621 matches
-
anume originalitate: atmosfera atemporală și unică din basmele populare ă"A fost odată ca niciodată ...") este "umplută" cu povestea a doi frați care nu se văzuseră de multă vreme; mobilul călătoriei este practic ămoștenirea tronului împăratului Verde), fiul cel mic ieșind învingător nu datorită unor puteri supranaturale, ci datorită milosteniei sale; în sfârșit, Spânul și împăratul Roș nu sunt zmeii din basme, ci par a fi oameni obișnuiți, dar care ies din normă prin înfățișarea lor ănatura i-a "însemnat" pentru
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
o bancă de piatră incastrată nu departe de altarul principal și de marea orgă laterală. Abia o zărești în penumbra ambiantă. Întreaga biserică servește de sipet nu pentru vreo bijuterie sau vreo piatră prețioasă cizelată cu grijă, ci pentru acest ieșind de granit în stare brută. Cât fast liturgic pentru un fragment de ceva! 2. Un mormânt pentru Iuda Iar Iuda vânzătorul cunoștea acest loc, pentru că adesea Iisus și ucenicii Săi se adunau acolo. Deci Iuda, luând oaste și slujitori, de la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Suvitch, subsecretar de stat la Afacerile Externe care, la considerațiile mele asupra precarității acestui tratat de prietenie a crezut util să justifice atitudinea italiană incriminînd rolul Micii Antante, mergînd pînă acolo încît să ne bănuiască de pregătirea unei "lovituri". Am ieșind trîntind ușa. Convins că după șase luni nu va mai fi nici o reînnoire a tratatului, nu mă mai străduiam aproape deloc să rămîn la Roma pentru a reprezenta o țară trecută din rîndul prietenilor în tabăra suspecților. Titulescu avea un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
perimetrului vechii cetăți. Cf. chir „domn, stăpân”, chirie, chilie, iar pentru sensul prefixului: a chema, a contra față de a intra; slava are prepoziția k, ku, kăm „la, spre”. A se vedea și prepozițiile românești compuse: către, contra, față de între. Numai ieșind din gândirea tradițională putem reduce la aceeași origine formele lat(in) și vlah, flac, pentru înțelegerea cărora este lămuritoare trimiterea la olat (provincie, regiune, ținut, teritoriu; moșie). Noua stăpânire instaurată de Roma în teritoriile cucerite este succint caracterizată de Miron
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
filmului Hârtia va fi albastră, regizat de Radu Muntean pe un scenariu scris de acesta împreună cu Răzvan Rădulescu și Alexandru Baciu, este de fapt sfârșitul poveștii. îi vedem pe doi dintre tineri (Paul Ipate și Tudor Aaron Istodor, ambii excelenți) ieșind din TAB ca să-și dezmorțească puțin picioarele și să fumeze o țigară, în timp ce colegii lor așteaptă răspunsul la parolă (hârtia va fi albastră). Este deja dimineață, tinerii glumesc, convinși că nu mai e mult și scapă. în secunda următoare, cei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce se crispează, în trei zile de marți, consecutive, cu țărâna luată de pe tulpină de gutui. - Chișarea-n pat. Dacă un copil urinează în pat, Dumineca, mama lui ieșind din biserică la sfârșitul slujbei, își pune furca-n brâu și începe să toarcă. Iar oamenilor mirați de aceasta, le spune: - «Nu vă mirați de mine că torc azi, duminecă, mirați vă de copilul meu care se chișă în pat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai știau ce să-mi facă. Peste tot numai doctori, numai medicamente, numai telefoane... Doamne, ce bolnavă am fost ! Tratamentele date au fost multiplicate, luate în doză dublă pentru că nu-mi trecea febra. Am făcut 4 filme MRF, ultimele două ieșind ITN, deci foarte bune. Cu ocazia aceasta m am lăsat și de fumat. M-a rugat doctorița să nu mai practic acest obicei pentru că fac foarte des pneumonii și în felul acesta, fumând, nu fac decât să-mi periclitez sănătatea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de nord e ticsită cu clădiri din piatră și cărămidă, dispuse în formă de evantai. Nici o clădire nu se deosebește de cealaltă. Nici una nu are vreun ornament sau vreo plăcuță indicatoare. Porțile par sigilate. Nu vezi pe nimeni intrând sau ieșind. Să fie acela un oficiu poștal la care nu mai sosesc scrisori? Aceea o firmă de minerit ce nu angajează mineri? Cel de colo un crematoriu în care nu se incinerează? Poate liniștea apăsătoare e de vină, poate ea dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mi-a părut că văd în ochii lui strălucind o lacrimă; poate prima lacrimă de căință din viața sa». Capitolul XIX E nevoie de un conciliu ecumenic Reînnoirea sau pieirea! Pentru noi, spectatori îndepărtați în timp, e uimitor să vezi ieșind un «preot veronez» umil din magma efervescentă a ideilor și a proiectelor inovatoare, ce se dezlănțuie din crăpăturile deschise în crusta dura, sedimentată în secole de liniștire spirituală a Bisericii Catolice. După două războaie mondiale barbare, Biserica, Trupul mistic al
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
opri să-și scuture de nisip picioarele înainte de a le vârî în sandale. O porni pe cărarea pe care trebuia s-o apuce și el ca să se întoarcă și dispăru repede, înghițită de noapte. Se ridică. O femeie! Tocmai văzuse ieșind din mare o femeie, o femeie admirabil sculptată de lună! Iată că nu mai era sigur... Luna, marea, femeia ieșind goală din valuri, toate astea semănau mult cu un vis, un vis frumos, prea frumos, sau cu o pânză celebră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
din acele stânci mișcătoare ce lumea li zice nori, vedeam o rază coborându-se tocmai asupra mea. Și pe rază se scobora o femeie îmbrăcată într-o haină lungă și albă ... Ea mă discântă și din pieptul meu am văzut ieșind o turturică albă ce s-a pus la mama-n brațe ... Eu singur rămăsesem rece și galben pe groapă, cum fusese mama; și mi se părea că eu nu sunt eu, ci că sânt turturică... Pe brațele mamei m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Într-o variantă a Cezarei, cinetismul mișcărilor este atât de sugestiv, încât el pare, realmente, secvența unui film: Părea un crin aruncat în ocean ... și numai din când în când se vedea apărând câte-o rotunzime albă a corpului ei ieșind pe suprafața apei albastre, un glob de omăt tradând un corp de alabastru 305. Ieșită din mare, iubita apare într-Un negligé ce părea o negură de argint care scălda în albeața sa fantastică și diafană figura ei naltă, mlădioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mișcătoare ce lumea li zice nori, vedeam o rază coborându-se tocmai asupra mea. Și pe rază se scobora o femeie îmbrăcată într-o haină lungă și albă... era maica mea... Ea mă discântă și din pieptul meu am văzut ieșind o turturică albă ce s-a pus la mama-n brațe... Eu singur rămăsesem rece și galben pe groapă, cum fusese mama; și mi se părea că eu nu mai sunt eu, ci că sunt turturică... Pe brațele mamei m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tățile române, ofițeri superiori austrieci, nici un ofițer german. Lipsa lor se explică astfel prin dizgrația în care căzuse Marghiloman. Toate doamnele care lucraseră sau lucrau încă în spitale, toate prietenele, știind de internarea mea, au venit să-mi strângă mâna. [Ieșind din biserică, m-am pomenit și cu Martha Bibescu. „Nu te apropia de mine, îi zisei, te ai compromite în ochii biruitorilor de azi.“ Înțelese că făceam aluzie la mesagiul ce trimisese cu două zile înainte mamei, ca să-i spună
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Din capétul coridorului se auzi un fluierat și se deschise o ușé, care strigé așa: „Lozinskii, tu nu știi cine a șuierat? Ia treci Încoace, Lozinskii, puișor!” Pe urmé se auzi Lozinskii, care strigé: „a-a-a! a-a-a!”, ieșind de dupé ușé cu mîinile la cap. CÎnd se fécu liniște, Șasa era deja În cabinetul de biologie, În care erau tot felul de borcane, În care pluteau broaște téiate, șoareci și șopîrle. Vézu și fluturi, si o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
înotînd când pe o coastă, când pe spate, tologindu-se voluptuos pe patul ei de valuri... {EminescuOpVII 151} Părea un crin aruncat în ocean... și numai din când în când se vedea apărând câte - o rotunzime albă a corpului ei ieșind pe suprafața apei albastre, un glob de omăt tradînd un corp de [alabastru ]. Începuse a-nsera și ea iar se lăsă amorului ei cu mare[a], iar surâdea în fața mărei cu acea intensivă și dulce voluptate, își golise gâtul ei de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
stânci mișcătoare ce lumea li zice nori, vedeam o rază coborîndu-se tocmai asupra mea. Și pe rază se scobora o femeie îmbracată într-o haină lungă și albă... era maica mea... Ea mă discîntă și din pieptul meu am văzut ieșind o turturică albă ce s-a pus la mama-n brațe... Eu singur rămăsesem rece și galben pe groapă, cum fusese mama; și mi se părea că eu nu mai sunt eu, ci că sunt turturică... Pe brațele mamei m-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am fost botezat, zise copilul râzând. Același răspuns i-l dete al doilea copil. Astă - seară el nu mai merse la cafenea, dar s-așeză în portalul teatrului, ca să admire femeile cele frumoase cari ieșeau după spectacol. În curând văzu ieșind, roșie ca o roză și blondă ca un caier, cu un capușon alb - vânăt în cap, princesa B., una din frumusețile marelui oraș. Lui îi plăcuse de mult acea princesă înaltă și barbată, tânără și frumoasă, puternică și dulce totodată
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și nu s-au pocăit de faptele lor. 12. Al șaselea a vărsat potirul lui peste rîul cel mare, Eufrat. Și apa lui a secat ca să fie pregătită calea împăraților care au să vină din Răsărit. 13. Apoi am văzut ieșind din gura balaurului și din gura fiarei și din gura proorocului mincinos, trei duhuri necurate care semănau cu niște broaște. 14. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite, și care se duc la împărații pămîntului întreg ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
Îi acorda o mare importanță. De zece ani trăia pe acea stradă liniștită din Vichy. Nimeni n-o vizita. După toate aparențele, nu mergea la nimeni În vizită, poate doar În cursul scurtelor călătorii lunare. Vecinii o vedeau intrînd și ieșind. Mai putea fi văzută pe un scaun galben din parc, bîndu-și paharul cu apă, sau, seara, ascultînd fanfara În fața chioșcului. Dacă s-ar fi dus el Însuși la negustori, Maigret ar fi pus Întrebări care probabil că i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
singură dată... — Când? — Aici... În seara În care... — Cu câte zile Înainte o Întâlniserăți? — Cu două zile. — Ați urmărit-o? — De departe. Să văd unde locuia. Mă așteptam s-o văd cu fiul meu sau să-l văd pe el ieșind din casă. — Luni seară, i-ați ieșit Înainte În momentul În care se Întorcea acasă? — Nu. I-am văzut pe chiriași plecând. Știam că era În parc, că asculta fanfara. Întotdeauna i-a plăcut muzica. Nu mi-a fost deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
la adunări, ca și cum ar fi fost femei. Era de față și Rotari la acest uimitor botez, dar nu pentru mult timp. L-am căutat, dar nimeni nu știa unde dispăruse. Când soarele era deja în crugul cerului, l-am văzut ieșind din casa adalingului Gundo, maestrul său de arme. L-am strigat, dar s-a furișat repede în pădure, prefăcându-se că nu m-a văzut și nu m-a auzit. Se ferea de mine. Mai exact, nu mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la el mustrător. - Există printre prizonieri doi preoți. Ei vor porunci celor dinăuntru să deschidă. Drept răsplată, voi cere regelui ca nimeni să nu se atingă de ei. A fost nevoie cam de două ceasuri pentru ca, în fine, să văd ieșind din cortul regelui o fată cam ciufulită, care se uita la toți trufașă, ținând în mână câteva monede. I-am explicat lui Rotari situația, răspunsul lui fiind cel al unui tip somnoros: - Descurcă-te, Stiliano, nu mă plictisi cu bisericile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
drumul înapoi acasă la Stephen și Gail. (Nieve insistase să folosească limuzina astăzi, iar de data asta nimeni nu încercase măcar să sugereze altă mașină. Însă șoferul, care se aștepta să fie solicitat mult mai târziu, fusese surprins să vadă toată lumea ieșind din restaurant și intrând în bar, și se văzu silit să-și lase baltă cina ca să îi conducă acasă.) — De unde știi tu că o să se rezolve? întrebă Nieve. Au spus faliment, Aidan. Nu mi se pare că așa arată lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și tu alcătuit din carne și oase, iar trupul tău nu tresaltă numai la spațiul sacru al bibliotecii ci și, Taci acum! Închid caietul și tac! Dar nu-l vei închide, pentru că vei sta să asculți până la capăt de ce astăzi ieșind de la examen te-ai agățat de primul telefon s-o suni pe Aida, în speranța că te va invita la ea?! Nu-i adevărat! Mi s-au adus cărțile, dar le las închise pe masă, s-a rupt totul în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]