617 matches
-
evenimentelor relatate de Evanghelie ca punct de plecare pentru reflecția teologică, activitatea pastorală și celebrarea liturgică a Bisericii. Iisus apare ca figură centrală a unei proclamații revoluționare: El este adevăratul Mesia, Unsul lui Dumnezeu, Domn peste neamuri, chemat să denunțe idolatria religioasă a vechiului Israel, dar și neștiința neamurilor afectate de nevroza colectivă a autoîndumnezeirii. „Împărăția lui Dumnezeu” nu putea fi, în mintea iudeilor și a romanilor, decât o noțiune politică, iar moartea și învierea lui Iisus reprezintă evenimentul fondator al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
între Autor și Narator, o miză interesantă și la modă, vădind însă diletantism teoretic. Cum a murit Marin Preda (1992), în intenție o consemnare a ultimei zile din viața marelui prozator, e o scriere submediocră, din care se desprind doar idolatria față de maestru și specularea anecdoticii din lumea literară și din viața celui dispărut. Izbutit rămâne, fără îndoială, romanul (proiectat „fluviu”) În casa asta toți trăgeau cu arma (I-II, 1985-1987), unde se observă o bună asimilare a lecției din proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
se înalță noi edificii, ci prin persistența ei materială și prin semnul neșters pe care îl lasă pe suprafața lumii. În acest scenariu, istoricul este cel care vestește muțenia trecutului, materialitatea sa care conține, în filigran, chemarea mesianică. Excurs: Despre idolatrie. Violență și lege Alături de Theologisch-politisches Fragment, de altfel conceput în aceeași perioadă, textul Zur Kritik der Gewalt (1921) reprezintă unul dintre locurile în care Benjamin se plasează explicit în centrul tensiunii dintre teologie și politică. Dificultatea și chiar obscuritatea acestui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
die der Mythos mit dem Recht bastardierte.“ Manifestare pură, neplanificată și incomprehensibilă, violența divină este invizibilă în ea însăși. Aparent secundară în text, afirmația lui Benjamin devine esențială din perspectiva unei teorii a reprezentării care stă sub cenzura teologică a idolatriei. În Theologisch politisches Fragment este negată semnificația politică a teocrației. Ordinea profanului este ruină, iar nu imagine a revelației divine. Prezența originii este sesizată tocmai în spațiile infinitezimale dintre lucruri, în diferența lor, nu în lucrurile însele. Am încercat, până în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Decalog o înțelegere a teologiei negative care a radicalizat și a depășit neoplatonismul”<footnote J. Hochstaffll, Negative Theologie (Munich Kosel, 1976), 117-149; cf. Marios P. Begzos, op. cit., pp. 335-336. footnote>. Pentru marele Capadocian, apofatismul reprezintă continuarea poruncii Vechiului Testament împotriva idolatriei<footnote V. Lossky, À l’image et à la ressemblance de Dieu (Paris Aubier, 1967), 12; cf. M. Lot-Borodine, La deification de l’homme selon la doctrine des Peres grecs (Paris Cerf, 1970), p. 8. footnote>, baza apofatismului rămânând deci
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
noetică și formularea ei conceptuală, faptul că cea din urmă nu este decît figură orientativă spre adevărul eliberator perceput de cea dintîi. Or, faptul de a rămîne, în materie de credință, de cunoaștere spirituală, la treapta conceptului riscă să producă idolatrie, spune abrupt Grigore de Nyssa 1, să pună un Absolut limitat de însăși formularea lui. De la Sfîntul Pavel la Grigore de Nyssa și la întreaga teologie negativă sau apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului e solicitată pînă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
locului. Pot ajunge stîlp de sare, precum femeia lui Lot, sau, mai hazliu, se pot vedea încununați cu pene și preschimbați în păsări, precum acei filozofi încrezători doar în certitudinile cerului sensibil din finalul lui Timaios. Același păcat intelectual al idolatriei e denunțat de Cusanus 1, care face din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale divinului de monoteiști. Cei din urmă sînt înțelepții fie ei creștini, evrei sau romani care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Oeuvres complètes, 3 vol., C.-H. Boudhors, Leș Belles Lettres, Paris, 1930 MESCHONNIC, Henri, Modernité. Modernité, Gallimard, Paris, 1998 MICHAUD, Guy, Esquisse de l'ethnotype françis, în La mentalité française. Analyse et textes, Klincksieck, Paris, 1967, p.19-32 MICHAUD, Stéphane, Idolatrie, în DUBY, Georges; PERROT, Michelle, Histoire des femmes en Occident. Le XIXe siècle, ț.4, Plon, Paris, 2002, p.147-173 MILLIOT, Vincent, Paris en Bleu. Images de la ville dans la littérature de colportage (XVIe-XVIIIe siècles), Parigramme, Paris, 1996 MIRAUX, Jean-Philippe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sufletele noastre poziție de idol. Căpitanul, Moța sau alt conducător s-ar fi întristat când ar fi constatat că în locul slujirii lui Dumnezeu, legionarii i-ar fi adorat pe ei. Căpitanul, pentru a i feri pe legionari de alunecarea în idolatrie, de cultul personalității, a dat scara slujirii: iubirea de aproapele, dragostea în comunitatea legionară conștientă de ideal și metode, dragostea de neam și dragostea de Dunmezeu. Dacă primele intră în conflict cu dragostea de Dunmezeu, actele săvârșite sunt neîndreptățite haric
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
et Novi Testamenti CXXVII în care autorul, anonim, este același al Comentariului la cele 13 epistole ale lui Paul, numit succesiv de Erasmus Ambroziaster. El arată ca fiind păcate care nu pot fi iertate, după novațieni, relațiile sexuale nepermise și idolatria, dar nu mai spune cu mai mare precizie în ce anume constă pentru ei relația sexuală nepermisă. Grigore din Nazianz îi reproșează lui Novațian că nu permite tinerelor văduve să se recăsătorească, în ciuda dificultăților vârstei lor și în ciuda a ceea ce
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
spuza luminilor, cotirile Alecsandri poză de reflexii în apa Moldovei, pantalonii mei noi! face farsor Hitler după atentat, de fapt, pentru cele cîteva luni, a rămas surd de o ureche, instituția financiară, cel puțin, nu stă deoparte de efectul ei, idolatria omul cu intermediar, viteza nonfigurativ, chinuitor de abstract, inexistența expresiei vizuale din statica permanentei variații a deplasării, transport înecat în accelerație, nocivă orice decelerație, Galbeni oprit în aparență, a și pornit, calculează viteza în suprimarea ei, cerc închis, stările de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Deda Brașov, după gara Tîrgu Mureș, vor fi acum de toate / Cum este orișicînd! în arcul căii ferate botul locomotivei, mișcare din întoarcere în sinea CFR, aderentă la fericirea cîmpi de absență, japonezii ar înțelege trecînd în divinotropismul oriental prin idolatria natură, șosete plușate în Dumbrăvioara/Sáromberké, clopotnița au terminat-o de dat cu alb, cît de mică biserica i-am pus și cerdac, religia este și arhitectură, apoi subiecte de cultură laică, oarecare erezii, șase planuri de gri îngrămădesc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
văii nivelate barza singură, acolo plătește cinstit, da, bă, da' directora! sun-aia ca și chestie, "Pavaje și borduri vibropresate" Dumbrăvioara, ambientul trebuie să fie sanctuarul, șoimul pe sîrmă de telegraf, soarele lună în nori, Petelea tabu-ul feroviar, din idolatria lui vorbirea, fazan gras în gît cu zvîcnetul găinii, în zbor șoimul perihoreză la case Reghin, "Bere Silva", șoimul val de aer din porumburi hieroglifa văii cu narativitatea ei creativă, țarca, șoimul geminat aripile cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
14-15) acesta se întâlnea extrem de rar. Păstrarea neștirbită a unirii unice, monogame, este cerută cu necesitate de familie. Așa cum am arătat adulterul era cea mai condamnabilă formă de imoralitate pe care Vechiul Testament a așezat-o, ca gravitate, în rând cu idolatria (Leritic XVIII, Deuteronom XXII). Când cele două ființe se unesc prin taina nunții, Deus însuși se angajează cu ele în această unire, iar ele, la rându-le, nu pot rupe legătura fără a contraveni operei divine. Neomenia conjugală numită adulter
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de cucerire ale arabilor și de misionarism creștin, sunt firești; ca generatoare de uniformitate, entropie, ele sunt În consens cu direcția spontană a oricărei deveniri. Dar atunci, În pragul erei noastre, o societate anume, care terminând Îndelungata luptă cu o idolatrie diversificată, devenise uniformă, avea nevoie de o antiteză: noua Lege, creștinismul. Dar pe care n’o putea dezvolta În propriul sân, ci În cadrul mai larg al Neamurilor. De aceea acasă, În acea societate entropică, entropia a Învins; creștinismul a prins
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
secretă a Uniunii Scriitorilor din 1955", Ed. "Vremea") se poate afla care a fost atmosfera în cele 8 zile (!) ale pseudo-conferinței. Plângeri, acuze, contestări, fitile, turnătorii. Baranga: "Bietul Ioanide" reabilitează legionarismul", Beniuc: "Labiș și Andrițoiu sunt descompuși din pricina beției", Jebeleanu: "Idolatrie la Cluj față de Baconsky", Dan Deșliu: "Labiș și Covaci fac tot felul de prostii", Petre Iosif: cutare student de la Școala de literatură a fost prins în flagrant delict "citind cunoscuta trilogie a lui Blaga" etc. Mai că-ți vine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/>. În Europa Occidentală, de-a lungul Evului Mediu, perfidi Iudaei au fost expulzați de suverani, prigoniți de oamenii de rând și arși pe rug de inchizitori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu îl privesc pe lider ci pe discipolii săi, pe cei care reafirmă faptul că fenomenul carismatic este o funcție a maselor și nu a liderului. În cele mai multe cazuri este posibil să evidențiem o metamorfoză a carismei inițiale într-o idolatrie organizată. Carisma începe întotdeauna cu un mic grup. Acesta implică inițial liderul și adepții săi apropiați la care ne putem referi ca la un cerc restrâns. În cele din urmă, adepții creează un fel de organizație, în perioada recentă, un
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
entuziasm și spontaneitate marchează încă mișcarea, însă și acestea dispar într-o fază ulterioară. Oamenii se schimbă, dar aceștia sunt de obicei mobilizați. De la mișcare la mobilizare se marchează un alt pas către o organizație formală și foarte adesea către idolatrie. Nevoia de a mobiliza masele în numele unității naționale sau a dezvoltării economice explică de ce multe culte ale personalității s-au răspândit în Africa. În mod semnificativ există multe cazuri de mobilizare a maselor dar foarte puține mișcări de masă. Mobilizarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
un mic grup. Dinamicile de grup explică cum relațiile personale din interiorul grupului se schimbă atunci când dimensiunea acestuia sporește. Sentimentele devin difuze, organizarea crește, o majoritate înlocuiește unanimitatea și se formează subgrupuri. Dimensiunile mari implică o anumită exigență a fabricării idolatriei. Pe măsură ce atracția pentru carismă se extinde, noii convertiți nu mai au un contact direct cu liderul. Acesta devine subiectul propagandei și deciziile sale sunt transmise spre bază de către înaltele autorități. În mod inevitabil apare o ierarhie pentru a trata într-
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
carisma la congruența dintre imaginea personalității și aspirațiile maselor, sau interpretând-o ca pe o religie politică organizată 26. Subjugarea de ieri rămâne un fapt istoric, dar este necesar de subliniat că degenerarea leadership-ului carismatic tranzițional către un cult al idolatriei și o conducere tiranică a fost mai frecventă decât rutinizarea carismei în noi instituții. Pentru secolul al XX-lea noțiunea de carismă se aplică doar în cazul a puțini lideri politici. Aplicarea sa unui satrap precum Stalin sau unui commediante
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Stalin sau unui commediante precum Mussolini este înșelătoare. Numărul limitat al liderilor moderni autentici Gandhi, Atatürk, Khomeini și puțini alții transformă tipul de legitimitate carismatică într-unul rezidual. Pentru mulți lideri din ultimele decenii conceptul potrivit este cel de manipularea idolatriei. Dacă extindem analiza la America Latină, găsim numeroase personalități a căror carismă sau absența ei justifică o astfel de cercetare. Unele dintre numele acestor lideri printre care liderii eliberării naționale sunt: San Martin (Argentina), O'Higgins (Chile), Artega (Uruguay), Sucre (Bolivia
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
tuturor italienilor cetățenia romană! Nu altfel procedaseră în esență reformatorii religioși: Luther, Calvin și urmașii lor voiau să revină la un presupus creștinism apostolic, care ar fi fost denaturat și corupt de catolicism și papi și infestat de aceștia cu „idolatrie” și „filozofie păgână”. În Anglia, la urcarea pe tron, regele Eduard al VI-lea era aclamat de protestanți ca un „nou rege Iosia”, iar Elisabeta I, ca o „nouă Deborah”. Cromwell îl invoca pe Isaia în fața parlamentului englez și proclama
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
religiei iudaice nu este o persoană sau un grup de persoane, ci respectarea tradiției și a învățăturii lui Dumnezeu. Conform tradiției, Dumnezeu a făcut un legământ cu Avraam, patriarhul și părintele evreilor, cel care a răspândit cuvântul lui Dumnezeu respingând idolatria. Prin Moise, cu care s-a întâlnit pe muntele Sinai, Dumnezeu a transmis evreilor învățăturile sale, scrise în Tora și explicate în Talmud. Un bun evreu este acela care respectă tradiția și studiază învățăturile lui Dumnezeu. Rolul rabinului este de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
religie a epocii moderne, care a convins milioane de oameni. Nu este realist să crezi că ea va dispărea Într-un interval rezonabil. Dar nu mă pot Împiedica să constat - privind lucrurile Într-un mod rațional - că este o simplă idolatrie. În spatele acestui chip nu se află nimic altceva decât speranțele, visele și credințele celor care l-au cioplit. Astăzi Îmi amintesc cu nostalgie de anii când eram naționalist; nu regret nimic și nu vreau să mă dezic de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]