930 matches
-
vizibil de forțe. - Măria ta, spuse, În sfârșit, logofătul Cânde, ultimele informații despre Mahomed spun că a părăsit de două săptămâni palatul Topkapî din Istanbul, escortat de o gardă de zece mii de spahii și precedat de douăzeci de mii de ieniceri. În urma lui, Istanbulul a rămas pustiu. - A rămas pustiu? ridică sprânceana voievodul. Garnizoanele Istanbulului pot găzdui peste șaizeci de mii de ieniceri și spahii, iar taberele din jurul capitalei mai numărau, acum o lună, douăzeci și cinci de mii de gemlii, achingii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Topkapî din Istanbul, escortat de o gardă de zece mii de spahii și precedat de douăzeci de mii de ieniceri. În urma lui, Istanbulul a rămas pustiu. - A rămas pustiu? ridică sprânceana voievodul. Garnizoanele Istanbulului pot găzdui peste șaizeci de mii de ieniceri și spahii, iar taberele din jurul capitalei mai numărau, acum o lună, douăzeci și cinci de mii de gemlii, achingii și mercenari din regiunile arabe. Nu pun la socoteală artileriștii necesari pentru cele două sute de tunuri abia turnate În oțelăriile de la periferia Galatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de Apărători, În vreme ce alții se aflau la adăpostul pădurii, așteptând ordinele. Departe, pe șleahul Tecucilor, se vedea deja avangarda turcească avansând cu prudență. Păreau a fi peste cincizeci de mii de achingii și spahii. În urma lor soseau primele regimente de ieniceri, Înaintând rar, În ritmul tobelor. Din câte spuneau iscoadele, armata sultanului se Întindea de la Dunăre (unde abia acum trecea ariergarda) până aici, pe Valea Trotușului. Deja aripile ei cuprinseseră ținutul Focșanilor și cetatea Crăciuna, pe stânga, și ținutul Galaților, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
luptă aici, măria ta, reluă căpitanul. Înțeleg că suntem pe un tăpșan care coboară ușor spre un loc unde cursul Trotușului se apropie de cel al Bârladului. Și că din față Înaintează un corp imens de cavalerie urmat de pedestrimea ienicerilor. - Așa e, căpitane, confirmă Ștefan. Și acum s-au aprins focurile vestind atac tătar la vadul Nistrului. Peste pasul Oituzului Înaintează trupele lui Laiotă. Moldova e prinsă În clește. Avem treizeci de mii de oameni Înconjurați de două sute douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o intuiție a căpitanului Oană. 3 iulie 1476, Ora 17.00, Pâncești, Valea Siretului Înaintarea spahiilor lui Ali Mihaloglu fusese oprită de atacul curajos al voievodului, Înconjurat de Apărătorii lui Pietro și de puținii călăreți ai spătarului Albu. Dar valul ienicerilor nu putuse fi oprit. - Retragerea În pădure! porunci Ștefan, imediat ce ajunse În mijlocul răzeșimii. Un ceas de marș aproape de lizieră, apoi lovim cu o mie de răzeși primul regiment de ieniceri! Trebuie să-i Întârziem cât putem! Vești de la Oană? Pietro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Pietro și de puținii călăreți ai spătarului Albu. Dar valul ienicerilor nu putuse fi oprit. - Retragerea În pădure! porunci Ștefan, imediat ce ajunse În mijlocul răzeșimii. Un ceas de marș aproape de lizieră, apoi lovim cu o mie de răzeși primul regiment de ieniceri! Trebuie să-i Întârziem cât putem! Vești de la Oană? Pietro primi răvașul sosit În timpul luptei, trecu repede cu privirea peste el și Îl Înmână, fără un cuvânt, voievodului. Ștefan Își scoase coiful cu nazal și făcu semn unui scutier să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
scurtei scrisori, iar Alexandru, aflat În dreapta domnitorului, observă că mâna Îi tremură ușor. Ștefănești pe Prut. Spătarul Mihail ucis În luptă. O treime din cavalerie pierdută. Bătălia continuă. Dumnezeu să ne ajute. Oană. De pe malul Siretului se auziră tobele. Marșul ienicerilor spre Suceava continua. 3 iulie 1476, ora 17.30 Ștefănești pe Prut Erina Înțelese că, În acele momente, nu mai putea fi „ privirea lui Cosmin Oană”. Bătălia era aproape pierdută. Moartea spătarului Mihail, În mijlocul aripii stângi a tătarilor, anulase tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Îi ajungem din urmă, nu intrăm În luptă decât la semnalul meu! Vești de la voievod? - Da, căpitane! spuse Modruz. Două răvașe! Căpitanul le citi pe amândouă cu voce tare. Ne retragem de la Pâncești spre Valea Rea. Răzeșii au oprit Înaintarea ienicerilor. Dar numai până mâine. Stolnicul Toma și comisul Hrană căzuți În luptă. Pierderi grele În rândurile pedestrimii. Frontul ținut de arcași. Voievodul atacat cu lancea de un ienicer, dar salvat de buzduganul lui Alexandru. Pietro. Răvașul avea și un post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tare. Ne retragem de la Pâncești spre Valea Rea. Răzeșii au oprit Înaintarea ienicerilor. Dar numai până mâine. Stolnicul Toma și comisul Hrană căzuți În luptă. Pierderi grele În rândurile pedestrimii. Frontul ținut de arcași. Voievodul atacat cu lancea de un ienicer, dar salvat de buzduganul lui Alexandru. Pietro. Răvașul avea și un post scriptum. Cosmin, așteptăm cu sufletul la gură o victorie a ta. Va urma un mesaj al voievodului către călărimile domnești. Supune-te. Căpitanul desfăcu al doilea răvaș, sosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
erau opriți doar pentru un ceas sau pentru o noapte, cu pierderi mari. Poate că voievodul reușise să scoată din luptă cinci mii dintre ei. Sau șapte mii. Sau zece mii. Dar asta nici nu conta pentru oceanul de spahii și ieniceri care Își continua tălăzuirea asupra Moldovei. - Mesaj din tabăra voievodului! anunță Modruz. Inima lui Oană bătu mai repede. Ce se mai putuse Întâmpla În ultimele două ceasuri? Deschise repede răvașul și Își aruncă ochii, Întâi, spre semnătură. Era Alexandru. Emoția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
repede răvașul și Își aruncă ochii, Întâi, spre semnătură. Era Alexandru. Emoția căpitanului crescu. Citi pe nerăsuflate și rămase absolut buimăcit. Tată, Îți scriu cu aprobarea măriei sale și a căpitanului Pietro, care acum organizează un atac de noapte asupra pozițiilor ienicerilor. Din mesajele primite de voievod din stepele Crimeii am aflat că Hoarda de Aur, pornită acum două săptămâni spre Apus, a atacat taberele marelui han Mengli Ghirai și că nu se va opri până când nu va spulbera Întreaga armată condusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu te sfătuiesc. Întâi, fiindcă am nevoie de toți Apărătorii aici, Între Valea Siretului și Valea Bistriței. Și apoi, fiindcă flancul drept al urdiei a ajuns deja pe valea Bârladului și a năpădit și locurile Murgenilor. Zeci de mii de ieniceri se Întreaptă spre cetățile noastre dinspre Răsărit. Vor fi sub asediu, În următoarele zile, Cetatea Albă, Tighina, Orheiul. Nu avem cu ce să le apărăm. Se vor apăra cu propriile lor garnizoane, fără a aștepta nici un ajutor de la oastea țării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bătăliei lui Angelo cu Ali Mihaloglu. „Tu ești Amir Baian? Îl Întrebase, atunci, Alexandru. Nu, răspunsese mesagerul. Nu eu sunt Amir Baian. Amir Baian se află dincolo de defileu și, În timpul În care noi am vorbit, a eliminat aripa stângă a ienicerilor. Arcașii lui sunt cei mai buni din lume. Acum, poate, Amir se strecoară printre brazii Încărcați de zăpadă, și, Împreună cu oamenii lui, Îi ucide, fără zgomot, pe ienicerii trimiși de Mihaloglu pe aripa dreaptă.” - Te ascult, mesagerule, spuse Oană. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și, În timpul În care noi am vorbit, a eliminat aripa stângă a ienicerilor. Arcașii lui sunt cei mai buni din lume. Acum, poate, Amir se strecoară printre brazii Încărcați de zăpadă, și, Împreună cu oamenii lui, Îi ucide, fără zgomot, pe ienicerii trimiși de Mihaloglu pe aripa dreaptă.” - Te ascult, mesagerule, spuse Oană. Ai făcut drum lung. De la Istanbul până dincolo de Volga și de acolo până la poalele munților Caucaz și de acolo până la vadul Nistrului. Și de la vadul Nistrului până aici. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
toți bătrâni, toți slujitori sau prieteni ai marelui logofăt. Aveau chipuri Împietrite, fără lacrimi. Nu spuneau nimic. Nu vorbeau Între ei. Știau că sunt priviți și că orice gest al lor era o posibilă trădare. Ceremonia Înmormântării era Înconjurată de ieniceri. Trupele sultanului acoperiseră ținuturile Murgenilor și tălăzuiseră mai departe, spre nord, spre inima țării, Suceava. Pe măsură ce Înaintau, musulmanii lăsau garnizoane care aveau misiunea de a asigura liniștea În spatele frontului. Murgenii erau destul de aproape de Vaslui, iar Vasluiul era locul celei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de Jos. În curând nu va mai putea trece În Țara de Sus. În jurul lui, cercul se va Închide. Sătenii săpaseră groapa și meșteriseră o cruce mare de lemn. Făclii și lumânâri luminaseră casa Întreaga noapte. În jurul ei, regimente de ieniceri și gemlii Își continuau marșul spre nord. Sute de căruțe se hurducau pe drumul de pământ, ducând merinde, săgeți și praf de pușcă spre noile fronturi de luptă deschise de sultan. În 15 iulie trecerea Dunării de către urdia musulmană se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
era alcătuite din infanterie, archebuzieri și artilerie trasă de boi. O armată de asalt, Își dădu seama Oană. O armată care avea ca misiune asedierea și cucerirea cetăților. În jurul micii ceremonii funerare se aflau, În acea Înserare, peste două mii de ieniceri. Lăsaseră totul să se desfășoare fiindcă, poate, așteptau ceva. Informațiile lor circulau la fel de repede ca ale voievodului. Asta Însemna că turcii știau totul despre Înfrângerea armatei lui Eminek. Și despre căpitanul Oană, care nu se afla nicăieri, deci putea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de la fân. Ieșiră din pădure și se apropiară de drum. Lăsară să treacă un șir de care Încărcate cu ghiulele, apoi traversară drumul și intrară pe pajiștea din partea stângă a casei Litovoi. Mergeau Încet, părând indiferenți și osteniți. Intrară printre ienicerii care Înconjurau curtea și care nu le dădură nici o atenție. Dar, brusc, Oană Își simți umărul drept prins cu forță. Durerea strânsorii Îi provocă o scurtă amețeală. Se Întoarse Încet, cu o privire naivă. Un ienicer Îi făcu semn spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și osteniți. Intrară printre ienicerii care Înconjurau curtea și care nu le dădură nici o atenție. Dar, brusc, Oană Își simți umărul drept prins cu forță. Durerea strânsorii Îi provocă o scurtă amețeală. Se Întoarse Încet, cu o privire naivă. Un ienicer Îi făcu semn spre furcă. Oană Înțelese și răsuflă ușurat. Lăsă furca pe jos și, cu mâinile goale, porni mai departe, printre șirurile de ieniceri. Se auzea deja vocea preotului din sat, psalmodiind Cetania Morților. Lumina scădea Încet dincolo de codri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Durerea strânsorii Îi provocă o scurtă amețeală. Se Întoarse Încet, cu o privire naivă. Un ienicer Îi făcu semn spre furcă. Oană Înțelese și răsuflă ușurat. Lăsă furca pe jos și, cu mâinile goale, porni mai departe, printre șirurile de ieniceri. Se auzea deja vocea preotului din sat, psalmodiind Cetania Morților. Lumina scădea Încet dincolo de codri, iar lumânările din jurul catafalcului aruncau străluciri galbene și, parcă, neliniștite. Aerul mirosea a tămâie, a frunză de fag și a iarbă Încălzită de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ponosite. Reuși să ajungă printre țăranii care privegheau lângă trupul logofătului. Își văzu tatăl, cu chipul Împietrit În liniște, și vru să Întindă mâna ca să-i mângâie fruntea. Căpitanul Îi strânse Încheietura, amintindu-i că orice gest care atrage atenția ienicerilor poate aduce moartea. Femeia rămase la doi pași de catafalc, Închizând ochii și visându-se chiar lângă el, aplecată peste chipul dintotdeauna frumos și blând al tatălui ei, lăsându-și lacrimile să curgă În voie și sărutându-i mâinile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
unui necunoscut. Sicriul fu coborât, În vreme ce preotul cânta un psalm cunoscut de toți sătenii, astfel Încât melodia fu intonată de zeci de voci groase, ca o litanie pentru toți morții Moldovei și pentru cei ce aveau să plece din această lume. Ienicerii asistau tăcuți la această ceremonie, care depășea momemntul Îngropării unui om. Era un om care pierise apărându-și domnitorul, iar asta făcea ca totul să devină o adunare a creștinilor Împotriva invaziei musulmane, pe care turcii preferau s-o vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Căpitanul Înțelese. Nu erau singuri. Din toate părțile se auziră pași ușori, apropiindu-se cu repeziciune. Erau Înconjurați. Căpitanul privi spre cai, unde se afla centura cu spada, dar distanța era prea mare. În jurul lor se iviră câteva zeci de ieniceri cu iataganele scoase. Unul din ei se postă În fața lui Oană și Întrebă, repezit, În limba turcă: - Cine sunteți? Oană Înțelese perfect, dar preferă să joace rolul țăranului care nu pricepea boabă de turcă. Privi spre ienicer cu candoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
câteva zeci de ieniceri cu iataganele scoase. Unul din ei se postă În fața lui Oană și Întrebă, repezit, În limba turcă: - Cine sunteți? Oană Înțelese perfect, dar preferă să joace rolul țăranului care nu pricepea boabă de turcă. Privi spre ienicer cu candoare și spaimă. Oșteanul nici nu se aștepta ca prizonierul să Înțeleagă. Dădu un ordin scurt, și patru ieniceri Îi Încadrară pe cei doi țărani. Porniră Înapoi, spre drum, și merseră aproape jumătate de ceas spre sud, până ajunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
turcă: - Cine sunteți? Oană Înțelese perfect, dar preferă să joace rolul țăranului care nu pricepea boabă de turcă. Privi spre ienicer cu candoare și spaimă. Oșteanul nici nu se aștepta ca prizonierul să Înțeleagă. Dădu un ordin scurt, și patru ieniceri Îi Încadrară pe cei doi țărani. Porniră Înapoi, spre drum, și merseră aproape jumătate de ceas spre sud, până ajunseră Într-o tabără ridicată de curând. Erau peste două sute de corturi rotunde, așezate În marginile unui pătrat. Pe laturile pătratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]