KorAP: Find »[drukola/base=identitar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...123 >

3,066 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în ideologiile sociale 197 Regionalizări identitare 202 Fenomene și spații identitare 202 Tradiționalism identitar 203 Regionalizarea problemelor sociale 206 Concluzii 210 Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 213 Bibliografie 223 Lista tabelelor, figurilor și casetelortc " Lista tabelelor, figurilor și casetelor" TABELE Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară 28 Tabelul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui) 207 Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui) 207 Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate 31 Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea 39 Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
dimensiuni poate avea o comunitate, cu ce fel de comunități avem de-a face în cazul DEVCOM? „Unitatea valorică” despre care discut vizează nu numai similaritatea de opțiuni valorice pentru membrii grupului, ci și conștiința similarității și, implicit, o conștiință identitară, o conștiință de „noi”. În practica DEVCOM sunt avute în vedere în special comunitățile locale de tipul satelor, orașelor, cartierelor, vecinătăților etc. În privința dimensiunii pe care o poate avea un grup uman pentru a putea fi considerat comunitate, este greu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
cu localizare diferită. Locuitorii satului se știu însă între ei, reprezintă, foarte probabil, o comunitate de intercunoaștere, ceea ce nu este cazul pentru orașul-capitală. Diversitatea ocupațională și socială este, de asemenea, incomparabil mai mare în Capitală decât în sat. O conștiință identitară specifică și o cultură de locuire specifică există însă pentru fiecare dintre cele două comunități. În situațiile practice de cercetare socială sau de planificare a acțiunilor este util să fie adoptat un concept de gradualitate în înțelegerea comunității. Din perspective

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
din persoane care seaseamănă prin status și orientări valorice și interacționează mai mult între ele, cu atât este mai probabil ca ele să se manifeste în mai multe situații prin comportamente de unitate valorică, prin alegeri similare și prin conștiință identitară. Este foarte puțin probabil ca persoane foarte diferite ca status și credințe și cu slabe interacțiuni între ele să ajungă să formeze o comunitate, să aibă alegeri similare și conștiință identitară. La nivelul acțiunilor DEVCOM, mărimea comunității este în funcție de obiectivul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de unitate valorică, prin alegeri similare și prin conștiință identitară. Este foarte puțin probabil ca persoane foarte diferite ca status și credințe și cu slabe interacțiuni între ele să ajungă să formeze o comunitate, să aibă alegeri similare și conștiință identitară. La nivelul acțiunilor DEVCOM, mărimea comunității este în funcție de obiectivul de acțiune. Contează scara la care se dorește promovarea „binelui comun” prin proiecte sau acțiuni de grup. Se poate opera fie la nivelul unui întreg oraș, al unui cartier, al unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
beneficiară a măsurii de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil că în contexte diferite acționează configurații culturale diferite. La un nivel de maximă generalitate se poate presupune că: - valorile identitare, - propensiunea spre cooperare, - competența civic-administrativă1 și - abilitățile profesionale și/sau manageriale utile în raport cu natura proiectului comunitar au un rol esențial în susținerea culturală a participării comunitare. Cultura participativă pare să fie o formă combinată de capital simbolic, social și uman

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
le denumesc prin raportare la dimensiunea ce se supraestimează. Eroarea „capitalului social” pare să fie cea mai răspândită și constă în reducerea fenomenului participativ la capitalul social, la propensiunea spre cooperare. Centrarea excesivă pe ideea că participarea rezultă din sentimente identitare poate fi încadrată în seria „erorilor capitalului simbolic”, date de reducerea explicației la valori sau la capitalul simbolic. Eroarea „capitalului uman” rezidă în reducerea explicației participării la factori ai capitalului uman (competențele profesională, managerială sau de antreprenor social). În fine

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mod, un grad înalt al competenței cetățenești ridică nivelul competenței dependente, însă nu schimbă relația individului cu administrația - el încă se prezintă ca un supus, deși unul competent, al cărui apel este către regulile democrației.” Înțelegerea diferitelor forme de comportament identitar, de la cel regional la cel comunitar și profesional (vezi subcapitolul despre regionalizări identitare în capitolul 6), poate fi utilă pentru formarea unor așteptări realiste asupra condițiilor în care pot fi activate mecanismele identitare pentru susținerea participării locale. În genere, sentimentul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
schimbă relația individului cu administrația - el încă se prezintă ca un supus, deși unul competent, al cărui apel este către regulile democrației.” Înțelegerea diferitelor forme de comportament identitar, de la cel regional la cel comunitar și profesional (vezi subcapitolul despre regionalizări identitare în capitolul 6), poate fi utilă pentru formarea unor așteptări realiste asupra condițiilor în care pot fi activate mecanismele identitare pentru susținerea participării locale. În genere, sentimentul de identitate locală este mai slab decât cel de identitate regională; orientările identitar-comunitare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
regulile democrației.” Înțelegerea diferitelor forme de comportament identitar, de la cel regional la cel comunitar și profesional (vezi subcapitolul despre regionalizări identitare în capitolul 6), poate fi utilă pentru formarea unor așteptări realiste asupra condițiilor în care pot fi activate mecanismele identitare pentru susținerea participării locale. În genere, sentimentul de identitate locală este mai slab decât cel de identitate regională; orientările identitar-comunitare sunt mai accentuate în mediul rural decât în mediul urban, pentru populația vârstnică, feminină și cu un nivel deeducație relativ

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de identitate locală este mai slab decât cel de identitate regională; orientările identitar-comunitare sunt mai accentuate în mediul rural decât în mediul urban, pentru populația vârstnică, feminină și cu un nivel deeducație relativ redus. La segmentele sociale pentru care sentimentele identitare sunt mai slabe este de așteptat o mai slabă participare comunitară pe baze strict culturale. Formulele de cointeresare, de asociere a motivației personale cu cea pentru producerea unor bunuri publice, pot fi mai eficiente în astfel de cazuri în vederea mobilizării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
din cele cu un nivel redus al problemelor. Lipsa de resurse - capital uman, informație, bani, relații etc. - este o cauză a stabilității rezidențiale în condiții de sărăcie nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000. Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și implementarea unor programe sau proiecte de dezvoltare comunitară. Trecerea de la profilul ideological comunității la proiectarea modului de acțiune în intervenția comunitară nu are reguli precise de tip științific, ci ține mai mult de arta agentului comunitar. Distincția dintre spații identitare și fenomene identitare este dezvoltată în ultimul subcapitol în legătură cu raportul dintre loialitățile regionale, comunitare și profesionale pe regiuni istorice. Ideologii sistematicetc "Ideologii sistematice" Succesiuni istoricetc "Succesiuni istorice" Producerea de bunuri publice la nivel comunitar prin mobilizarea resurselor materiale și umane

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
programe sau proiecte de dezvoltare comunitară. Trecerea de la profilul ideological comunității la proiectarea modului de acțiune în intervenția comunitară nu are reguli precise de tip științific, ci ține mai mult de arta agentului comunitar. Distincția dintre spații identitare și fenomene identitare este dezvoltată în ultimul subcapitol în legătură cu raportul dintre loialitățile regionale, comunitare și profesionale pe regiuni istorice. Ideologii sistematicetc "Ideologii sistematice" Succesiuni istoricetc "Succesiuni istorice" Producerea de bunuri publice la nivel comunitar prin mobilizarea resurselor materiale și umane locale a fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mare măsură societăți de IS în care există multiple inconsistențe la nivelul gospodăriilor și al comunităților. Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analizătc "Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii în viziunea minoritarilor, cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze în condiții de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
că multe dintre opiniile susținute sau respinse de către populație vin din lumea politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse. Persoanele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse. Persoanele care manifestă un naționalism de tip identitar pot fi recunoscute prin faptul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse. Persoanele care manifestă un naționalism de tip identitar pot fi recunoscute prin faptul că își afirmă identitatea națională prin aderența la anumite valori sau entități asociate cu grupul național propriu fără a nega altor națiuni sau grupuri etnice drepturile lor. Persoanele respective exprimă un acord puternic cu afirmații

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
exprimă un acord puternic cu afirmații de genul „îmi place limba română”, „îmi place România”, „sunt mândru că sunt român”, „simt că România este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
384 cazuri × 3 variabile generate factorial. Deși delimitarea între diferitele grupări de orientare națională este dificil de făcut, existând totdeauna zone de incertitudine, de graniță difuză între diferitele segmente sociale, se poate estima că ponderea persoanelor cu orientare naționalistă neagresivă, identitară este de aproximativ două treimi din populația adultă a țării. Segmentul de populație care pare să fie mai apropiat de polul naționalismului de excludere, favorizând ideile de segregare etnică, este de aproximativ 17%. Cu o pondere egală apar și cei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]