436 matches
-
Sfintei Treimi. Principiul comuniunii funcționează fie la nivelul structurii doctrinare și sacramentale, fie la nivelul deschiderii sale ecumenice. Recapitularea virtuală în Iisus Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la nivelul structurii doctrinare și sacramentale, fie la nivelul deschiderii sale ecumenice. Recapitularea virtuală în Iisus Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are originea
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nivelul deschiderii sale ecumenice. Recapitularea virtuală în Iisus Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are originea în Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are originea în Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are originea în Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are originea în Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o definiție oficială a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o definiție oficială a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii sale mântuitoare. Iconomia bisericească rămâne o derogare provizorie în raport cu acrivia. Ea se acordă în împrejurări excepționale, dar fără a crea o nouă condiție care s-ar impune, ca un drept permanent
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice puse în discuție de autorul tezei, rezultă că scopul aplicării iconomiei bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii sale mântuitoare. Iconomia bisericească rămâne o derogare provizorie în raport cu acrivia. Ea se acordă în împrejurări excepționale, dar fără a crea o nouă condiție care s-ar impune, ca un drept permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
bisericești este acela de a atrage atenția asupra valorii sale mântuitoare. Iconomia bisericească rămâne o derogare provizorie în raport cu acrivia. Ea se acordă în împrejurări excepționale, dar fără a crea o nouă condiție care s-ar impune, ca un drept permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care s-ar impune, ca un drept permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ca un drept permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
permanent. Iconomia constituie o excepție de la regulă, dar numai pentru un caz concret și în timpul unei perioade limitate pentru a nu periclita regula permanentă (akrivia). Principiul formulat de Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Grigore de Nazianz pentru aplicarea iconomiei bisericești rămâne valabil. Iconomia divină și iconomia bisericească reprezintă fundamentele unității ecleziologice creștine. Astfel, Biserica Creștină a lui Dumnezeu actualizează și recapitulează în Hristos omenirea. Comunitatea umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr. Chesarie are o dublă miză. Mai întâi, el vizează dimensiunea științifică, constituind o riguroasă contribuție (o erudiție remarcabilă, o coerență a demonstrației, existența unei bibliografii
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a se vedea, de pildă, Frumosul în teologia, mistagogia și caligogia Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul), la teofilie, teognosie și filocalie, precum și la mult disputata estetică a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său germinativ care pornește de la sensul tradiției și se oprește la caracterul anamnetic al artei. Referitor la chestiunea rigorii dogmatice și a normei estetice, precum și a raportului dintre artist și creație, mai precis aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de la religion, Paris, Gallimard, 1985. Gella, Aleksander (coord.), The Intelligentsia and the intellectuals. Theory, method and case study, London and Beverley Hills, Sage, 1976. Genieys, William, La sociologie politique des élites, Paris, Armand Colin, 2011. Gheorghescu, Chesarie, Învățătura Ortodoxă despre iconomia divină și despre iconomia bisericească, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001. Granjon, Marie-Christine, Racine, Nicole, Trebitsch, Michel (coord.), Histoire comparée des intellectuels, Paris, Institut d'histoire du temps présent, 1997. Gugelot, Frédéric, La conversion des intellectuels au catholicisme en France
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1985. Gella, Aleksander (coord.), The Intelligentsia and the intellectuals. Theory, method and case study, London and Beverley Hills, Sage, 1976. Genieys, William, La sociologie politique des élites, Paris, Armand Colin, 2011. Gheorghescu, Chesarie, Învățătura Ortodoxă despre iconomia divină și despre iconomia bisericească, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001. Granjon, Marie-Christine, Racine, Nicole, Trebitsch, Michel (coord.), Histoire comparée des intellectuels, Paris, Institut d'histoire du temps présent, 1997. Gugelot, Frédéric, La conversion des intellectuels au catholicisme en France (1885-1935), Paris, CNRS, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Tit Simedrea Târgoviștenul, în "Cuvântul", an III, nr. 850, 30 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 133. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum ne-am înștiințat, fără de iconomi, episcopii întrebuințează bisericeștile lucruri, s-a socotit ca toată Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
precum ne-am înștiințat, fără de iconomi, episcopii întrebuințează bisericeștile lucruri, s-a socotit ca toată Biserica ce are episcop să aibă și iconom din clericatul său, CARE SĂ ICONOMISEASCĂ CELE BISERICEȘTI DUPĂ SOCOTINȚA EPISCOPULUI SĂU. Ca să nu fie fără martori iconomia Bisericei, și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sfârșitului și acest sfârșit ca țintă a strădaniilor sale. El nu s-a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o contribuție academică riguroasă la lămurirea acestui aspect primordial al teologiei clasice. 9 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o contribuție academică riguroasă la lămurirea acestui aspect primordial al teologiei clasice. 9 Ibidem, p. 104. 10 Cf. Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, București, Christiana, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o contribuție academică riguroasă la lămurirea acestui aspect primordial al teologiei clasice. 9 Ibidem, p. 104. 10 Cf. Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, București, Christiana, 1995; Vladimir Lossky, Vederea
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe „acatiste”. Optica prin care D. privește evenimentele în Istoria Moldovei pe timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
i-au trecut și îi vor trece prin viața-opera lui -, iată că preface prin demers transfigurativ, de sublimare, esențializare, lapidaritate însăși proza (proza vieții de zi cu zi), dându-i chip de poezie. Astfel, identificăm - în al doilea capitol din iconomia acestei cărți - îngemănarea pascaliană a spiritului fineții și a spiritului geometriei, precum și intuiția lui Ion Barbu că în sferele înalte ale spiritului geometria și poezia se întâlnesc. Poemele adunate aici au tăietura proprie inscripției. Scriitorul ne face favoarea de a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]