436 matches
-
el cu o condescendență stupefiată. "Așa, în viață!" " În viață, ce, fă?", reluă el ca și când ar fi fost scos din pepeni, dar vorbea totuși cu grijă, cum vorbim cu cei arierați mintal, să nu pățim ceva. "Așa, să nu faci iconomie!" "Adică?!" insistă el răbdător, dar la marginea răbdării. "Am înțeles, bunicule, intervenii cu gravitate (puteam să înțeleg mai repede, era normal! eram mai tînăr!). În viață adică, așa, cât trăiești, să nu faci economie!" "Economie la ce?" "La una, la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am spus." Vroia să rămână cât mai mult în domeniul indefinitului, să nu cadă în cursă, dar bunicul o mirosi: "Ba ai spus, degeaba îți iei vorba îndărăt, la bani te-ai gândit, că ași fi făcut eu prea multă "iconomie" (o ironiză el), nu te-am lăsat să-ți umpli dulapurile cu bulendre, ca taică-tu pe maică-ta. Asta e ceva nou, până acum ai zis că rău au făcut..." Foarte blând era bunicul, dar ironia lui era foarte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ironia lui era foarte eficace: bunica se enervă: "Poți să zici orice! N-am spus nimic de bani!" Aha! reluă el, au fost buni!" Niciodată, pesemne, nu reușise ea să-i dea replica în acest punct, deși ideea ei cu "iconomia" ar fi putut fi mortală: să faci o viață întreagă pe chibițul și pe urmă să îmbătrînești, chiar că nu mai avea rost să faci umbră pământului, dar bunicul era atât de plin de sine încît această suliță svîrlită în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe chibițul și pe urmă să îmbătrînești, chiar că nu mai avea rost să faci umbră pământului, dar bunicul era atât de plin de sine încît această suliță svîrlită în el nimerea într-o platoșă groasă. Nu făcuse și ea "iconomie"? Degeaba insinua că regreta că nu trăise și ea ca maică-sa, o cochetă, care stârnise invidia cartierului, păstrase dragostea și supunerea bărbatului, iar căsătoria și copiii n-o împiedicaseră multă vreme să se ducă și să danseze mai departe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
i-au trecut și îi vor trece prin viața-opera lui -, iată că preface prin demers transfigurativ, de sublimare, esențializare, lapidaritate însăși proza (proza vieții de zi cu zi), dându-i chip de poezie. Astfel, identificăm - în al doilea capitol din iconomia acestei cărți - îngemănarea pascaliană a spiritului fineții și a spiritului geometriei, precum și intuiția lui Ion Barbu că în sferele înalte ale spiritului geometria și poezia se întâlnesc. Poemele adunate aici au tăietura proprie inscripției. Scriitorul ne face favoarea de a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
în har, ci harul se lasă turnat în tiparul sufletului național, sublimând această calitate a sufletului 4. Prin urmare, națiunea este o "realitate voită etern de Dumnezeu"; dreptul său la existență poate fi privit ca un fapt natural, inevitabil în iconomia divină. Sinteza dintre națiune și creștinism, în vederea atât a păstrării specificului națiunii, cât și a salvării unității creștinismului, a ecumenicității sale se poate realiza prin armonizarea idealului națiunii cu cel creștin. Această problematică a fost amplu dezbătută în catolicismul occidental
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care catolicismul privește lumea naturală în iconomia divină 8, precum și implicațiile care decurg din acest fapt. În viziunea catolicismului - care, de la Sfântul Toma d'Aquino, a câștigat teren din ce în ce mai mult -, Dumnezeu a creat un om natural, pe care l-a înzestrat, în fond, printr-un dar supranatural
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
drumul spre Împărăția Cerurilor și spre viața veșnică este asigurat de Biserică 9. Prin urmare, se poate accede la cunoașterea adevărului numai datorită Bisericii 10. Acestea nu sunt decât o mică parte a mărturiilor patristice referitoare la rolul Ecclesiei în iconomia divină. Tocmai prin părăsirea pozițiilor și prin încetarea opozițiilor, elita intelectuală interbelică considera pe bună dreptate că se depunea mărturie despre nedreptatea pe care Biserica o făcea fraților de alte confesiuni. De aceea, frățietatea cu cei care credeau și mărturiseau
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei cognitae). Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
trebuie apreciat cu atât mai mult cu cât este vorba de surprinderea unui moment fondator al dezvoltării apologeticii ruse, prin acești trei reprezentanți care au revigorat conținutul gândirii teologice moderne. Lucrarea de doctorat a Părintelui Chesarie Gheorghescu, Învățătura Ortodoxă despre Iconomia Divină și Iconomia Bisericească, (Editura Antim Ivireanul, 2001, ediția a II-a), care operează o distincție netă între teologie sau doctrina despre Dumnezeu în Sine și iconomia divină sau lucrarea lui Dumnezeu în vederea mântuirii lumii, era în 1980 "prima lucrare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
atât mai mult cu cât este vorba de surprinderea unui moment fondator al dezvoltării apologeticii ruse, prin acești trei reprezentanți care au revigorat conținutul gândirii teologice moderne. Lucrarea de doctorat a Părintelui Chesarie Gheorghescu, Învățătura Ortodoxă despre Iconomia Divină și Iconomia Bisericească, (Editura Antim Ivireanul, 2001, ediția a II-a), care operează o distincție netă între teologie sau doctrina despre Dumnezeu în Sine și iconomia divină sau lucrarea lui Dumnezeu în vederea mântuirii lumii, era în 1980 "prima lucrare de teologie românească
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
gândirii teologice moderne. Lucrarea de doctorat a Părintelui Chesarie Gheorghescu, Învățătura Ortodoxă despre Iconomia Divină și Iconomia Bisericească, (Editura Antim Ivireanul, 2001, ediția a II-a), care operează o distincție netă între teologie sau doctrina despre Dumnezeu în Sine și iconomia divină sau lucrarea lui Dumnezeu în vederea mântuirii lumii, era în 1980 "prima lucrare de teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți" (p. IX), potrivit
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
2001, ediția a II-a), care operează o distincție netă între teologie sau doctrina despre Dumnezeu în Sine și iconomia divină sau lucrarea lui Dumnezeu în vederea mântuirii lumii, era în 1980 "prima lucrare de teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți" (p. IX), potrivit coordonatorului tezei, Pr. Dumitru Stăniloae. Această discuție asupra problemei iconomiei, temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în 1980 "prima lucrare de teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți" (p. IX), potrivit coordonatorului tezei, Pr. Dumitru Stăniloae. Această discuție asupra problemei iconomiei, temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a doua ediție a lucrării, în care Pr. Chesarie adaugă un capitol substanțial consacrat unor aspecte curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului al IV-lea; Tradiție și Biserică; Învățătura despre Maica Domnului (Theotokos) în Ortodoxie și Catolicism etc. Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască după Sfinții Părinți (Irineu al Lyonului, Atanasie cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom, Augustin, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Grigore Palama); Sensurile iconomiei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului al IV-lea; Tradiție și Biserică; Învățătura despre Maica Domnului (Theotokos) în Ortodoxie și Catolicism etc. Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască după Sfinții Părinți (Irineu al Lyonului, Atanasie cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom, Augustin, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Grigore Palama); Sensurile iconomiei dumnezeiești; Sfânta Treime și actualizarea iconomiei divine în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
gândirea patristică, până la începutul secolului al IV-lea; Tradiție și Biserică; Învățătura despre Maica Domnului (Theotokos) în Ortodoxie și Catolicism etc. Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască după Sfinții Părinți (Irineu al Lyonului, Atanasie cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom, Augustin, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Grigore Palama); Sensurile iconomiei dumnezeiești; Sfânta Treime și actualizarea iconomiei divine în viața oamenilor prin Biserică. Sfântul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască după Sfinții Părinți (Irineu al Lyonului, Atanasie cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom, Augustin, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Grigore Palama); Sensurile iconomiei dumnezeiești; Sfânta Treime și actualizarea iconomiei divine în viața oamenilor prin Biserică. Sfântul Irineu al Lyonului este unul dintre primii Părinți ai Bisericii care a evidențiat semnificațiile iconomiei divine. El folosește acest cuvânt chiar la plural, aplicându-l diverselor momente
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască după Sfinții Părinți (Irineu al Lyonului, Atanasie cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom, Augustin, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Grigore Palama); Sensurile iconomiei dumnezeiești; Sfânta Treime și actualizarea iconomiei divine în viața oamenilor prin Biserică. Sfântul Irineu al Lyonului este unul dintre primii Părinți ai Bisericii care a evidențiat semnificațiile iconomiei divine. El folosește acest cuvânt chiar la plural, aplicându-l diverselor momente și acte ale iconomiei. Irineu al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Hrisostom, Augustin, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Grigore Palama); Sensurile iconomiei dumnezeiești; Sfânta Treime și actualizarea iconomiei divine în viața oamenilor prin Biserică. Sfântul Irineu al Lyonului este unul dintre primii Părinți ai Bisericii care a evidențiat semnificațiile iconomiei divine. El folosește acest cuvânt chiar la plural, aplicându-l diverselor momente și acte ale iconomiei. Irineu al Lyonului pune pe același plan iconomia cu lucrarea lui Dumnezeu, realizată prin întruparea lui Iisus Hristos. Irineu susține caracterul universal al iconomiei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și actualizarea iconomiei divine în viața oamenilor prin Biserică. Sfântul Irineu al Lyonului este unul dintre primii Părinți ai Bisericii care a evidențiat semnificațiile iconomiei divine. El folosește acest cuvânt chiar la plural, aplicându-l diverselor momente și acte ale iconomiei. Irineu al Lyonului pune pe același plan iconomia cu lucrarea lui Dumnezeu, realizată prin întruparea lui Iisus Hristos. Irineu susține caracterul universal al iconomiei, asociindu-l, precum Apostolul Pavel, recapitulării oamenilor în Hristos. Termenul de recapitulatio are mai multe semnificații
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Biserică. Sfântul Irineu al Lyonului este unul dintre primii Părinți ai Bisericii care a evidențiat semnificațiile iconomiei divine. El folosește acest cuvânt chiar la plural, aplicându-l diverselor momente și acte ale iconomiei. Irineu al Lyonului pune pe același plan iconomia cu lucrarea lui Dumnezeu, realizată prin întruparea lui Iisus Hristos. Irineu susține caracterul universal al iconomiei, asociindu-l, precum Apostolul Pavel, recapitulării oamenilor în Hristos. Termenul de recapitulatio are mai multe semnificații: aceea de a repeta, a reproduce sau a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
iconomiei divine. El folosește acest cuvânt chiar la plural, aplicându-l diverselor momente și acte ale iconomiei. Irineu al Lyonului pune pe același plan iconomia cu lucrarea lui Dumnezeu, realizată prin întruparea lui Iisus Hristos. Irineu susține caracterul universal al iconomiei, asociindu-l, precum Apostolul Pavel, recapitulării oamenilor în Hristos. Termenul de recapitulatio are mai multe semnificații: aceea de a repeta, a reproduce sau a rezuma. În acest sens, gnosticismul constituie recapitularea tuturor ereziilor (Adversus haereses, IV, 25, P. G., VII
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a reproduce sau a rezuma. În acest sens, gnosticismul constituie recapitularea tuturor ereziilor (Adversus haereses, IV, 25, P. G., VII, 1189). Aplicat la lucrarea de mântuire a lui Iisus Hristos, termenul de recapitulare o arată uneori în totalitatea sa, de iconomie a lui Hristos, Cel care recapitulează omenirea pentru a o rezuma. El recapitulează lumea în sensul restaurării sale. Doctrina despre unirea și recapitularea tuturor în Hristos, în perspectiva vetero și neotestamentară, reprezintă o trăsătură fundamentală a Ecclesiei. Prin iconomia Întrupării
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de iconomie a lui Hristos, Cel care recapitulează omenirea pentru a o rezuma. El recapitulează lumea în sensul restaurării sale. Doctrina despre unirea și recapitularea tuturor în Hristos, în perspectiva vetero și neotestamentară, reprezintă o trăsătură fundamentală a Ecclesiei. Prin iconomia Întrupării și prin lucrarea de mântuire, Biserica trebuie să reunească tot ceea ce ființează: Dumnezeu, om și creație. Biserica este "noua creație" a Sfintei Treimi. Principiul comuniunii funcționează fie la nivelul structurii doctrinare și sacramentale, fie la nivelul deschiderii sale ecumenice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]