi? dat... Pardon? Cine-a zis că trebuia să declare Guvernul calamitate pentru căldura din toiul verii?! Doamne ferește! Cine-a mai auzit de-așa nebunie? Păi, n-a stabilit Domnul Băsescu la Tv că iarna nu-i ca vara și invers? Eu cred că țărănimea patriei ia halucinogene, dacă medicamentele compensate se dau pe sub mână de trei ori, învârtiți-le feciori! - Ce faci, frate? îl întreb. Te bagi în Etno? Precis că iar ai tras
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
în care participanții la licitație trebuie să aibă toți trei urechi și o bucățică de creier. O minte strălucită de la JURNALUL NAȚIONAL o ia împotriva curentului economiei de piață și le explică românilor ce dezastru ar fi fost în această iarnă dacă am fi avut o economie de piață. Cu alte cuvinte, în loc să ne luăm după cei care acuză guvernul pentru acest insucces, ar trebui să-i mulțumim din inimă dlui Năstase că ne scoate din iarnă. Rar i-a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
fi fost în această iarnă dacă am fi avut o economie de piață. Cu alte cuvinte, în loc să ne luăm după cei care acuză guvernul pentru acest insucces, ar trebui să-i mulțumim din inimă dlui Năstase că ne scoate din iarnă. Rar i-a fost dat Cronicarului să citească asemenea inepții doct formulate, potrivit principiului așezării carului înaintea boilor - nici o aluzie! În treacăt fie zis, dacă astăzi Bulgaria se plînge că e pusă în aceeași oală cu România, supărîndu-l pe premierul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
băi, la Techirghiol, și pe care îl așteptase la gară și îi cărase ca anul trecut bagajele până departe la prăpăditul ăla de avtobuz și care spunea că e un domn tiolog, zicea că foametea pândește Bucureștiul și că la iarnă o să moară lumea de foame, și se închină repede de câteva ori... Secetă mare ! și uitîndu-se la cerul arzător, adăugă, rar, Când norii se umplu de ploaie, ei se deșartă pe pământ... - și iar se mai închină repede de câteva
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
deosebire de post, oră și patronat, au început să palpite la unison și să psalmodieze pe același ton, mult mai potrivit pentru a anunța invazii de extratereștri sau iminenta ciocnire cu o cometă, ireversibilul dezastru al fulguirii hibernale. Tradițional, venirea iernii era prilej de bucurie cam pentru toată suflarea omenească de pe aceste meleaguri. Copiii se bucurau pentru faptul banal că își puteau diversifica joaca în aer liber, țăranii, pentru că recolta stătea la adăpost sub stratul de zăpadă și era ferită de
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
banal că își puteau diversifica joaca în aer liber, țăranii, pentru că recolta stătea la adăpost sub stratul de zăpadă și era ferită de incisivitatea înghețului sec, iar poeții, a se revedea pastelurile lui Alecsandri sau ceva mai sumbrele peisaje de iarnă bacoviene, pentru că își puteau elibera imaginația, pe vastele spații unificate sub omăt, atît de fragmentarismul imaginii cotidiene, cît și de zăpușeala prăfoasă a zilelor de vară. Și asta, ca să nu mai vorbim de pictori, să nu mai inventariem capodoperele tuturor
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
încolțit în minte cunoscutul vers al lui Alecsandri: ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară. Sunt fericit să stau la geam și să mă uit în inima ninsorii. Fereastra la care ninge este aurul visului..." Am întrerupt lectura compunerii despre iarnă a dlui. Neagu și am trecut mai departe la Jurnalul inedit al lui Eugen Barbu. "19 august 1983. Telefon de la Săraru (de la Slătioara). Suferă că nu e trecut în bilanțul de la România literară de ieri, la proza celor de 40
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
acte și documente, că scriitorul român de la sfîrșitul celui de al doilea mileniu ținea neabătut în biroul său un trandafir japonez, dacă nu și un ficus. O, uriașul ficus din holul de la parter, mîndria casei, ucis de ger, în acea iarnă a construcției socialismului, cînd n-am avut lemne să facem focul! Și să zici că porți o ură viscerală totalismului (rușinos, românul nu mai spune comunism, pesemne ca să nu-l jignească pe dl. Iliescu)". într-un context al inutilităților agresive
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
De fapt, e altceva, mult mai grav, iremediabil pare-se: timp pierdut la cozi (la noi, mai puțin); timp pierdut la trolee (imens); timp pierdut, cu ochii pe pereți, în întuneric, în timpul pauzelor de lumină. La București s-a adăugat, iarna asta, gătitul noaptea. Pe lîngă timp pierdut, e și un imens, epuizant, consum nervos. ș...ț Iar pentru simplul gust al statisticii, în măsura în care nu uit, voi nota timpul pierdut de fiecare dată. Încep azi: zi ploioasă, nori negri, întuneric. Așadar
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
haine de alpaca, cu ghete cu scârț, cu pălării canotier Ťa la Maurice Chevalierť, cu ghetre, guler tare și baston, vara, sau cu melon, șoșoni, haine cu guler de vidră, căptușite cu bizam, vizon sau samur (după rang și pungă), iarna, consumau ademenitoarele specialități aduse din toate colțurile lumii, cu șlepuri pe care roboteau marinari din Brăilița, Atârnați și Comorofca, tot ce galeșa lume a Ťanilor nebuniť le punea la dispoziție - însemn al autorității locale burgheze, fiecare burghez sau negustor, în
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
anii '90, nu i-a putut-o repera... -E un act de generozitate în spatele căruia nu se ascunde absolut nimic - ce îți trece prin minte ?, mă chestionează Haralampy. Așa e... 3.Încep să apară știrile de senzație de după sărbătorile de iarnă: televiziunile anunță că trichinela spiralis a făcut primele victime. Prima în județul Arad. -...Și, cum toate ne vin din vest în ultima vreme, zice Haralampy, s-ar putea ca, în scurtă vreme, să... -Mai taci, cobe!, îl reped, și mai
Prefecți, șampanie și priviri chiorâșe by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12122_a_13447]
-
Lasă poarta-n laturi dorul meu Poate pui În cană, ochii mâine seară! DE-A ȚINE VREMEA Mă costa-acum mai mult o primăvară, si vara-mi cere-n plus câte ceva; e toamna-n tot ce ma-nconjoara. M-astept la iarnă, vânturi bat ades, de-ar ține vremea, de ar mai ține vremea mai am atâtea fructe de cules! ȘTII TU? E-atât de frig În camera din care pleci, Încât ferestrele Îngheață de-ntrebări. Pereți-s reci, tablourile reci, În
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
cum îi spuneau colegii, continuă să țină sus steagul gazetăriei de bună calitate. P.S. Iată și adresele de care ar putea avea nevoie cei interesați: uli@netvision.net.il și http:/www.isro-press.net Vești din Bucovina Înainte de sărbătorile de iarnă, Fundația Culturală a Bucovinei (președinte: Dumitru Cucu) a acordat mult așteptatele sale premii anuale. Premiul de excelență "Mecena" i-a revenit scriitorului Pan Solcan, iar Premiul "Opera omnia" - pictoriței Elena Greculesi și cercetătorului Emil Satco. Ceilalți laureați sunt V. Zetu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
Gerilă găsim mărturii și în volumul editat de cercetători de la Muzeul }ăranului Român, LXXX, Anii '80 și bucureștenii (p. 225-226). În primele manuale ale copilăriei mele (din anii '60) politizarea e prezentă, dar prinsă într-un cadru de euforizare a iernii care o face parcă nostalgic-acceptabilă: "Brăduleț, brăduț drăguț / Ninge peste tine", "serbarea pomului de iarnă", "orășelul copiilor" ("Tovarășe milițian, ce se construiește aici? - întreabă doi copii cu ghiozdanele în spate"), Moș Gerilă, zăpada care apără semănăturile, compunerea școlară: Afară ninge
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
80 și bucureștenii (p. 225-226). În primele manuale ale copilăriei mele (din anii '60) politizarea e prezentă, dar prinsă într-un cadru de euforizare a iernii care o face parcă nostalgic-acceptabilă: "Brăduleț, brăduț drăguț / Ninge peste tine", "serbarea pomului de iarnă", "orășelul copiilor" ("Tovarășe milițian, ce se construiește aici? - întreabă doi copii cu ghiozdanele în spate"), Moș Gerilă, zăpada care apără semănăturile, compunerea școlară: Afară ninge cu fulgi mari și rari" / "mari și deși" / "mici și deși", bătrîna care alunecă pe
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
cuvîntului Crăciun, de exemplu, e surprinzător de neutră în 1958, în Dicționarul limbii române moderne: "sărbătoare creștină amintind nașterea lui Hristos"; tot acolo, Moș Crăciun e un "personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura e mai vigilentă, Crăciunul devenind "sărbătoare creștină care amintește nașterea miticului Hristos". Moș Crăciun rămîne neschimbat, ca și după 1989, cînd în DEX (1996) definiția Crăciunului se precizează: "sărbătoare creștină care celebrează, la
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
nu însă în ipostaza de moș : personajul mitologic Gerilă e cuprins, poate din respect pentru Creangă, dar cu o definire suficient de largă pentru a acoperi, la nevoie, și personajul oficial (adaptat după mitologia rusă în variantă sovietică): "personificare a iernii și a frigului; înzestrat cu facultatea miraculoasă de a răci și a îngheța mediul înconjurător. Împreună cu alte ființe fabuloase, îl ajută pe Făt-Frumos în acțiunile sale". Oricum, cenzura nu era foarte vigilentă: la locul lor apăreau și subversivii Setilă și
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
aflăm că Mihai-vodă "au scos văcărit, de i-au rămas blăstăm păn-acmu" (cap XXI), că Grigori-vodă "au rădicat țigănăritul și morăritul și prisăcăritul și cîrcimăritul" (cap. XXII), iar Costandin-vodă "di toamnă au scos văcărit și vădrărit tot odată, și di iarnă civerturi și hîrtii, iar di primăvară pogonărit și coniți" (cap. XXIII). Asupra imaginației actuale, termenii ieșiți din uz acționează trezind asociații concrete și chiar comice: merită redescoperite cuvinte ca gărdurărit (taxe legate de viticultură, sancționînd lipsa gardurilor sau alte nereguli
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
apariția acestui mic volum, scris într-un stil percutant, fără patimă, dar cât de pasionant!". Cartea semnată de fiica lui Eugčne Ionesco și dedicată regretatei Irina Nicolau a avut ca punct de pornire intenția Gabrielei Adameșteanu de a realiza în iarna anului 2002 un interviu cu Marie-France Ionesco (a se vedea, în acest sens, suplimentul "22 literar", nr. 29/3-9 septembrie 2002). Între timp apărând cartea Martei Petreu, Ionescu în țara tatălui (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001) și cea a Alexandrei Laignel-Lavastine
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
președinte are un caracter de fier și alte metale, datorită căruia i se rupe de tot și de toate, mă! E un tip formidabil! Nimeni nu ar fi fost în stare de un așa gest. Iacă-tă: vin Sfintele sărbători de iarnă, colindători, clopoței etc., iar ortacul cu domiciliul la Rahova. Era drept, domnule ? Nu era. Omul, totuși, își probase vitejia aici, pe meleagurile străbune nu în Insula Paștelui mă-sii... -Haralampy! țip, te-ai bolunzit, sau ai băut vinars de mătrăgună
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
pic într-o grupă excepțională, la Facultatea de Filologie a Universității din București. Am avut șansa să am profesori excepționali, modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat cu teamă, prin sălițe și poduri din facultate, colinde. Colinde adevărate, pe care le cîntam ca la carte, pe voci, în canon. Am și astăzi caseta. Pregăteam, de fapt, un
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
și pentru țarii Rusiei asemenea ermitaje în care slugile, aflate la parter, își serveau stăpânii și oaspeții acestora, de la etaj, cu ajutorul unor mecanisme asemănătoare lifturilor, fără a-i mai inoportuna astfel cu prezența lor. Neavând nici un parc în jurul Palatului de Iarnă, Ecaterina a II-a a cerut să i se construiască o clădire nouă, la nivelul mezaninului, în care să amenajeze o grădină și un loc de retragere, un ermitaj. Acesta cuprindea două mese a câte șase locuri fiecare, iar pe
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
în care să amenajeze o grădină și un loc de retragere, un ermitaj. Acesta cuprindea două mese a câte șase locuri fiecare, iar pe pereți, împărăteasa luminată atârnase, spre delectarea musafirilor ei, tablouri alese din colecția existentă în Palatul de Iarnă. Prima achiziție importantă, considerată a fi și data de naștere a Muzeului Ermitaj, a fost făcută în 1764, când un număr de 225 de tablouri, majoritatea aparținând școlilor flamandă și olandeză, a fost trimis de negustorul berlinez Gotzkowski, în schimbul banilor
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
altor colecții celebre, precum cea a contelui Brühl (1769), a bancherului parizian Crozat (1772), a lordului Walpole (1779), a împărătesei Josefina (1814) etc. Complexul muzeal și arhitectonic cuprinde cinci clădiri legate între ele prin arce și pasarele acoperite: Palatul de Iarnă, clădirea principală, ridicat în stil baroc, între 1754 și 1762, de Francesco Bartolomeo Rastrelli (și refăcut, după incendiul devastator din 1837, de Vasili Stasov și Aleksandr Briullov); Micul Ermitaj, cel care a împrumutat numele întregului complex, construit, la cererea Ecaterinei
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]