486 matches
-
perdele, cu peisaje și arbori, ceruri albastre, care înlocuiesc culorile simbolistice ale aurului și ale roșului tradiți‑ onale în icoană. Din această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov (1626
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov (1626‑1686) - pictor de origine rusă. Parșuna - curent de origine rusă dezvoltat în două direcții: prima a subliniat principi‑ ile de pictură
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
reproduceri din versurile Mariei Banuș, ale lui Lucian Blaga, Serghei Esenin (în transpunerea lui Zaharia Stancu), din proza lui Aleksandr Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este reprodus din „Rampa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
Prințul Cuza <ref id="75"> 75 BNR, Colecții Speciale, fond Bălcescu, dosar 70, filele 1-2. </ref>. Anii 1888-1889 corespund perioadei În care relațiile româno-ruse au fost tensionate și din cauza arestării și expulzării din România a unor „supuși ruși, de profesiune iconari și juganari” <ref id="76"> 76 AMAE, fond Arhiva istorică-Rusia, vol. 272, fila 158.</ref>. Cauza acestui conflict a fost activitatea dusă de aceștia, constatându-se că „se dădeau prin sate cu totul la alte ocupațiuni decât la acelea ale
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
PANA LITERARĂ, revistă apărută într-un singur număr la Rădăuți în iunie 1933. Subintitulată „Publicație lunară de critică, literatură și polemică”, P.l. aparține grupării de la „Iconar”. Director este Ionel Crețianu, iar redactori - Gh. Tudose, Teofil Lianu, Mircea Streinul, secretar de redacție fiind Filaret Ozar. Articolul-program ( În loc de cuvânt) anunță în termeni radicali „măreața campanie de exterminare a câtorva cuiburi de viciați, cari, în neputința tragică de-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]
-
Dumitru Octav Sargețiu, care din 1945, an când e și primit în Societatea Scriitorilor Români la propunerea lui N.D. Cocea, devine nume oficial. A colaborat și la „Ancheta”, „Bugeacul”, „Convorbiri literare”, „Curierul”, „Curentul literar”, „Datina”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gândirea”, „Gorjanul”, „Iconar”, „Itinerar”, „Izvorașul”, „Însemnări ieșene”, „Munca literară”, „Opaițul satelor”, „Orientări”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
un pictor de icoane, dar un traducător în limbaj artistic al conceptelor dogmatice și al învățăturilor bisericii. Prin el, arta va lua forma clasicismului în domeniul expresiei icoanei. 101 Teofan Grecul‑artist bizantin și unul dintre cei mai cunoscuți pictori iconari din Rusia. S‑a afirmat ca profesor și mentor al lui Andrei Rubliov. Puternica personalitate a lui Teofan a produs o impresie profundă asupra rușilor, care l‑au numit înțeleptul, admirându‑i atât vioi‑ ciunea minții cât și îndrăzneala stilului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cu peisaje și arbori, ceruri albastre, care înlocuiesc culorile simbolistice ale aurului și ale roșului tradiți‑ onale în icoană 106. Din această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă. Mulți pictori își atribuie titlul de iconari. Aceștia din urmă nu țin cont de reguli și de canoanele stricte care caracterizează icoana. Din această cauză, așa‑zișii iconari denaturează icoana introducând un aer renascentist, astfel, ea devenind un fel de icoană hibrid. 104 Simon (Pimen) Fiodorovici Usakov (1626‑1686) - pictor de origine rusă. 105 Parșuna - curent de origine rusă dezvoltat în două direcții: prima a subliniat principi‑ ile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii (Rustem Bostangiul, Ali din Balcic), tradiția istorisirii fabuloase, marcate de tabuuri lângă enigmatice fatalități (Hoți de cai, Arămarul din Küstenge, Fata hogei). Dobrogea, în schimb, mai picturală, va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
întregii sale opere. Mircea A. Diaconu "Gândirea", fără prejudecăți Profesor din 2002 la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ICONAR, revistă apărută la Rădăuți din aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
apărută la Rădăuți din aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând cu numărul 4, și funcția de redactor-șef, în colegiul redacțional mai figurând Liviu Papuc, Vichentie Nicolaiciuc, Vasile Andru, Constantin Blănaru, Mircea A. Diaconu, Dan Jumara, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
Publicația are un marcat caracter regional, atât prin tematică, cât și prin semnăturile pe care le găzduiește. Preocuparea pentru istoria literară și viața culturală din Bucovina este dublată de interesul în depistarea „adevăratelor valori care pot continua creația artistică a «Iconarului» interbelic”. Programatic „noul «Iconar» va fi vârful de lance al generației de 30-40 de ani, generație care va lua atitudine față de pasivitatea aceleia care a pierdut România Mare” (2-3/1995). Dezideratul este promovat și prin Concursul național de eseu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
caracter regional, atât prin tematică, cât și prin semnăturile pe care le găzduiește. Preocuparea pentru istoria literară și viața culturală din Bucovina este dublată de interesul în depistarea „adevăratelor valori care pot continua creația artistică a «Iconarului» interbelic”. Programatic „noul «Iconar» va fi vârful de lance al generației de 30-40 de ani, generație care va lua atitudine față de pasivitatea aceleia care a pierdut România Mare” (2-3/1995). Dezideratul este promovat și prin Concursul național de eseu și critică „Mircea Streinul”, lansat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
de 30-40 de ani, generație care va lua atitudine față de pasivitatea aceleia care a pierdut România Mare” (2-3/1995). Dezideratul este promovat și prin Concursul național de eseu și critică „Mircea Streinul”, lansat de revistă și având ca subiecte „Bucovina, iconarii și creația iconaristică”, „Creația proletcultistă a sud-bucovinenilor și cea colaboraționistă a autorilor nord-bucovineni”. Pornind de la Istoria literaturii române din Bucovina, publicată la Cernăuți în 1926 de Constantin Loghin și de la antologiile de scriitori bucovineni pe care, urmând exemplul lui Aron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
apel la însemnările unor martori și participanți, se relatează despre apariția primului număr al revistei în 1935, despre polemicile din interiorul grupului, pentru a restitui imaginea unui climat cultural efervescent, nu lipsit de tensiuni și contradicții. Problema receptării critice a iconarilor este prezentă și la rubrica „Proces literar” unde pe parcursul mai multor numere sunt dezbătute aprecierile lui G. Călinescu și se afirmă că verdictul criticului trebuie să fie reanalizat, „dacă nu vrem să rămână stigmatizată pentru totdeauna adevărata literatură bucovineană care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
prezentării unor personalități culturale bucovinene - Mircea Grigoroviță, George Antonescu, George baron Lo/vendal, Mircea Streinul, Dimitrie Vatamaniuc ș.a. - uneori dedicându-le chiar numere întregi. Dintre rubricile consacrate se mai cuvin menționate „Debuturi bucovinene”, „Dialog basarabeano-bucovinean”, „Capodopere ale literaturii bucovinene”, „Arhiva «Iconar»”. Il.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
mutilatori ai artei. El a făcut din artist un slujitor necondiționat și din artă un rudimentar mijloc de propagandă. Ideologizată și indoctrinată pînă la golirea ei de orice sens interioar, creația a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii. Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase și de portaluri, care altădată erau factori ai apropierii omului de Dumnezeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul personajului exemplar
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
obiecte și ființe înecate într-o pletoră de însușiri potențate metaforic. Mai mult, s-ar zice că superfetația aceasta halucinantă, amazoniană este invers proporțională cu spațiul în care are loc. Ea ne amintește întrucâtva de voința imaginativă și de stăruința iconarului de a împodobi până în margine, feeric și naiv, îngusta suprafață de sticlă, exploatată ca un răzor de om sărac". Fie că reprezintă o contrapondere la proza realist-socialistă, cu schematismul ei ideologic și limbajul pe cât de înflăcărat, pe atât de conformist
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
Francofoniei”, emisiunea filatelică specială „Centenar Jules Verne, 1905-2005”. Emisiunea este formată din patru timbre și ilustrează imagini reprezentative ale operei marelui scriitor francez, având valorile nominale de 19 000, 21 000, 47 000 și 56 000 de lei. ( C. V.) Pentru iconari Muzeul Satului Bănățean dorește să organizeze o expoziție pascală cu tema „Viața și Patimile lui Hristos oglindită în icoane“. Pentru realizarea acesteia, elevii de liceu și studenții Facultății de Arte Plastice sunt rugați să participe cu lucrări proprii ce vor
Agenda2005-14-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283568_a_284897]
-
nu e nici urmă de dogmatică bisericească. Nu a încercat niciodată să picteze icoane, poate din aceeași candoare de a nu se apuca de ceva pentru care nu era pregătit tehnic, deși sub unghiul curățeniei lăuntrice Paștina e peste pragul iconarilor. Pe de altă parte, cînd l-a nemulțumit înfățișarea unui tablou, nu l-a aruncat și nici nu l-a distrus, ci l-a răzuit fără milă folosindu-i din nou pînza. Cînd l-am întrebat cînd își dă seama
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
pofta de a privi dincolo de epoca proprie s-a sleit. Cum ultimele două cauze sunt străine literaturii, efortul unui istoric literar e de reveni la autonomia criteriului estetic atunci cînd judecă secvențe din opera unor antecesori ca cei din gruparea „Iconar“. Acesta e cazul lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
literar e de reveni la autonomia criteriului estetic atunci cînd judecă secvențe din opera unor antecesori ca cei din gruparea „Iconar“. Acesta e cazul lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A. Diaconu așază biografia „iconarilor“ în context, descriindu-le optica, idealurile și scăderile. Prima ciudățenie e că gruparea își trage numele
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A. Diaconu așază biografia „iconarilor“ în context, descriindu-le optica, idealurile și scăderile. Prima ciudățenie e că gruparea își trage numele de la o revistă a cărei viața efemeră, durînd numai trei ani (1935-1938), nu ar fi trebuit să se imprime în destinul onomastic al membrilor
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]