503 matches
-
de rând ca în viața particulară să venereze orice divinitate doreau, asigurând în acest fel și supraviețuirea cultelor locale 358. Însă, înclinația spre narativism, naturalism și individualizare, deosebește arta romană de cea greacă, a cărei tendință primordială era aceea a idealizării etice, formale și spirituale. Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu Cât privește iconografia și reprezentarea vizuală a sacrului, pot fi remarcate unele asemănări speciale cu arta greacă, explicitate prin imageria divinităților, prin arhitectura religioasă 359 și, nu în ultimul rând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
dintre arena centrală, ce funcționează ca loc de întîlnire în care actorii se înfruntă, și lumea înconjurătoare, unde fiecare dintre actori trebuie să se protejeze singur. Orașul și mediul rural sînt puse în opoziție în multe romane realiste și romantice. Idealizarea orașului de către Emma Bovary, proiectată asupra Parisului, devine măsura implicării și apoi a dezamăgirii cauzate de amantul provincial din Rouen, singurul oraș în care aceasta are acces. Opoziția dintre oraș și sat poate căpăta diverse semnificații un spațiu al ticăloșiei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scenarii pentru viitor în funcție de care să ne modelăm comportamentul și acțiunile. Înscriindu-se în structurile mai ample ale imaginarului individual și colectiv, s-ar putea spune că divinația are mai curând o funcție eufemică. Aceasta s-ar traduce printr-o "idealizare a ceea ce omul trăiește printr-o deplasare imaginară".338 Această funcție compensatoare ar fi mai curând o piedică în calea unui spirit activ și întreprinzător. Se pare însă că practica divinatorie reprezintă pentru cei mai mulți preambulul unor acțiuni foarte precise. "Cei mai mulți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fapte supranaturale, dar și la obiecte provenind din morala socială sau din spațiul estetic". Mai departe, "conținutul său nu se referă întotdeauna la un spațiu conceptual venerabil sau minunat, cu zei, eroi supraumani, cu evenimente supranaturale, dar poate aspira la idealizarea lumii", dând ca exemplu arta. În fine, "natura extra-logică" a mitului "nu-l împiedică să treacă la domeniul conceptual (nu logic) și să meargă pe acesta din urmă, în mod paralel și paritar".242 În acest sens, îl citează pe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
liberale și catolico-liberale a Restaurației, incluzîndu-l aici pe Manzoni însuși 38. Puțină și critică este considerația pe care Rosmini o acordă acelui nod politico-instituțional care atrăgea istoricii originilor naționale ale Europei moderne și foarte limitate, căci el aprecia "monarhia creștină", idealizarea Evului Mediu 39. În realitate, în privința feudalismului, Rosmini combate încarnarea însăși a principiului individualist, pe care gînditorul roveretan îl contrapune polemic ideii de unitate organică proprie comunității ecleziastice. Organizarea feudală a societății, mai înainte de a perturba Biserica, implicînd-o într-un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
copilărească din ei - condiționarea inevitabilă a trecutului. La Început Încercăm cu toții să le atribuim părinților ceea ce obișnuia să-i fie atribuit lui Dumnezeu: puterea nelimitată de a interveni și Înțelepciunea incontestabilă. Evident, conceptul teologic nu a fost altceva decât o idealizare a acestui lucru. Defectul său este confuzia inevitabilă dintre autoritate și liberul arbitru - amăgirea comună că posesia uneia atrage după sine posesia celuilalt. Privind În urmă, sunt convins că hotărârea tatălui meu de a se reîntoarce În suburbii depășea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
care, deși își declară loialitatea națională, nu este totuși dispus să sacrifice necondiționat adevărul în numele crezului național. Accente aparținând ambelor curente sunt reperabile în literatura didactică prin care s-a consolidat memoria istorică românească. Efuziunea naționalismului pasional se manifestă în idealizarea purității, glorificarea neamului și eroizarea trecutului românesc. Rezultatul este un elaborat ideologic pe post de memorie națională, exprimat în formula sa cea mai cristalină în prefața programatică a manualului semnat de C.C. Giurescu: Urmărind desfășurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre istorii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statale își implementează programul de loializare politică a corpului social față de statul-națiune și față de ordinea consființită a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se produce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane de până la încheierea epocii moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se produce "natural", fără promovarea realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b) glorificarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare și idealizare a trecutului comunist specifică "pierzătorilor tranziției". Astfel, este de așteptat ca modul de raportare nostalgic față de trecutul comunist să fie o strategie de a face față prezentului dificil într-o proporție mai mare în rândul indivizilor cu venituri economice scăzute
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este exclus ca, prin ricoșeu, să transfere pozitivitatea pe care o manifestă față de propria lor biografie regimului socio-politic înăuntrul căruia aceasta s-a desfășurat. În tot cazul, facilitată sau nu de mecanismul transferabilității afective dinspre biografia personală înspre regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecut, ci fragmente ale mai multor teorii contradictorii: suntem perfecționiști platonicieni în acordarea onorurilor la Jocurile Olimpice, utilitariști prin aplicarea principiului selecției în cazul r]niților de pe front, adepți ai teoriei lui Locke prin afirmarea drepturilor asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul rând, urmași ai lui Kant și Mill prin afirmarea libert]ții personale. Așadar nu ar trebui s] ne surprind] conflictul dintre intuiții în filosofia etic] și prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vremea lui Aristotel precum și cele aristocratice nu erau societ]ți democratice. Într-adev]r, adepții aristocrației, printre care se num]r] Aristotel sau Hume, nu au oferit o descriere a conceptului de virtute, ci au perceput aceast] valoare că pe o idealizare a comportamentului specific vremii respective. Prin urmare, cei care doresc s] se revin] la vechea organizare a polis-ului grecesc sau la epoca iluminist] din Scoția, trebuie s] știe c] nu este vorba despre o revenire efectiv] la acel tip
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeilor puterea și demnitatea că oameni. Inc] de pe vremea lui Wollstonecraft, a existat întotdeauna un curent în gândirea feminist] care a privit cu suspiciune sau a respins complet ideea existenței unor virtuți feminine anume. Aceast] suspiciune avea motive bine întemeiate. Idealizarea virtuții feminine, care a atins probabil apogeul în scrierile multor scriitori victorieni din secolul al XIX-lea precum Ruskin, se bazeaz] pe supunerea femeii. „Virtuțile” la care se credea c] ar trebui s] aspire femeile reflect] adesea aceast] supunere - un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
găsește în V. un observator perspicace și neconvențional. Scriitorul a putut fi acuzat de exegeza anilor ’70 și ’80 de o oarecare „cedare” în fața rețetarului ideologic impus, până prin anii ’60, literaturii de gen. Acuzația e mult prea aspră: o anumită idealizare a contextului social e de pus mai degrabă pe seama structurii sufletești a prozatorului, interesat mai mult de stările mijlocii ale psihicului și ale afectului ori de euforia potolită, decât de aspectele sumbre sau de încleștările dramatice. De altfel, chiar „acuzatorii
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
ultimul filtru depistat de Urdry pentru cristalizarea unui cuplu stabil se referă la dorința și disponibilitatea celor doi de a se angaja efectiv în relația respectivă. De obicei, orice iubire poate fi stadializată astfel (Aubry, 2005): - etapa întâlnirii și a idealizării, când șocul iubirii provoacă acel fenomen decristalizare, identificat încă de Stendhal, când partenerii își atribuie cu generozitate unul altuia calități inexistente în realitate, cu marginalizarea până la anulare a defectelor și diferențelor inerente; - etapa deziluziei, când „dușul rece” al realității cotidiene
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ultimul filtru depistat de Urdry pentru cristalizarea unui cuplu stabil se referă la dorința și disponibilitatea celor doi de a se angaja efectiv în relația respectivă. De obicei, orice iubire poate fi stadializată astfel (Aubry, 2005): - etapa întâlnirii și a idealizării, când șocul iubirii provoacă acel fenomen decristalizare, identificat încă de Stendhal, când partenerii își atribuie cu generozitate unul altuia calități inexistente în realitate, cu marginalizarea până la anulare a defectelor și diferențelor inerente; - etapa deziluziei, când „dușul rece” al realității cotidiene
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de natură emoțională și ideologică. Geografiile simbolice identifică mental spațiul Înconjurător, aplicându-i etichete prin intermediul cărora Îl clasifică și Îl plasează pe un anumit loc al unei ierarhii valorice; spațiul este ideologizat, este considerat bun sau rău, prin demonizarea sau idealizarea anumitor arealuri sau direcții. Uneori, geografiile simbolice reconfigurează complet spațiul geografic, creând noi „teritorii”, decupate În funcție de criteriile ideologice cu care se operează. Alteori, un spațiu concret, identificabil pe o hartă politică sau geografică, este Învestit cu o semnificație aparte, care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
drum imaginației, iar aceasta luminează demersul rațional. 5. 5. Eurema ideativ-perceptivă Aceasta se identifică cu asș-numitul fenomen al imaginii vizuale capacitatea de a vizualiza ideile. Acest fenomen este reversibil putem vorbi de o vizualizare a ideilor, dar și de o idealizare (în sens de logicizare) a imaginilor, adică de o convertire a lor în idei. Din perspectiva gnoseologică, în primul plan apare fenomenul de logicizare a imaginilor. Dar din punct de vedere al psihologiei învățarii ne interesează ambele aspecte, și mai
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
la corpul viu din care au fost smulse ideile și gândurile, ci prin încarnarea acestora din urmă într-un alt corp artefactual, un corp proteic, o fantomă de spirit...o fantomă de fantomă...corpul oferit...împrumutat, încarnarea secundă oferită unei idealizări inițiale, încorporarea într-un corp care nu este, desigur, nici perceptibil, nici invizibil...fără natură...a fizic...corp tehnic sau instituțional” În felul acesta,Algirdas Julien Greimas locuiește și în Réalisme ou artifice,și în Profondeur, couleurs et sentiments, adică
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Mai mult, icoana făcea parte din liturgie și era obiect de cult; primau imaginile înaltelor stări morale nu stările pasionale emotive oricât de profunde ar fi fost99. Unul dintre cei mai profunzi cercetători ai icoanei ruse, Alpatov, a afirmat că, idealizarea nu este o tranșare sau sa‑ crificare a adevărului, o orbire în fața adevăratei vieți, dar este un mod de a împuternici forțele morale ale omului în vederea victoriei asupra răului care domnește în lume. În perfectă simetrie și echilibru cu propagarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nardo din secolul al XV‑lea cum ar fi: Filippo Brunelleschi, Donatello, Ma‑ saccio și Leon Battista Alberti. Alte carac teristici ale acestei opere sunt: sim‑ bolismul său matematic, întrebuințarea perspectivei, complexitatea psiholo‑ gică, limbajul original plin de dramatism și idealizare, care a fost sursă de inspirație pentru unele lucrări ale lui Michelangelo și Raffaelo. În mod tradițional pictorii foloseau Cina cea de Taină pentru a ilustra in‑ stituirea sfintei Euharistii. Leonardo a combinat acest lucru cu un moment de dramă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cercetat și dacă säntem în stare să spunem - nu numai în termeni generali, ci și în termeni concreți - oare este raportul dintre tabloul literar și realitatea socială. Este acest tablou intenționat realist ? Sau este, în anumite privințe, satiră, caricatură sau idealizare romantică ? 145 Într-un studiu de o luciditate admirabilă intitulat Aristocracy and the Middle Classes in Germany (Aristocrația și burghezia în Germania) Kohn-Bramstedt ne atrage atenția cu drept cuvânt : Numai o persoană care cunoaște structura unei societăți din alte izvoare
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]