458 matches
-
care s-au "lăut", o pun în oală și o așază la căpătâi pentru ca, peste noapte, să-și viseze ursitul.423 În unele părți ale Bucovinei, exista o sărbătoare numită "Ardeasca" (de la arderea focului, de la verbul "a arde" și substantivul "iască"), ce se ținea de Bobotează. După sfințirea apei, fetele și flăcăii luau cărbunii rămași de la focul făcut pentru aprinderea "săcălușelor", mergeau pe un deal și făceau un foc, aruncând peste cărbuni paie și frunze uscate. Apoi, se prindeau în joc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit până la urmă săi spulberăm toate bănuielile și îndoiala. Sa învoit chiar să ne găzdu iască la el, cât vom vrea să stăm. Partida era câștigată. Îl chema Ion. Ion Onișor. Ne da casa mare de sus, cu două odăi curate și gătite, care tot stau degeaba. El locuia în cuhne, iar vara mai mult pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bolnavi de oftică (tusă cu înecăciune). Carne Cînd iese de la înviere, carne nu se mănîncă, pentru ca să nu deie lupii la vite. în ziua de nuntă, mirii nu mănîncă carne, ca să le fie corpul ușor, să aibă noroc și să tră iască ani mulți. Ca să fiarbă bine carnea de vită bătrînă, i se aruncă la fiert un cui de fier de ras. Carpen Cînd șezi lîngă carpen în timp de ploaie nu-i bine, că te trăsnește. Carte Nu mînca cu cartea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
eventual îi mai are, ca să fie trainici. De nu-i trăiesc copiii, pe copilul ce i-a mai rămas îl vinde pe fereastră unuia norocos la copii sau strînge peteci de la nouă case neprimenite, de face rochiță copilului, ca să tră iască. Cîrpele unui copil să nu se usuce la soare pînă nu e botezat, căci se pîrlește cînd va umbla prin soare. Copilul, pînă la botez, nu trebuie lăsat singur în casă, căci vine dracul și-l înlocuiește cu unul ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Hoții își crestează pielea degetului mic de la mîna stîngă și în crestătură pun un fir de iarba-fiarelor. Apoi lasă să se vindece rana. Degetul face minuni. (Gh.F.C.) Iarnă Lemnele care le-ai ars ziua își pun noaptea frunzele pe fereastră. Iască Cînd cuiva i se fură iasca*, îi mănîncă dihăniile vitele. Icoană E mare păcat dacă strici sau părăsești o icoană! Cel mai bun lucru e s-o iei într-o să rbătoare și s-o arunci pe o apă curgătoare. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la mîna stîngă și în crestătură pun un fir de iarba-fiarelor. Apoi lasă să se vindece rana. Degetul face minuni. (Gh.F.C.) Iarnă Lemnele care le-ai ars ziua își pun noaptea frunzele pe fereastră. Iască Cînd cuiva i se fură iasca*, îi mănîncă dihăniile vitele. Icoană E mare păcat dacă strici sau părăsești o icoană! Cel mai bun lucru e s-o iei într-o să rbătoare și s-o arunci pe o apă curgătoare. Cînd icoana cade din cui așa, de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie amîndoi moi, să se lese unul după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului Mare se face înnumărătoarea ouălor, ca să nu se strice pînă la Paști. Vineri, în Săptămîna Patimilor, se roșesc ouăle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cum accentuam mai sus, omul este o ființă socială. În tr-un experiment pe care l-am realizat cu 150 de copii într-o mare incintă din București s-a dovedit că, în ab sența adulților, ei tind să-și alcătu iască propriile structuri sociale; copiii își lasă liderii să se afirme, caută anumite persoane demne de imitat, întemeiază prietenii, organizează campanii, stabilesc convenții. Ceea ce înseamnă că, orice s ar întâmpla, oamenii tineri se caută unii pe alții, iar grupul celor de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Bineînțeles că, odată cu înapoierea cheii, va trebui să-i răspunzi și la întrebarea: „Ei, cum a mers?“ Păi, cum să meargă? Destul de presant, din moment ce timpul era li mitat, iar acel teritoriu nu era al tău. Poate nici nu bă nu iești, dar o fată se atașează mult de locul în care face dra goste. Nu degeaba, după ce o săruți sub un copac, ea îți trimite un bilet pe care scrie: „Îți mai amintești de copacul acela? Simt că este copacul meu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a lăsat ni mic la moartea sa, iar toată averea Tudorei este făcută pe spi na rea ginerelui său. Dacă i-ar fi dat numai de la el mai treacă meargă, dar a avut în drăz nea la să-i dăru iască din pă mân tul de zestre șase pogoane pe care tot el i-a sădit vie de a ajuns să se nu meas că chiar „via Tu do rii“ și o ajută cu oameni s-o lu cre ze. Al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe cei doi soți să-și reia viața împreună, după care, nereușind, îi cere postelnicului Stroiescu să-i mai dea dum ne aei încă 410 taleri. soțul nu are banii și trebuie să-și ză lo geas că moșia Stro iești la că pi ta nul Alec sie și la egumenul Sofronie al mănăstirii Sărindar de la care obține numai 320 de taleri, insuficient pentru aș achita toată datoria. În glo dat în datorii, Cos tandin alege fuga în Moldova, măcar pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
moșia și toate bunu ri le tată lui său. Mai întâi adu nă tot ceea ce Costandin Stroies cu lă sa se în urmă: șapte boi la Mircea și la Lepădat de la Fier binți, 45 de stupi de pe moșia de la Stro iești lăsați în grija lui Rizea stuparul, o groapă de grâu, o alta de orz. Bunu ri le achiziționate nu-l mulțumesc în nici un fel și intră și în posesia moșiei de la Stro ieș te fără să țină cont că se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
auto)recluziunii forțate într-un spațiu al durerii, al cuvântului-durere, mai exact. Însemnele acestuia sunt, de regulă, anunțate tocmai de simboluri ale facerii și refacerii continue a textelor, contaminate de atributele durerii regnurilor vii. Poetul îmbracă "arcul de tămâie și iască", "urcând piramide de spaime și fiere", bineînțeles, Fără anestezie, sau gustă "picăturile de sânge.../ pe sub degetele mâinii scriitoare" alături de Fructe ale îngenuncherii; propriul trup se lasă brutalizat, supunându-se conștient unor siluiri repetate, executate mai mult sau mai puțin savant
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un moment dat, ritualul tradițional, născînd un băiat o "monstruozitate" în viziunea "fisurilor" care îl ucid aproape instantaneu. Fanta vaginală transcendentă continuă "să producă" însă "orori" masculine, menite, în ciuda efortu rilor disperate ale "fisurilor" de a le elimina, să supraviețu iască. Gradual, bărbații devin trib și își fac astfel, insolent, intrarea în istorie. Temele epice de acest tip, deși tratate remarcabil din punct de vedere estetic, o blochează pe Doris Lessing în proiectul social, îndepărtînd-o de proiectul psihologic al operei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mare dificultate, în ajutorul lui D. Băhnăreanu a sărit Ion Băhnăreanu, probabil frate sau rudă apropiată a acestuia care îl readuce, oarecum, pe linia de plutire dar degeaba, deoarece Filip Bujor mai toarnă o găleată de benzină peste focul de iască ațâțat de Toader Dițu spunând următoarele: „...lipsuri sunt că până acu nu sa reușit să ia ființă un cămin cultural după cum este în alte părți”, ș.a.m.d. Cu toate criticile primite din partea membrilor de partid (muncitoresc), Dumitru Băhnăreanu a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
trudit În vremuri nu tocmai ușoare, ar Însemna o lașitate pentru noi, care am descălțat cei dintâi opincile și am Îmbrăcat straie nemțești, renunțând la suman și cioareci, la cămășile de in și la ițari, care am Înlocuit amnarul și iasca cu bricheta și aprinzătorul electric. Cu aceste gânduri, care-mi dau neliniști, m-am hotărât să Întrerup pentru o vreme lucrul la un roman, ce-l numisem pentru Început Singuraticul, În care Îmi propusesem să răscolesc zone abisale ale psihicului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe o direcție greșită timp de 50 de ani, au fos t c onfruntați cu o mare problemă: intoleranța. Timp de zeci de ani oamenii au fost educați în spiritual luptei de clasă: noi suntem cei buni, iar capi tal iștii sunt cei răi. Intoleranța este o caracteristică a omului cu un nivel redus de cunoaștere. Acest om este permanent dispus să-i judece pe alții și să dea verdicte: ,,Ionescu est e așa în loc să fie altfel, Popescu a făcut într
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
pe bunicul Dumitru ca fanaragiu, cu scara și cu bidonul de gaz, cum se urcă pe stâlp, cum șterge sticlele fanarelor cu o cârpă murdară de funingine, și cu alta, mai curată apoi, cum potrivește din foarfecă fitilul, cum ia iasca și amnarul și aprinde fitilul, cum ard aceste felinare primitive în noapte. Cum era Botoșaniul pe la 1870? Cei care au citit, știu cum arătau orășele de atunci, cu viața lor, a oamenilor, în „târgurile unde nu se întâmpla nimic”. Bunicul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scuze minciuna. O desfășură, își aruncă privirea peste însemnările cu creion roșu, o îndoi frumos și o puse în buzunar. Apoi ridică ochii la Ilona și se cutremură. Își zicea: "Trebuie să-i explic", și cerul gurii îi era uscat iască. Simțea că "trebuie", mii de gânduri îi furnicau în minte, dar toate se îngrămădeau și se spărgeau, încît nu putea închega nici o "explicație". Sub vălmășagul gândurilor însă un puhoi năprasnic îi ducea sufletul departe, zdrobindu-i toate îndoielile și șovăirile
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
spun eu, pornind Volvo-ul și simțind un acces de testosteron când schimb bestia Într-o viteză superioară. Haide, scumpo, ia-o. Gus zâmbește. E un puțoi bătrân și de treabă. Puțin cam bisericos, dar nu ți-o scoate pe gât. — Iești un tip nașpa Bruce, zice el. — Pare genul de femeie care a fost dezamăgită de un bărbat. Probabil frigidă, speculez eu, pe când o cotim spre Raeburn Place. Nu mi-ar strica o halbă și o plăcintă cu carne de la Bert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
așa facem. Lui Clell, Gilman și mie ni se alătură pipița gălbejită cu accentul ăla gomos de yankeu. Îl tot schimbă ca curu. Probabil a fost la școli simandicoase prin toată lumea. Le urăsc pe pizdele astea privilegiate. Au impresia că iești un pârlit de rahat, că te pot folosi să le ștergi căcatu dela cur, și de fapt, majoritatea timpului exact așa și ie. Însă ce nu știu e că tu pândești mereu din umbră. De obicei nu apare ocazia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ai numărul greșit... — Nu-i trei-trei-șase-doi-nouă-patru-șase? — Ba da... Atunci n-am număru greșit, nu-i așia? — Cine ți-a dat numărul ăsta? — Cineva care mi-a vorbit foarte frumos despre tine. Mi-a povestit totul despre tine. A zis că iești o futăcioasă super... Pula mi se-ntărește din pricina feței lui Cathleen și a tăcerii lui Bunty pe când linia se-ntrerupe cu un țăcănit. Problema jocului meu este că nu suntem prea tari la gândit. Acționăm. Trebuie să tot treci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
punct de vedere legal și administrativ. — Ești o vacă, declar eu glacial pe când mă ridic În capul oaselor pe canapea și Îmi aprind o țigară dintr-ale ei, pencă te-am futut, ne-am oprit unu altuia respirația, iar tu iești nevasta colegului meu. Știi ce părere am io despre tine? Ești o vacă. V.A.C.Ă. Pronunț eu pe litere pentru ștoarfa aia. Se uită la mine ca un cerb rănit care se roagă de mine să nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]