758 matches
-
ierboase etc) Fauna zonelor cu zăpezi veșnice este destul de săracă, ursul polar (Ursus maritimus) fiind cel mai important reprezentant, întâlnit în Svalbard și Franz Josef, precum și în Novaia Zemlea. III.3.1. TUNDRA ARCTICĂ Tundra reprezintă un sistem de formațiuni ierboase, subarbustive și arbustive scunde, deschise, formate în condițiile unui climat rece, ocupând bordura nordică a Penisulei Scandinavia, Peninsula Kola, o fâșie de lățimi variabile în lungul țărmului euro-asiatic și nord american, precum și o parte a insulelor din Arhipelagul Arctic, Islanda
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
arbustive (în care predomină tufișurile de sălcii și mesteceni) până la landele cu ericacee sau la pajiștile propriu-zise de tundră (formate mai ales din graminee și ciperacee). Predominante rămân însă formațiunile de mușchi și de licheni, la care se adaugă formațiunile ierboase. Temperaturile scăzute și sezonul vegetativ scurt (6-10 săptămâni) nu permit dezvoltarea arborilor, care sunt de asemenea împiedicați să crească și din cauza permafrostului. Plantele au necesitat adaptări atât la temperaturile scăzute cât și la vânturile puternice, suferind fie o serie de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
formare a turbei este de cca.1mm/an. Reprezentând prima etapă în formarea cărbunilor, turba este utilizată drept combustibil, chiar dacă are o putere calorică inferioară. Tundra mezofilă se dezvoltă pe soluri permeabile și mai bine drenate, fiind dominată de formațiuni ierboase: graminee (Deschampsia arctica, Poa abreviata, Trisetum spicatum), ciperacee (Carex rigida, C.pedata, C.nardina). Tundrele secetoase sau tundrele alcătuite din licheni (Lichenosa) se dezvoltă pe solurile cu umiditate foarte redusă, preferând relieful calcaros și nisipos. Cuprind lichenul renului (Cladonia rangiferina
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
înregistrând un maxim la sfârșitul verii. Mult mai reduse sunt cantitățile de precipitații înregistrate în Alaska, nordvestul Canadei, centrul și nordestul Siberiei. În unele din aceste locuri precipitațiile sunt atât de scăzute încât limitează creșterea arborilor, vegetația caracteristică fiind una ierboasă. În Siberia Centrală și de Est, persistența regimului anticiclonal în timpul iernii explică valorile mici ale precipitațiilor solide din acest anotimp. Cea mai mare parte a zonei de taiga, recent afectată de glaciația cuaternară, are numeroase depresiuni lacustre în care s-
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
America de Nord: nucul, arțarul, la care se adaugă și unele conifere: cedrul, molidul. O caracteristică a pădurilor de foioase este existența a trei straturi: stratul arboricol (cu arbori de până la 40m înălțime), stratul arbustiv (cu arbuști cu frunze căzătoare) și stratul ierbos. VI.2.1. PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA TEMPERATĂ A AMERICII ȘI ASIEI Pădurile de foioase din continentul nord-american ocupă o mare parte a bazinului fluviului Mississippi și prezintă o mare varietate de formațiuni. În sud-est predomină stejărișurile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), jugastrul (Acer campestre), gladișul (Acer tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei, toporași. Vara, sub influența căldurii și umidității moderate apar: iarba moale, păiușul de pădure, firuța de pădure, vinarița
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
anuale mari, prin cantități mici de precipitații care pot cădea în orice sezon. Vegetația cuprinde îndeosebi specii de graminee și ciperacee: firuța bulboasă (Poa bulbosa), rogozurile de deșert (Carex pachystilis, C.physodes, C.hostii), alături de care sunt și alte specii ierboase: Lepidium perfoliatum, Draba verna, Holosteum umbellatum, Sclerochloa dura. Deșerturile sărăturoase au o serie de specii adaptate solurilor: Salicornia herbacea, Halocnemum strobilaceum, Artemisia maritima, Kochia prostrata, Haloxylon aphyllum. Deșerturile au reputația unor locuri cu faună săracă, însă în realitate sunt numeroase
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Roșcovanul deschizând drumul. Oamenii lui s-au dat la o parte, Într-o tăcere plină de dușmănie morocănoasă, ca să ne lase să trecem printre ei și, odată ajunși afară, ne-am despărțit, iar eu am luat-o Înapoi, pe panta ierboasă În jos, până la debarcader, unde m-am urcat În barcă. Am așezat-o pe fiica lui Six Întinsă pe scaunul din spate al șalupei. Într-un compartiment era o țoală și am scos-o ca să o pun peste trupul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
1 sesiune lunară - metoda transectului (predeterminat) cu ajutorul live-trap (12 capcane tip Shermann) Calitativi/cantitativi Chiroptere 1km 1 Lunar 1 sesiune lunară înregistrări ultrasonometrice la punct fix Calitativi/cantitativi 1km 2 Lunar 1 sesiune lunară înregistrări ultrasonometrice - metoda transectului (predeterminat) Calitativi/cantitativi Floră ierboasă (covor vegetal) 1km 3 Lunar (martie- octombrie) 1 sesiune lunară - metoda transectului (predeterminat) Calitativi/cantitativi Floră lemnoasă 1km 3 Lunar (martie- octombrie) 1 sesiune lunară la nivelul punctelor predeterminate Ecranare foliară (cu praf) DICA- MACSTOR 400 Fitobentos 1km 3 Lunar 1
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
teoretic problema protejării vegetației, a pădurilor și pajiștilor. Tăierile masive, distrugerile provocate de om și de natură afectează clima, calitatea apei și a atmosferei. Are loc un proces de eroziune a solului, și așa sărac, cu urmări negative asupra vegetației ierboase, care constituie baza furajeră pentru creșterea animalelor. Pădurile de molid, brad, fag se includ, în cea mai mare parte în clasele I și II de masă lemnoasă, cu o producție de 700-800 m³/ha (la arboretele de peste 80 de ani
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
apropiată de valoarea minimă necesară fotosintezei. Mărind concentrația de 10 ori, intensitatea fotosintezei crește proportional. Peste 2-4% CO2, concentrațiile sunt inhibitoare, iar cele de 10-15% sunt toxice. Sporirea concentrației de CO2 poate avea efect stimulator asupra creșterii plantelor. La plantele ierboase, aceasta se poate realiza prin administrarea de îngrășăminte organice care sporesc activitatea microorganismelor și intensifică respirația solului, care este sursa de CO2. In sere sau răsadnițe se pot folosi conducte de gaz metan sau CO2. Datorită numărului mare, cloroplastele determină
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ele sunt prezente în amestecuri, accentul cazând însă pe compoziția chimică a acestora, pe acțiunea farmacodinamică și pe modul de utilizare. Solereder (1899) precizează că numărul și distribuția canalelor secretoare în tulpina compozeelor ar avea rol în identificarea genurilor. Tulpinile ierboase prezintă, în secțiune transversală, un inel de fascicule de tip colateral, cu un cordon de fibre periciclice. Perii de la speciile de compozee sunt de două categorii: tectori (uniseriați, cu celula terminală în formă de ac de busolă, stelați, peltați etc.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
un altoi de la pomul de testat și pe acesta un altoi indicator. Pentru fiecare pom de testat se execută 2-4 altoiri. Ca plante indicatoare pentru Apple mosaic virus se folosesc soiurile de măr Lord Lambourne și Golden delicious, iar plantele ierboase folosite în seră, în transmiterile mecanice, sunt Cucumis sativus, la care apar leziuni locale clorotice și piticire, Vigna rosea, Vigna sinensis, cu linii clorotice sistemice, Chenopodium murale ș.a. Pentru Apple chlorotic leaf spot virus se folosesc ca plante indicatoare soiul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător etc. Arbuștii și flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase. Între arbuști sunt de menționat cornul (Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de mull. Principalele specii componente ale florei de mull
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ș.a. (C. Burduja, 1963; D. Mititelu, 1992). Pajiștile (în totalitate secundare) sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timfotică (Phleum pratensis), care formează asociații furajere de mare productivitate (în amonte de Hârlău, poienile cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care dă nota specifică din bazinul hidrografic al Bahluiului în amonte de Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai însorite și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
înălțime și 36-40 cm în diametru). Alături de fag, (Fagus silvatica) care domină în mod evident, se întâlnește diseminat, carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă a exploatării recente a pădurii de către om (V. Zanoschi și M. Toma
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un altoi de la pomul de testat și pe acesta un altoi indicator. Pentru fiecare pom de testat se execută 2-4 altoiri. Ca plante indicatoare pentru Apple mosaic virus se folosesc soiurile de măr Lord Lambourne și Golden delicious, iar plantele ierboase folosite în seră, în transmiterile mecanice, sunt Cucumis sativus, la care apar leziuni locale clorotice și piticire, Vigna rosea, Vigna sinensis, cu linii clorotice sistemice, Chenopodium murale ș.a. Pentru Apple chlorotic leaf spot virus se folosesc ca plante indicatoare soiul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Văile marilor râuri și ariile de câmpie sunt astfel ținuturi dens locuite și puternic transformate, în special prin agricultură. c) Savanele sub-ecuatoriale, caracteristice în Africa și America de Sud, evoluează sub efectul unei periodicități climatice sezoniere. Caracteristica de bază o constituie vegetația ierboasă de talie mare și abundența faunei, dominate de mamifere ierbivore și carnivore. Condițiile pedoclimatice au fost deosebit de favorabile agriculturii, care a implicat modificări antropice timpurii. Acestea au constat în defrișări, practicarea sezonieră a agriculturii, cu tehnici adesea destructive, reducerea fertilității
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
continentale. Astfel se diferențiază aria montană înaltă, cu temperaturi mai reduse, cu predominarea precipitațiilor solide și cu vegetație forestieră, dominată de conifere și păduri de amestec. La limita superioară, datorită asprimii climatului, pădurea este înlocuită de o vegetație arbustivă și ierboasă. Aceasta se oprește la limita climatică a înghețului permanent. Datorită climatului nefavorabil, presiunea antropică este mai redusă, structurile naturale fiind mai bine păstrate. În Alpi, Carpați, Caucaz, Munții Stâncoși, Asia Centrală ș.a., se utilizează pășunile alpine, potențialul hidroenergetic, se extrag cantități
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
alunecări de teren) a structurii pădurilor ș.a.. O variantă a acestui efect complex al altitudinii este reprezentată de platourile înalte caracteristice Asiei (Tibet, Gobi), al căror climat este marcat și de excesivitatea impusă de continentalism. În consecință, vegetația este predominant ierboasă, sărăcăcioasă și utilizată prin păstorit de către o populație rară. 2.5.3.Unități geosistemice ale zonei reci Aceste tipuri se desfășoară în cea mai mare parte la nord 60°lat.N, extinzându-se însă datorită efectelor climatice ale continentalismului și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]