331 matches
-
Dacă iconurile culturii de masă, precum Michael Jackson sau Pamela Anderson, apelează la chirurgia cosmetică pentru „înfrumusețare” și obținere de sex-appeal, Orlan recurge la operațiile plastice în scopul desfiderii privirilor masculine și al ideologiilor dominante care dictează standardele de frumusețe. Iconurile feminine pe care le mixează sunt utilizate ca niște modalități de dobândire a controlului și a puterii, de emancipare și eliberare, de întâlnire cu alteritatea. Artista dovedește că identitatea nu este dată, ci poate fi modelată, pluralizată și hibridată, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Baudrillard, 1997Ă este considerată a începe în momentul ubicuizării realității virtuale, când identitatea și alteritatea se rezumă la simulacru, iar trupul la un mediu al multiplicării și al reproducerii artificiale: specia umană se vede prinsă între imaginea unei fosile și iconul unei clone. În terminologia favorită a filosofului francez, subiectul spațiului virtual, având o memorie obeză, suprasaturată de informație și obscenă în expunerea acesteia, indiferentă și lipsită de aspirație, hipnotică și simulată, este transparentizat, evaporându-se simultan cu sfârșitul istoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Interpretarea fenomenologică a trupului virtual devine, prin urmare, legitimă. În această paradigmă integrativă, spațiul artistic virtual devine un mod viu de experimentare corporal-mintală a imaginii, alăturând perspectiva fenomenologică a existenței, a conștiinței și a percepției la efectul reprezentațional al unui icon. Așadar, imaginea virtuală suferă și produce la rândul ei transformări ontologice ale subiectului-receptor și ale artistului creator, mutații (tematice și formaleă cognitiv-senzoriale ale propriului statut vizual, modificări artistic-estetice și social-comunicaționale. 3.6. Critica corpului virtual la Paul Viriliotc "3.6
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
etice critice care să sprijine utilizarea tehnologiilor în direcția avantajelor. Spre exemplu, robotica promite, astăzi, atât ajutorul dat omenirii de către mașini, cât și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cunoașterii, a subiectivității afective și a formelor puterii, o strategie feministă de intervenție în matricea dominației masculine din tehnoștiință și din cybercultură. Dincolo de posibilele critici, de la relativismul moral la radicalismul construcției sociale, manifestul feministei reușește să facă din mitul sau iconul cyborgului o parte a politicii tehnoștiințifice. Acest tipar politizat al feminismului merge în direcția secularizării și tehnicizării ființei umane, tipar ilustrat prin mult citata afirmație a Donnei Haraway: „I would rather be a cyborg than a goddess” din finalul manifestului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Donnei Haraway: „I would rather be a cyborg than a goddess” din finalul manifestului. Faptul că feminista ar prefera să fie cyborg în loc de zeiță aduce în prim-plan posibilitatea opțiunii nu doar existențial-metaforice, ci și ideologice a femeii. Bănuim că iconul cyborgului devine, în acest tip de discurs, arma cu care apare feminismul pe câmpul de bătălie al tehnoculturii actuale. Este vorba, în primul rând, de o posibilă replică subversivă a cyberfeminismului la condițiile existențiale și culturale ale tehnicismului social și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deopotrivă figura mitică și nonumană a zeiței și figura „monstruoasă”, hibridă și postumană a cyborgului pot fi instrumentate de cyberfeminism întrucât ambele stabilesc o legătură între uman și non-uman (transumană, între imanent și transcendent sau între material și spiritual. Ambele iconuri chestionează noțiunea de puritate ontologică în condițiile hibridării ființei și sfidează conceptele de uman și de masculin, de normă (divină sau militară, guvernamentală, medicală etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
concret sau sacru și profan, mai degrabă decât să fie echivalate cu imaterialitatea și perfecțiunea ideală. Astfel, reînnoirea simbolică a noțiunii de zeiță poate fi alăturată tendințelor, pe de o parte materialiste, pe de altă parte metafizice și cvasiteologice ale iconului cyborgului (vezi în capitolul al treilea discursul transumanist în latura de spiritualism tehnologică, tendințe de eradicare a bipolarităților existențiale și culturale. În fine, ambele modele corporal-identitare sunt postumane, postfeminine și postgender (sfidând opoziția feminism vs masculină, chiar dacă unul instaurează o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
social-politice, pentru Plant, feminismul digital este o ocazie de implementare a unui transcendentalism feminin. Autoarea nu dorește să utilizeze Internetul și noile medii virtuale în scopul ștergerii diferențelor de gen, ci dimpotrivă în direcția accentuării specificității subiectivității feminine. De pildă, iconul matricei sau al rețelei este utilizat cu sensul de țesătură. Din această perspectivă, poziția feministei poate fi criticată de esențialism gender, de replicare a dihotomiilor ontologice și ideologice de gen. Deși propune un model de lume mai bună pentru femei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
înseamnă universalism, destrupare, transcendență și falocentrism, ci poziționare subiectiv-fizică, contingență și rezistență ideologică. Dacă la Donna Haraway metafora discursiv-politică este cyborgul, la Sadie Plant tropul este „țesătoarea” rețelei rizomatice, iar la Elaine Graham figurația identitară este zeița, la Rosi Braidotti iconul feminist este „subiectul nomadic” (vezi capitolul al doilea pentru o discuție mai extinsă a nomadismuluiă. În ultimul caz, avem de-a face cu o întâlnire între postmodernism și feminism prin provocarea noțiunii de subiect unitar, stabil și universal, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
contextul preciziei oferite de aplicarea dimensiunilor, combină precizia dimensionala cu flexibilitatea modelarii spațiale pentru a accelera proiectarea și a scurtă timpul necesar implementării produsului pe piață. 1.1.1 Module cuprinse în Solid Edge ST3 Pornirea programului se face din icon-ul de pe desktop, creat la instalarea programului său din Start/All Programs/Solid Edge ST3. La deschiderea programului, apare fereastră inițială, fereastră organizată pe secțiunile Create, Tutorials, Recent Documents și Favorite Links și din care vom deschide modulul care ne
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
fișierelor aflate în lucru sau a ultimelor fișiere lucrate pentru a le revizui. Secțiunea Favorite Links permite lansarea browser- ului de Internet, pentru a accesa o anumita pagina. 1.1.2 Funcțiile mouse-ului și tastele utilizate Pentru acționarea meniurilor sau iconurilor se utilizează mouse-ul. Comenzile executate cu mouse-ul sunt: - Selectarea elementelor click-buton stânga; - Selectarea opționala a mai multor elemente tasta Ctrl + click-buton stânga; Selectarea elementelor aflate într-o zonă de lucru (fence) click-buton stânga și deplasarea mouse-ului cu butonul apăsat, în
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
mai multor elemente tasta Ctrl + click-buton stânga; Selectarea elementelor aflate într-o zonă de lucru (fence) click-buton stânga și deplasarea mouse-ului cu butonul apăsat, în zona selectata care poate fi dreptunghiulara sau poligonala; - Selectarea meniurilor și comenzilor; - Acționarea butoanelor și iconurilor de comandă; - Selectarea și tragerea elementelor selectate (drag); - Acționarea obiectelor legate Dbl-click; - Tasta Shitf + buton mouse dreapta realizează rotirea interactivă a modelului; comandă este echivalentă cu deplasarea mouse-ului având rozeta apăsata; - Tasta Ctrl + buton mouse dreapta realizează un zoom dinamic
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
meniuri sau de butoane. În plus, comenzile conținute în meniu, sunt specifice fiecărui modul în care lucrăm sau pot fi adăugate, scoase sau așezate la dorința, prin apelarea comenzii Customize din bară de titlu a programului - săgeată de derulare de lângă icon-ul Open. Se accesează opțiunea Customize the Ribbon și în fereastră deschisă, apăsam Radial Menu. Aici, prin Drag & Drop, tragem comenzile dorite din fereastră All Tabs în inelul și pe poziția dorită din meniul radial. Meniul Radial se customizează în
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
Ribbon și apoi Quick Acces, pentru a adaugă alte comenzi în bară de titlu. Ribbon Bar - afișează toate comenzile cuprinse în meniurile programului, se schimbă de la meniu la meniu și de la modul la modul, fiind organizată pe secțiuni ce grupează iconurile unor comenzi și ușurează căutarea unei comenzi anume de către proiectant, fără să mai fie nevoie să parcurgă toată lista meniurilor clasice. Butonul aplicației - echivalentul butonului File, permite apelarea funcțiilor clasice ale programului, deschidere fișier nou, salvare, printare, dar cuprinde și
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
și orizontală. Pentru aceasta, ne vom raporta la o fată a flanșei pătrate de la bază, vom bloca acel plan, îl vom orienta cu Ctrl+H și apoi ne vom deplasa cu cursorul pe mijlocul segmentului fetei superioare. Cand va apărea icon-ul specific (punct pe element), apăsam de două ori tasta M, pentru a specifică faptul că dorim să introducem două cote față de acest punct - de mijloc. În casetă activă vom introduce 0 (distanță față de mijloc) și în cea inactiva, în
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
de dialog Solid Edge Material Table. Toate studiile definite pentru un model sunt afișate în stil ierarhic, în fereastră Simulation. Notă: Studiul activ, este aprins în albastru. Putem activă un alt studiu, dând click pe nodul/intrarea sa în fereastră. Iconul , din dreptul intrării în fereastră Simulation, a studiului respectiv, arată stadiul acestuia - la început este colorat în verde doar primul cuadrant, în funcție de evoluția studiului, colorându-se și ceilalți cuadranți, dar în sens orar. După cum am văzut deja în Ribbon
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
1995, vol. 8, nr. 1, pp. 3-9. 120. Wilsbacher, Greg, Lumiansky's paradox: ethics, aesthetics and Chaucer's Prioress's Tale, în „College Literature”, fall 2005, vol. 32, nr. 4, pp. 1-29. 121. Wimsatt, James I., Rhyme/reason, Chaucer/Pope, icon/symbol, în „Modern Language Quarterly”, March 1994, vol. 55, nr. 1, pp. 17 47. 122. Woods, William F., Society and nature in the Cook's Tale, în „Papers on Language & Literature”, spring 1996, vol. 32, nr. 2, pp. 189-206. D.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aer unele fire de praf ce sunt acele fire de praf. Omul respectiv fiind foarte stresat de această nedreptate este mai receptiv la soluție si face orice pentru a sprijini această soluție. Un alt aspect al controlului minții este prezentarea iconului unui program în momentul cînd este închis cu o culoare palidă și o față tristă iar cînd programul este deschis cu o față zîmbitoare veselă, pentru a influența utilizatorul programului.(Yahoo! Messenger) Semeni un gând, culegi o faptă / Semeni o
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
un Stratocaster galben, asemeni aceluia făcut celebru de Ritchie Blackmore, iar Ghiulă ni l-a arătat, backstage, plin de mândrie și de iubire pentru un instrument care își depășise de mult latura sa obiectuală, devenind, cum am zice astăzi, un icon. Mi-au revenit în memorie aceste lucruri legate de chitările Fender zilele trecute când am văzut că a apărut o carte intitulată The Black Strat. A History of David Gilmour's Black Fender Stratocaster scrisă de Phil Taylor, tehnicianul de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
I. INTRODUCERE Editorul Microsoft Word este un procesor de texte profesional util în tehnoredactarea computerizată a unui document. Lansarea aplicației se face prin selectarea editorului Microsoft Word din submeniului Programs al meniului butonului Start, sau printr-un dublu clic pe iconul aplicației. Elementele ferestei de aplicație Word sunt: Bara de titlu -conține numele aplicației (documentului); Bara de meniu -conține meniul aplicației Word; Bara de instrumente -conține butoane (scurtături) pentru operațiile generale de administrare a unui document și este afișată de comanda
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
și stupid... Ceva transpărea, totuși, dincolo de ecranul auriu și neted, altfel nu se explică misterul durabil al legendei acestei actrițe, a cărei carieră nu s-a remarcat nici prin durată, nici prin succes, dar care a trecut rapid în rîndul icon-urilor, eclipsînd multe alte figuri cu un palmares autentic. Cert e că farmecul acestei negre poezii revărsate de rîndurile lui Simon Liberati se stinge greu și undeva, cumva, întrebări crepusculare prind contur, ca în neliniș titoarele filme ale lui David
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru a fi memorată dinspre lumea sensibilă sau lumea inteligibilă înspre mentalul colectiv, se configurează imaginea, cu limbajul ei de cele mai multe ori conotativ (spre exemplu, redarea sceptrului într-un tablou semnifică puterea, iar corelarea lui cu ansamblul sau contextul mută iconul pe planul simbolismului politic; descrierea ritualului înscăunării poate avea un caracter documentar, dar integrată unei narațiuni mitizante, capătă de asemenea o aură simbolică). Din momentul în care imaginea face parte dintr-o schemă de simbolizare, intră implicit în relație cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
asemenea o aură simbolică). Din momentul în care imaginea face parte dintr-o schemă de simbolizare, intră implicit în relație cu a doua unitate funcțională a imaginarului, simbolul, și redă un alt conținut, mai bogat în semnificații (sceptrul este un icon simbolic în heraldică sau în imaginea plastică a autocratului înscăunat etc.). Cu semnul, în schimb, relația ei este mai slabă și mai puțin provocatoare. Imaginea simbolizată joacă un rol relevant în ceremonial, de aceea ea se manifestă deplin în texte
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de conceptualizare devin "atribute" (balanța, spada pentru executarea sentinței). Prin raport cu simbolul, alegoria blochează într-un punct definit procesul de înlănțuire a sensului și recurge la continuitatea de sens (nu există zonă obscură). Emblema reiese din alegorizare: presupune un icon, cu sens general enigmatic, precizat printr-un motto, la rândul său precizat printr-o glosă, care îl comentează. Blazonul este o emblemă utilizată în heraldică, în general fără glosă. Apologul (cu sens moral) și parabola (cu sens religios) sunt procedee
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]