16,713 matches
-
Sufi are grijă de mine, daca m-ar fi lăsat la băieții din Herat aș fi ajuns dependența de droguri, ceea ce ar fi fost mai rău.” Tatăl ei i-a dat telefonul lui, ca gest de împăcare. Darya și-a iertat tatăl dar nu și faptă lui. În primul ei an de mariaj Darya nu a părăsit Mariah decât pentru a face cumpărături cu soțul ei sau pentru a se duce la doctor. Până armata SUA nu a ajuns la ei
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
neamului românesc într-un singur fel: „Prezent!” Prin tot ceea ce a făcut, prin tot ceea ce a scris, prin toată viața sa plină de atâtea încercări, Gheorghe Buzatul s-a făcut pe sine prezență perenă a neamului nostru. Dumnezeu să-l ierte și să-l așeze între drepții acestui popor, Amin! O pierdere majoră pentru istoriografia românească Prof. univ. dr. Petre Țurlea O pierdere majoră pentru istoriografia românească este dispariția ființei pământești a profesorului Gheorghe Buzatu. Dar profesorul Gheorghe Buzatu a fost
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
toată știința sa și munca sa în slujba Neamului său. de aceea, amintirea Profesorului Gheorghe Buzatu va rămâne ca un îndreptar pentru noile generații de istorici, chemate a-i urma pilda de profesionalism și pilda de patriotism. Dumnezeu să-l ierte! Gheorghe Buzatu, istoric savant curajos, cercetător minuțios sine ira et studio Prof. univ. dr. h.c. Gheorghe C. Mihai A încetat brusc din viață una din cele mai viguroase, mai profunde, mai creatoare personalități ale spiritualității românești, prof. univ. dr.
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
televiziune. Toate comentau arestarea lui Becali, dar niciun cuvânt despre cel care se stinsese, despre Eminentul Om de Știință, cel mai mare istoric al românilor și românității! Așa apreciază șleahta care conduce tot ce mișcă în România! Dumnezeu să-l ierte și să-l aibă în pază. Îl plâng din suflet. S-a mutat în Veșnicie asemenea unui apostol - Prof. Zoe Bratu Cu adâncă smerenie, ne înclinăm în fața celui ce a fost marele iubitor de Adevăr Istoric, Profesorul universitar doctor Gheorghe
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
-i românesc nu piere!”, Profesorul va „trăi” în fiecare bun român, ultima sa carte constituind, de fapt, un veritabil „testament” pentru urmași: „Istoria să judece!”. Pe Profesorul Buzatu l-au plâns cerurile - Conf. univ. dr. Gheorghe Iscru Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească pe savantul - profesor univ. dr. Gheorghe Buzatu.. După o viață personală chinuită de o soartă crudă, după o viață dedicată științei și slujirii adevărului istoric cu precădere închinată cercetării vieții și activității mareșalului Antonescu, un titan
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
serviciile aduse națiunii române. Ne rămân scrierile lui valoroase și aminitrea sa... În ziua în care a murit, după amiază, o ploaie torențială, puternică s-a năpustit asupra Bucureștiului. Parcă îl plângeau cerurile. Dumnezeu să-l odihnească și să-l ierte! Cinste Marelui Maestru al Demnității noastre naționale, plecat la Întâlnirea cu Mareșalul - pe care l-a apărat ca nimeni altul! Grafica - Ion Măldărescu; Fotografia „Bun rămas” - Cristina Nichituș Roncea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
anume va găsi Pinter de cuviință să spună la Stockholm, dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe tema Postmodernitatea a murit, trăiască postmodernitatea, istoria nu ne va ierta dacă nu recunoaștem, în al doisprezecelea ceas, sămânța noii generații încă nebotezate. Harold Pinter s-a născut la 10 octombrie 1930, la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
anume va găsi Pinter de cuviință să spună la Stockholm, dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe tema Postmodernitatea a murit, trăiască postmodernitatea, istoria nu ne va ierta dacă nu recunoaștem, în al doisprezecelea ceas, sămânța noii generații încă nebotezate. Harold Pinter s-a născut la 10 octombrie 1930, la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
părul lins de heruvimi Și spleen ce-ți roade dulce splina Printre acești poeți infimi, Fă-l pe Dimov " monstru duios " ( Tu, care ești amică bună A celui mai parșiv Eros) Să-mi scrie de cinci ori pe lună Căci, iartă-mă, sînt iar bolnav Și o s-aștept o săptămînă Să pun sărutul meu suav Pe plicul tău*, ca pe o mînă. 3 - I - '968 *) Plic ce va cuprinde: 1. Ultimul poem de 200 de strofe (le voi număra) 2. Vis
Celestă, Palidă Marina... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12445_a_13770]
-
rupte de voci zdrențuite dau buzna spre luminișul momentului, Statul e pretutindeni precum CO2 în respirația spălătoresei de morți, Statul ocrotește dezvoltă și valorifică donatorii de sânge cald, în pauze individul poate fuma iar cine dorește poate să scuipe. Zăvoarele Iartă-mă, fiindcă păcătosul de mine am tras zăvoarele și nu m-am gândit, și-acum zăvoarele așteaptă justificarea tragerii zăvoarelor, ce mă fac, Doamne? Să rămân sau să intru afară? Uneori Noi nu mai suntem demult decât un țurțur fix
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
nas, de nas cu chelie, de chelie cu cîrlionți, ce figură ai în G. L.! Stam cu ziarul desfăcut și rîdeam și mă bucuram. Și deodată m-am simțit foarte singur. Desigur, desigur, vreau versurile (cele 200 de strofe - dar, iartă-mă, scrii ca un buhai!). Voi face o listă și o voi trimite celui mai drag secretariat din lume. Pentru că voi cere și altele, mereu, pînă la exasperare. Ivănceanu a ajuns celebru. Iată-l luat în seamă de Șerban Cioculescu
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
se ghicesc alcătuirile mundane, obiectele și siluetele de fiecare zi. Pe de altă parte, dematerializarea trupului, spiritualizarea elementelor pur biologice dau seamă de aceeași voință de puritate și de avânt spre ideal prezente în mai multe rânduri în aceste versuri (�Iertați-mă, vă rog, că vă spun, dar mi-e frică,/ Trupul dumneavoastră nu mai este decât/ Un contur de lumină aproape difuz/ Și prin el vi se văd toate oasele frânte"). O metaforă esențială pentru poetica Ilenei Mălăncioiu este "regina
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
Miron Kiropol Clipa e dată cu negreală, Sunt bezna ei virtuoasă în care lucrurile trăiesc din nevroză Apocaliptică și ies rugându-se din casă. Dacă ar mai exista mila și îmbrățișarea, Dacă mai pot fi iertat, Pune-mi, iubito, mâinile pe piept, Să simt cum inima îmi bate Numai cu tine îngropat. Merg vid în carne și în duh, Omul își întoarce capul de la mine, Frunza rămasă în iarnă cade într-un ultim freamăt Pe umerii
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
la colege: Mare plictiseală aici. Abia aștept să te văd și... și... puncte-puncte, ai?! Nu ți-e rușine, porcule ce ești!? Cine-i asta: Mielușa Păsculescu?" îi reținusem perfect numele că abia trecuseră două săptămâni de la Paști. încercase, mizerabilul - Doamne iartă-mă! - să-mi dea niște explicații încurcate. Roșu la față, nervos, furios, că sunt indiscretă... Auzi la el: indiscretă! Le-am făcut ghem și l-am pus ăs le rupă bucățele în fața mea.ť Dar câte chestii d-astea n-
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
vreme, într-o șoaptă întretăiată de suspine. Către ceasul prânzului, Sfântul Petru coborî din Porțile împărătești, veni lângă ea și o mângâie pe cap: "Ridică-te, roaba Domnului - îi zise cu vocea lui baritonală. Ruga îți este primită. A fost iertat!" Revederea Ce mai faci? - a întrebat-o și-a luat-o brusc de mână. - Aaa!, tu erai, dragă? - Da, eu eram - a răspuns el, descumpănit, și-a privit-o mai atent. Aproape blondă, bluză și fustă, sandale fără toc. Cam
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
compunerea unei rugăciuni ad hoc: "Directorul nostru, care ești în cancelarie, mărească-se renumele tău, învețe-se matematicile, precum în clasa noastră, așa în tot liceul. Media noastră cea de trecere dă-ne-o nouă la sfîrșitul semestrelor și ne iartă că n-aducem taxa la vreme, precum și noi iertăm pe cei ce ne fură creta. Și nu ne duce pre noi la corigență, ci ne izbăvește de monitor. în numele lui Pithagora, al lui Arhimede și al lui Euclide, amin!" Directorul
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
în cancelarie, mărească-se renumele tău, învețe-se matematicile, precum în clasa noastră, așa în tot liceul. Media noastră cea de trecere dă-ne-o nouă la sfîrșitul semestrelor și ne iartă că n-aducem taxa la vreme, precum și noi iertăm pe cei ce ne fură creta. Și nu ne duce pre noi la corigență, ci ne izbăvește de monitor. în numele lui Pithagora, al lui Arhimede și al lui Euclide, amin!" Directorul liceului, de o severitate proverbială, preda într-adevăr matematica
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
încă înainte de declanșarea războiului, prelungindu-și șederea la Paris, Henry Miller primește o epistolă arogantă de la Knut Hamsun. Romancierul american îl admiră însă fără rezerve pe norvegian pentru construcțiile narative vulcanice, bunăoară Foamea, Pan, Sub stele de toamnă și îi iartă infatuarea ostentativă, toana unui moșneag sihastru. La toți cei invocați se desenează antinomia dintre operă și biografie, dintre estetică și ideologie. Prin urmare, semnului plus (creație) i se opune semnul minus (biografie). Pe ruta lor, ispitele sunt aproape identice: predomină
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
Apoi, seara, cred că în aceeași seară a fost cu totul altceva. Trăsăturile s-au îndulcit, privirea parcă m-a recunoscut, ba chiar un fel de duioșie v-a plutit, de cîteva ori, pe deasupra inimii. Vă supărasem cu ceva? Mă iertaseți între timp? Nu știu! Să nu uit pălăria alb-sidefie a unei femei "retro" văzută azi pe stradă! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 22 IX-1980
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
de nu te vei îndura să apleci o simplă după-amiază în tine nu vei afla nicicînd că veghea nu-i nici a străjerilor, nici a pupilei ci-n miezul împînzit de umbrele foșgăind în noi, într-o lume ce nu iartă nici un ocol, readucîndu-te mereu în fața amînării... cînd seara, nu ești nici pe departe cel din zori... tocmai pentru că ea venea în întîmpinarea ta, crestîndu-te la răscrucea menită a fi dezvăluire... și totuși, ceva rămîne mereu egal în tine și nu
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
1904, nr. 47) opinează, mai întâi, că mariologia populară românească este restrânsă: “În adevăr nașterea, suferințele de mamă, înălțarea la cer unde se sălășluia acum Fiul ei, menirea ei de sprijinitoare duioasă a oamenilor nedesăvârșiți, cărora face să li se ierte păcate, - au trezit numai ecouri puține și nu tocmai adânci în închipuirea poporului. El știe mai mult să parafrazeze în versuri și în proză povestirea evanghelică.” N. Iorga n-a apreciat nici calitatea artistică a textelor despre legenda căutării Fiului
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
baba, nu fi atât de sigur că vreau să fiu om. Cât plătești? How much?” “O ladă de aur!”, avansă Arthur.” “E puțin...” “ Două lăzi de aur!” plusă el. “E un nimic, stimabile...” “Ce vrei atunci, bijuteriile coroanei bunicii, Doamne iartă-mă!?” “Nu. Nici pe departe. Ascultă, ai un prieten bun, unul Andrew. Sunteți colegi acolo, la partid, vreau să spun... cavaleri ai mesei rotunde sau ce sunteți... mă rog. Ei bine, îl vreau! făcu baba.” Arthur rămase fără grai. “Cum
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
-i devieze poftele prin lectură; totu-i degeaba! Suferința Nataliei după fuga lui Rudin? Aici, în sfîrșit, Turgheniev nu-și mai ascunde ,,eroina" după degetul lui pudic. „Oricît de grea ar fi lovitura care se abate asupra unui om, el - iertați-mi felul grosolan de-a mă exprima - va începe să mănînce numai după cîteva ceasuri sau cel mult a doua zi. Și cu asta își va găsi cea dintîi mîngîiere..." Și-un om care mănîncă, stimate domn, ca să mergem pînă
Un fluture ce palpită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13815_a_15140]
-
grosolan de-a mă exprima - va începe să mănînce numai după cîteva ceasuri sau cel mult a doua zi. Și cu asta își va găsi cea dintîi mîngîiere..." Și-un om care mănîncă, stimate domn, ca să mergem pînă la capăt „- iertați-mi felul grosolan de-a mă exprima -" se mai și cacă! Or, Natalia suferind și căcîndu-se, iată răzbunarea sadicului Turgheniev!!! Ce elegant trece timpul lui Turgheniev! „Mai trecură cîțiva ani. Era o zi rece de toamnă. În fața celui mai mare
Un fluture ce palpită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13815_a_15140]
-
spațu și-a loat sarcina în serios, un enorm Webster prăvălindu-se plin de afecțune de pe ultimul locaș. Lucru care l-a înțărcat definitiv. Tata nu a mai spus vreodată. Ar fi declanșat un cataclism care nu l-ar fi iertat. Ce-am găsit?? "Cu tine-n pat, o vieață-ntreagă eu mi-aș trece..." Înscrisese acestea pe pagina de gardă a unui dicțonar. Ce-am mai găsit: ... O întreagă colecțe de boli cu transmitere textuală. Ferecate în coperț grele de toval
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]