566 matches
-
decât simpla lor semnificație "generică". Acest fapt poate fi explicat cu ușurință pe cale deductivă: reprezentând o parte a unui text, adică a unui discurs dotat el însuși cu sens, și nu doar cu semnificație (cum se întâmplă cu anumite expresii idiomatice, de pildă), textemele "celebre" actualizează o parte a funcțiilor semnice pe care le aveau în textul respectiv. Din acest motiv, indiferent de extensia lor sintactică, "citatele celebre" trebuie plasate și ele în categoria textemelor. 2.3. Dincolo de aceste cazuri-limită, se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aceste situații nu avem de-a face cu o scindare a "conținutului", dat fiind că ambele expresii comportă o semnificație unică, justificabilă doar prin calitatea lor de "discurs repetat". 2.4.2. Lucrurile stau cu totul altfel în cazul expresiei idiomatice a da cu oiștea-n gard (tipul III). Spre deosebire de tipul I, ea poate fi "analizată", adică descompusă în constituenții săi semantici. Spre deosebire de tipul II, ea prezintă, dincolo de "conținutul" imediat ("literal"), și un sens figurat, de ordin generic ("a face sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
generic ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit"/"a face o prostie"), care poate fi actualizat, în funcție de context, prin sensuri specifice precum "a da un răspuns greșit la un examen". Această dedublare semantică nu caracterizează, însă, doar expresiile idiomatice de tip III, ci întreaga clasă a textemelor. Ea se întâlnește atât în cazul proverbelor (unde un enunț precum Vrabia mălai visează... poate să semnifice, în funcție de context, "George vrea să devină vedetă rock" sau "România speră să atingă nivelul de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că acestea din urmă țin de tehnica "liberă" a vorbirii, nu de "discursului repetat" (și că, prin urmare, sensul lor poate fi dedus în mod nemijlocit din articularea semnificatelor elementelor constitutive, fără a mai necesita în acest scop o competență "idiomatică" și/sau expresivă suplimentară, pe care, din contră, o reclamă în mod imperios înțelegerea adecvată a textemelor). 2.5. Caracterul metaforic al textemelor plasează aceste unități nu doar în sfera de interes a unei lingvistici a "discursului repetat" (laolaltă cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o oferă în această privință este că ne aflăm în "domeniul în care abordarea integrală va putea "recepta și încadra", în perspectivă proprie, cele mai importante câștiguri strict empirice ale semanticii cognitive"321. 2.5.2. Ca fenomen de natură "idiomatică" (i.e., ca semne "fixate" în planul unei limbi "istorice"), abordarea textemelor ține de ceea ce Borcilă numește metaforologia limbii: "Studiul acestui "aspect" [...] vizează [...], în primul rând, semnificații lexicali derivați ai limbilor, iar obiectul lui propriu îl constituie nu dimensiunea distinctivă, ci
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea ei își va găsi tărâmul cel mai fecund în exploatarea relațiilor asociative ale semnelor în finalitatea proprie a diverselor texte."322 De altfel, considerăm că investigarea semanticii "idiomatice" a textemelor coincide, practic, cu metaforologia limbii, deoarece - cu excepția anumitor cuvinte compuse - textemele reprezintă singura modalitate prin care metaforele se pot "fixa" în planul limbilor "istorice". 2.5.3. În sfârșit, sintagmele, "expresiile", "zicătorile" și "proverbele", care "manifestă clar "structura
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
într-o manieră mai eficientă. Unul dintre aceste modele este, în opinia noastră, modelul prismatic pe care lingvistul belgian Dirk Geeraerts l-a elaborat pentru abordarea "expresiilor compuse"324. Ca și alți frazeologi contemporani, Geeraerts tratează cuvintele compuse împreună cu expresiile idiomatice, precizând că acestea ar avea o "arhitectură semantică" identică: "în ambele tipuri de expresii, sensul este compozițional în măsura în care el se construiește din părțile constituente ale expresiei; în același timp, acest sens compozițional este, de obicei, doar un prim pas semantic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
evidenția această "arhitectură semantică", cercetătorul belgian face trei pași pregătitori: a) Mai întâi, este vorba despre disocierea între paradigmatic și sintagmatic, precum și despre o situare mai exactă a "expresiilor compuse" pe aceste coordonate: "Dimensiunea paradigmatică și cea sintagmatică a expresiilor idiomatice sunt ambele duale, în sensul că ambele pot fi considerate din perspectiva sensului originar, literal al expresiei idiomatice și din perspectiva sensului figurat, derivat. Dimensiunea paradigmatică a expresiilor idiomatice implică, în primul rând, relația dintre sensul originar al expresiei idiomatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
paradigmatic și sintagmatic, precum și despre o situare mai exactă a "expresiilor compuse" pe aceste coordonate: "Dimensiunea paradigmatică și cea sintagmatică a expresiilor idiomatice sunt ambele duale, în sensul că ambele pot fi considerate din perspectiva sensului originar, literal al expresiei idiomatice și din perspectiva sensului figurat, derivat. Dimensiunea paradigmatică a expresiilor idiomatice implică, în primul rând, relația dintre sensul originar al expresiei idiomatice ca întreg și sensul ei derivat. În al doilea rând, ea implică relația dintre sensul originar, literal al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
compuse" pe aceste coordonate: "Dimensiunea paradigmatică și cea sintagmatică a expresiilor idiomatice sunt ambele duale, în sensul că ambele pot fi considerate din perspectiva sensului originar, literal al expresiei idiomatice și din perspectiva sensului figurat, derivat. Dimensiunea paradigmatică a expresiilor idiomatice implică, în primul rând, relația dintre sensul originar al expresiei idiomatice ca întreg și sensul ei derivat. În al doilea rând, ea implică relația dintre sensul originar, literal al părților constituente ale expresiei idiomatice și interpretarea pe care aceste părți
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
idiomatice sunt ambele duale, în sensul că ambele pot fi considerate din perspectiva sensului originar, literal al expresiei idiomatice și din perspectiva sensului figurat, derivat. Dimensiunea paradigmatică a expresiilor idiomatice implică, în primul rând, relația dintre sensul originar al expresiei idiomatice ca întreg și sensul ei derivat. În al doilea rând, ea implică relația dintre sensul originar, literal al părților constituente ale expresiei idiomatice și interpretarea pe care aceste părți o primesc în cadrul lecturii derivate a expresiei ca întreg. Dimensiunea sintagmatică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
figurat, derivat. Dimensiunea paradigmatică a expresiilor idiomatice implică, în primul rând, relația dintre sensul originar al expresiei idiomatice ca întreg și sensul ei derivat. În al doilea rând, ea implică relația dintre sensul originar, literal al părților constituente ale expresiei idiomatice și interpretarea pe care aceste părți o primesc în cadrul lecturii derivate a expresiei ca întreg. Dimensiunea sintagmatică a expresiilor idiomatice implică relația dintre părțile constituente ale expresiei, pe de o parte, și interpretarea expresiei ca întreg, pe de alta, dar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și sensul ei derivat. În al doilea rând, ea implică relația dintre sensul originar, literal al părților constituente ale expresiei idiomatice și interpretarea pe care aceste părți o primesc în cadrul lecturii derivate a expresiei ca întreg. Dimensiunea sintagmatică a expresiilor idiomatice implică relația dintre părțile constituente ale expresiei, pe de o parte, și interpretarea expresiei ca întreg, pe de alta, dar această dimensiune sintagmatică poate fi înfățișată, evident, atât cu privire la sensul originar, cât și cu privire la sensul derivat. Așadar, relațiile semantice din cadrul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
relația dintre părțile constituente ale expresiei, pe de o parte, și interpretarea expresiei ca întreg, pe de alta, dar această dimensiune sintagmatică poate fi înfățișată, evident, atât cu privire la sensul originar, cât și cu privire la sensul derivat. Așadar, relațiile semantice din cadrul expresiilor idiomatice ar putea fi cartografiate în mod sistematic prin intermediul unei structuri prismatice."326 b) Un al doilea pas îl constituie abandonarea noțiunii tradiționale de compoziționalitate, căreia Geeraerts îi preferă termenul izomorfism: "deoarece termenul de compoziționalitate evocă puternic, datorită conotației sale procesuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că există o corelație sistematică între părțile valorii semantice a expresiei ca întreg și părțile constituente ale expresiei."327 c) Cel de-al treilea pas se concretizează printr-o nuanțare a noțiunii de derivare: "Deși afirmații precum acelea că sensurile idiomatice nu sunt compozabile, că ele sunt specializate sau că ele nu pot fi derivate în mod nemijlocit par să fie interșanjabile, ar trebui să ne fie limpede acum că trebuie să distingem în principiu între non-derivabilitatea sensului unei expresii (care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sintagmatică, în timp ce motivarea poate fi definită ca transparență paradigmatică"329. 3.1.2. Principiile de mai sus ar putea fi schematizate prin figura următoare 330: În această figură, cele două "triunghiuri" (1-2-3 și 4-5-6) schematizează relațiile sintagmatice din cadrul unei expresii idiomatice, în timp ce relațiile dintre cele două "triunghiuri" (1-4, 2-5 și 3-6) schematizează relațiile paradigmatice din cadrul ei. Primul "triunghi" (mai exact, relațiile 1-2 și 1-3) indică sensul 331 "originar" (literal) al unei expresii idiomatice, în timp ce al doilea "triunghi" (relațiile 4-5 și 4-6
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și 4-5-6) schematizează relațiile sintagmatice din cadrul unei expresii idiomatice, în timp ce relațiile dintre cele două "triunghiuri" (1-4, 2-5 și 3-6) schematizează relațiile paradigmatice din cadrul ei. Primul "triunghi" (mai exact, relațiile 1-2 și 1-3) indică sensul 331 "originar" (literal) al unei expresii idiomatice, în timp ce al doilea "triunghi" (relațiile 4-5 și 4-6) indică sensul ei "derivat" (idiomatic/figurat). În cadrul primului "triunghi", (1) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei literală, (2) denotă primul element al unei expresii în lectura lui literală, iar (3) denumește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
două "triunghiuri" (1-4, 2-5 și 3-6) schematizează relațiile paradigmatice din cadrul ei. Primul "triunghi" (mai exact, relațiile 1-2 și 1-3) indică sensul 331 "originar" (literal) al unei expresii idiomatice, în timp ce al doilea "triunghi" (relațiile 4-5 și 4-6) indică sensul ei "derivat" (idiomatic/figurat). În cadrul primului "triunghi", (1) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei literală, (2) denotă primul element al unei expresii în lectura lui literală, iar (3) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui literală. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al unei expresii în lectura lui literală, iar (3) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui literală. În mod analog, în cadrul celui de-al doilea "triunghi", (4) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei "derivată" (idiomatică), (5) denotă primul element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică), iar (6) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică). În sfârșit, "laturile" unui "triunghi" (1-2, 1-3, 4-5 și 4-6) indică raporturi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al doilea element al unei expresii în lectura lui literală. În mod analog, în cadrul celui de-al doilea "triunghi", (4) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei "derivată" (idiomatică), (5) denotă primul element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică), iar (6) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică). În sfârșit, "laturile" unui "triunghi" (1-2, 1-3, 4-5 și 4-6) indică raporturi de izomorfism (= transparență sintagmatică), în timp ce legăturile dintre "vârfurile" unor triunghiuri diferite (1-4
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al doilea "triunghi", (4) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei "derivată" (idiomatică), (5) denotă primul element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică), iar (6) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică). În sfârșit, "laturile" unui "triunghi" (1-2, 1-3, 4-5 și 4-6) indică raporturi de izomorfism (= transparență sintagmatică), în timp ce legăturile dintre "vârfurile" unor triunghiuri diferite (1-4, 2-5 și 3-6) indică raporturi de motivare (= transparență paradigmatică). 3.1.3. Modul de utilizare a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
3.1.3. Modul de utilizare a modelului prismatic poate fi ilustrat cel mai bine printr-un exemplu. Să luăm, de pildă, locuțiunea a împroșca cu noroi (pe cineva) - cu varianta a zvârli cu noroi (în cineva) -, al cărei sens idiomatic este acela de "a calomnia, a defăima pe cineva" (DEX 2012). În cadrul acestei locuțiuni, primul triunghi semantic este alcătuit din: (1) sensul literal global "a împroșca/zvâli cu noroi (pe/în cineva)"; (2) sensul literal al primului element "a împroșca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu noroi (pe/în cineva)"; (2) sensul literal al primului element "a împroșca/zvârli"; (3) sensul literal al celui de-al doilea element "(cu) noroi". În mod similar, cel de-al doilea triunghi semantic este alcătuit din: (4) sensul derivat/idiomatic global "a calomnia, a defăima pe cineva" (sau, într-o reformulare perifrastică, "a emite afirmații calomnioase despre cineva)"; (5) sensul idiomatic al primului element "a emite/spune/ propaga"; (6) sensul idiomatic al celui de-al doilea element "afirmații calomnioase/denigratoare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doilea element "(cu) noroi". În mod similar, cel de-al doilea triunghi semantic este alcătuit din: (4) sensul derivat/idiomatic global "a calomnia, a defăima pe cineva" (sau, într-o reformulare perifrastică, "a emite afirmații calomnioase despre cineva)"; (5) sensul idiomatic al primului element "a emite/spune/ propaga"; (6) sensul idiomatic al celui de-al doilea element "afirmații calomnioase/denigratoare/mincinoase". Raporturile sintagmatice din cadrul ambelor triunghiuri (1-2, 1-3, 4-5, 4-6) sunt toate izomorfe ("transparente"), de vreme ce sensul global se deduce prin simpla
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doilea triunghi semantic este alcătuit din: (4) sensul derivat/idiomatic global "a calomnia, a defăima pe cineva" (sau, într-o reformulare perifrastică, "a emite afirmații calomnioase despre cineva)"; (5) sensul idiomatic al primului element "a emite/spune/ propaga"; (6) sensul idiomatic al celui de-al doilea element "afirmații calomnioase/denigratoare/mincinoase". Raporturile sintagmatice din cadrul ambelor triunghiuri (1-2, 1-3, 4-5, 4-6) sunt toate izomorfe ("transparente"), de vreme ce sensul global se deduce prin simpla articulare a sensurilor elementelor expresiei. În schimb, raporturile paradigmatice dintre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]